Vertijul este senzaţia de rotire a lucrurilor în jurul pacientului atunci când nu există o mișcare reală. Vertijul nu este o boală în sine, ci mai degrabă un simptom comun întâlnit în mai multe afecțiuni diferite.
Ce este vertijul și cum se diferențiază de ameţeală
În general, se folosesc termeni precum „amețeli” și „vertij” în mod superpozabil. Dar, în timp ce atât amețelile, cât și vertijul sunt considerate probleme de echilibru, cele două simptome sunt diferite. Amețeala este un sentiment general de dezechilibru. În vertij ai senzația că te învârți sau că mediul se rotește în jurul tău.
Vertijul este o formă specifică de amețeală caracterizată printr-o senzație falsă de mișcare - fie că persoana simte că ea se învârte, fie că mediul înconjurător se rotește, deși în realitate totul este staționar. Când subiectul simte că el însuși se mișcă, se numește vertij subiectiv. Percepția că împrejurimile se mișcă se numește vertij obiectiv.
Tipuri de vertij
- Vertij periferic: Aproximativ 80% din cazuri sunt de tip periferic. Vertijul periferic apare de obicei din cauza unei probleme cu urechea internă. Organele mici din urechea internă sunt responsabile pentru percepția gravitațională și transmiterea informațiilor despre poziția corpului către creier.
- Vertij central: Problemele legate de trunchiul cerebral sau cerebel, adică de sistemul nervos central, pot cauza vertijul central. Vertijul central este caracterizat de un debut mai lent, mai puțin intens, dar persistent, mai puțin influențat de mișcările capului, asociat cu alte semne neurologice (diplopie, tulburări de vorbire, dezechilibru sever).
Cauze frecvente de vertij relevant de sarcină
- Vertij pozițional paroxistic benign (VPPB/BPPV): cea mai comună formă de vertij, de obicei declanșată de schimbarea poziției capului. Urechea internă conține cristale de carbonat de calciu (otoliți) care în VPPB se deplasează în canalele semicirculare și provoacă senzația de rotație.
- Labirintita și neuronita vestibulară: umflarea urechii interne din cauza unei infecții virale/bacteriene. Labirintita afectează atât auzul, cât și echilibrul; neuronita vestibulară inflamează nervul vestibular și nu afectează auzul.
- Boala Ménière: acumularea de lichid în urechea internă, provocând atacuri de vertij, pierdere de auz și tinitus.
- Traumatisme, migrenă, boli neurologice: traumatisme craniene, scleroza multiplă, tumori sau flux sanguin redus la baza creierului pot cauza vertij.
- Factori specifici sarcinii: modificările hormonale în timpul sarcinii afectează echilibrul fluidelor din corpul femeii însărcinate; fluidul din urechea internă este de asemenea afectat de aceste schimbări. În al doilea trimestru amețelile sau vertijul se pot datora presiunii asupra vaselor de sânge din uterul în expansiune; în trimestrul al treilea apare compresia venoasă care poate diminua fluxul sanguin cerebral.
- Hipo/hyperglicemie și anemie: nivelurile scăzute de zahăr din sânge sau anemiile necontrolate pot determina amețeli și vertij în sarcină.
- Regim prelungit la pat: regimul la pat îndelungat reprezintă un factor de risc pentru apariția VPPB la gravide.
Manifestări și simptome care însoțesc vertijul
Vertijul poate dura secunde sau minute sau poate fi persistent și adesea incapacitant, mai ales când este asociat cu greață și vărsături. Simptomele de vertij includ o senzație de dezorientare sau de mișcare, care poate fi însoțită de greaţă sau vărsături, transpirații sau mișcări anormale ale ochilor (nistagmus).
Alte simptome pot include pierderea auzului, țiuit în urechi, modificări vizuale, slăbiciune, dificultăți de a vorbi, scăderea nivelului de conștiență și dificultăți de mers. Toate semnele și simptomele de vertij ar trebui să fie evaluate de un medic.
De ce apare mai frecvent vertijul în sarcină
Vertijul este o problemă mai frecvent întâlnită la femeile însărcinate comparativ cu restul populației. Schimbările hormonale în timpul sarcinii afectează echilibrul fluidelor din corpul femeii însărcinate. Prin urmare, în timpul sarcinii, schimbările de fluid pot cauza probleme precum vertij, greață, dificultăți de auz, probleme de echilibru și senzație de plenitudine în ureche.
Simptomele de greață sunt mai intense la începutul sarcinii, dar scad pe măsură ce sarcina avansează. Problemele de echilibru tind să crească în al doilea și al treilea trimestru al sarcinii.
Diagnostic: ce teste și examinări se folosesc
Pentru diagnosticarea vertijului, persoanele care se adresează medicului sunt supuse unei istorii medicale detaliate. Astfel, se încearcă identificarea posibilelor cauze ale amețelii. Diagnosticul etiologic al stării de amețeală este stabilit de către medicul specialist în conformitate cu detaliile furnizate de anamneză și examenul clinic al pacientului.
- Examinarea clinică va urmări mișcările anormale ale ochilor (nistagmus) și capacitatea de urmărire a obiectelor.
- Testul Romberg: medicul cere pacientului să se ridice în picioare, să-și unească picioarele și să-și închidă ochii pentru a evalua echilibrul.
- Testul Fukuda-Unterberger: pacientul „merge pe loc” timp de 30 de secunde cu ochii închiși pentru a evalua stabilitatea.
- Testul Dix-Hallpike: utilizat pentru a identifica BPPV prin trecerea rapidă din poziția așezat în poziția dorsală cu capul întors ușor.
- Testul de impuls al capului (HIT) și video-HIT (VHIT) pentru evaluarea reflexelor vestibulo-oculare.
- Electronistagmografia (ENG) și videonistagmografia (VNG) pentru analiza funcției vestibulare și a mișcărilor oculare.
- De asemenea, pot fi efectuate audiograme, potențiale evocate miogene vestibulare și, în funcție de suspiciune, investigații imagistice (CT, RMN) sau analize de sânge.
Tratament și măsuri recomandate în sarcină
Alegerea tratamentului va depinde de diagnostic. Există medicamente care pot ameliora simptomele de greață, vertij și pierdere de echilibru în timpul sarcinii, dar orice medicație trebuie administrată sub supravegherea medicului. Medicamentele pentru vertij pot fi luate pe cale orală, prin plasture, supozitor sau administrate prin IV, după evaluarea riscurilor și beneficiilor în sarcină.
- Manevre de repoziționare (Epley): Pentru VPPB, manevrele Epley (repoziționarea particulelor) sunt tratamentul de elecție și pot fi efectuate și în timpul sarcinii. Manevrele presupun efectuarea unor mișcări specifice ale capului pentru a reloca pietrele la poziția lor normală.
- Reabilitarea vestibulară: exerciții de kinetoterapie care ajută la adaptare și recuperare în cazul disfuncțiilor urechii interne.
- Tratament etiologic: în cazul infecțiilor bacteriene ale urechii medii se administrează antibiotice; steroizii pot ajuta la reducerea inflamației. Aceste medicamente trebuie luate numai sub supravegherea unui medic, mai ales în sarcină.
- Măsuri conservative în viața de zi cu zi: ridică-te lent din pat, rămâi puțin timp la marginea patului înainte de a te ridica în picioare; evită să te apleci - pentru a ridica obiecte fă o genuflexiune fără să-ți miști capul; mișcă-ți capul încet în timpul activităților; evită stresul și odihnește‑te într-o cameră liniștită, întunecată; așază‑te imediat ce amețești; dormi menținând capul la un nivel ușor mai ridicat decât restul corpului.
- Gestionarea factorilor de risc: monitorizarea tensiunii arteriale, a glicemiei, a sarii din alimentație (în boala Ménière) și corectarea anemiei sau a hipoglicemiei pot reduce frecvența episoadelor.
BPPV Epley Mannever
Ce trebuie să facă gravida dacă are vertij
- Nu te panica; stai jos sau întinde-te pentru a evita căderile și accidentele.
- Cere consult medical pentru a identifica cauza și a decide tratamentul sigur în sarcină.
- Dacă ți se recomandă manevra Epley, aceasta se poate efectua și la gravide, iar în unele cazuri poate fi realizată în urgență pentru ameliorarea imediată a simptomelor VPPB.
- Informează medicul despre orice tratament medicamentos inițiat înaintea atacului (de ex. Duphaston, regim la pat etc.), deoarece regimul la pat prelungit sau modificările hormonale pot fi factori de risc pentru VPPB.
Când trebuie să mergi la urgență
Prezentarea rapidă la medic este necesară când vertijul este însoțit de: dificultăți de menținere a echilibrului, probleme de vorbire, modificări ale vederii, confuzie temporo-spațială, pierderea stării de conștiență, durere toracică, dispnee sau alte semne care sugerează o afecțiune severă (accident vascular cerebral, infarct miocardic).
Date relevante și observații clinice
Multe cazuri de vertij se rezolvă spontan în câteva zile. Deși vertijul poate fi debilitant, majoritatea cauzelor sunt ușor de tratat. Un studiu de caz publicat arată legătura posibilă între VPPB în sarcină și factori precum regimul la pat îndelungat și modificările hormonale; într-un astfel de caz manevra Epley efectuată în urgență a fost eficientă.
| Tip de vertij | Cauză frecventă | Tratament recomandat |
|---|---|---|
| VPPB | Deplasare otoliți în canalele semicirculare | Manevra Epley, exerciții de repoziționare |
| Labirintită / Neuronită | Infecție virală sau bacteriană a urechii interne | Antiinflamatoare, uneori antibiotice, reabilitare vestibulară |
| Boala Ménière | Acumulare de lichid în urechea internă | Regim cu reducere de sare, tratament simptomatic, reabilitare |
| Vertij central | Leziuni cerebrale, AVC, tumori, scleroză multiplă | Tratament etiologic (neurolog), investigații imagistice |
Remedii complementare și limitări
Remediile pe bază de plante, cum ar fi rădăcina de ghimbir, ginkgo biloba și coriandru, pot ajuta la scăderea simptomelor de vertij la puțini oameni, dar dovezile științifice care susțin unele remedii lipsesc adesea. Uleiurile esențiale, inclusiv menta, ghimbir, lavandă și tămâie, pot ajuta la ameliorarea simptomelor, însă în sarcină utilizarea oricărui supliment sau ulei esențial trebuie discutată cu medicul.
Mesaj pentru pacientă
Toate semnele și simptomele de vertij ar trebui să fie evaluate de un medic. Cereți un consult de specialitate ORL/neurolog pentru diagnostic diferențial și alegerea tratamentului cel mai sigur în sarcină. Majoritatea cauzelor sunt tratabile, iar intervenția corectă reduce riscul de accidente și complicații.
tags: #tratam #vertijului #in #timpul #sarcinii