Durata travaliului diferă de la o femeie la alta. La primipare acesta poate dura în medie opt ore și este puțin probabil să depășească 18 ore. La multipare travaliul durează în medie cinci ore, fără a depăși, de regulă, 12 ore. Progresul travaliului poate fi evaluat luând în considerare nu numai gradul de dilatare al canalului cervical, ci și coborârea și rotația craniului fetal în pelvis, precum și puterea, durata și frecvența contracțiilor.
Unele studii sugerează că aproximativ o treime dintre femeile aflate la primul travaliu experimentează întârzieri. Pentru a crește frecvența contracțiilor uterine și pentru a scurta perioada travaliului, de obicei se administrează o versiune sintetică a oxitocinei. Ceea ce este surprinzător pentru o terapie de rutină, este faptul că nu se cunoaște cu exactitate doza care trebuie administrată.
Ocitocina este cel mai utilizat medicament pentru inducerea travaliului, creşterea contracţiilor şi pentru managementul delivrenţei. În 2007, ocitocina a fost clasificată ca medicaţie de alertă mare. Efectele ocitocinei sunt bine cunoscute, atât cele centrale, cât şi cele periferice, de la modularea reflexelor neuroendocrine la stabilirea unor comportamente sociale şi de legătură complexe legate de reproducerea şi îngrijirea nou-născutului. Cu toate acestea, există puţine dovezi privind utilizarea ocitocinei sintetice intrapartum şi efectele pe termen scurt şi lung asupra mamei şi fătului. Scopul acestui articol este de a revizui principalele efecte secundare materne şi fetale legate de utilizarea ocitocinei intrapartum.
Oxitocina este un neuropeptid sintetizat la nivelul hipotalamusului, cunoscut pentru acțiunea sa reglatoare asupra contractilității uterului în timpul travaliului și declanșarea lactației. Sinteza insuficientă de oxitocina prelungeste perioada de travaliu la gravide și crește riscul de apariție al complicațiilor legate de hipoxie la nou nascut, iar după naștere poate genera lactație insuficientă, împiedicând alimentarea la sân a sugarului. Oxitocina modulează comportamentul uman prin efectul său de stimulare cerebrala la nivelul ariilor corticale implicate în apariția sentimentului de empatie, atașament și încredere în relație cu alte persoane din anturaj.
În timpul travaliului, presiunea exercitată de către făt la nivelul cervixului generează apariția de impulsuri nervoase care stimulează eliberarea de oxitocina de la nivelul hipotalamusului. La nivel circulator, hormonul determină creșterea intensității și frecvenței contracțiilor uterine și sinteza secundară de prostglandine cu efect sinergic asupra musculaturii uterine. Oxitocina sintetică este administrata la recomandarea medicului obstetrician pentru a induce contracțiile uterine în stadiile incipiente ale travaliului sau pentru a grăbi nașterea fiziologică în timpul celui de-al treilea stadiu al travaliului. Oxitocina se leagă specific de anumiți receptori situați la nivelul celulelor miometrului care generează eliberarea de calciu intracelular cu apariția contracțiilor. Desensibilizarea la oxitocina se instalează de obicei la 4.2 ore de la administrarea intravenoasă și se manifestă prin scăderea răspunsului generat de organism în ultima parte a travaliului la acțiunea de stimulare a acesteia. Administrarea oxitocinei în ultima parte a travaliului sau imediat după nașterea vaginală are ca scop facilitarea expulziei placentare, diminuarea riscului de hemoragie (ca urmare a dezlipirii de placentă) și a retenției placentare.
Inducerea travaliului reprezintă un ansamblu de metode - medicamentoase sau mecanice - prin care medicul inițiază artificial contracțiile uterine și pregătirea colului uterin, în scopul obținerii unei nașteri vaginale. Se recurge la această metodă atunci când continuarea sarcinii prezintă un risc mai mare decât nașterea în sine.
Există câteva diferențe esențiale între travaliul indus și cel spontan: în travaliul spontan, colul uterin este pregătit și contracțiile apar progresiv, cu ritm și intensitate crescătoare; în cel indus, colul poate fi imatur la început, iar contracțiile sunt stimulate artificial, ceea ce poate determina o evoluție mai rapidă sau mai intensă. De asemenea, travaliul indus necesită, de obicei, o monitorizare fetală mai atentă.
Inducerea travaliului este o procedură sigură, modernă și precis controlată, utilă atunci când continuarea sarcinii ar prezenta un risc crescut.
Vezi mai jos ce înseamnă inducerea travaliului:
Inducerea travaliului crește riscul de cezariană? Nu neapărat. Studiile recente arată că inducția realizată în mod corect, la momentul potrivit, nu crește semnificativ rata cezarienelor și poate chiar să o scadă în sarcinile post-termen sau în anumite condiții medicale. Riscul depinde însă de scorul Bishop și de indicația medicală.
Durata poate varia enorm, de la șase la 48 de ore; termenul poate fi mai lung pentru femeile aflate la prima naștere sau cu un col nefavorabil sau mai scurt pentru cele cu col matur, ori care au mai născut vaginal. Inducția poate dura mai mult decât travaliul spontan, dar progresul este monitorizat atent.
Scorul Bishop evaluează „pregătirea” colului uterin pentru travaliu.
Metode de Inducere a Travaliului
Există trei metode principale de inducere a travaliului. Unele femei ar putea avea nevoie de o singură metodă, în timp ce altele au nevoie de toate cele trei metode.
1. Prostine (Prostaglandine)
Prostin este un hormon folosit pentru înmuierea şi scurtarea cervixului, numită uneori şi „maturizare a cervixului“. După ce vi se introduce gelul Prostin, vei fi rugată să stai în pat o oră pentru a permite gelului să-şi facă efectul. Pe parcursul acestei ore, va continua monitorizarea permanentă a bătăilor inimii copilului. Dacă CTG (cardiotocografia) este normală, după ora respectivă se întrerupe monitorizarea şi vei fi încurajată să te plimbi şi, dacă vrei, să mănânci ceva uşor. În această fază, ai putea avea dureri asemenea durerilor menstruale. În cazuri foarte rare, gelul Prostin poate face ca uterul să se contracte prea mult, iar acest lucru poate afecta bătăile inimii copilului. Dacă se întâmplă acest lucru, vei fi rugată să te întinzi pe partea stângă şi ţi s-ar putea administra un medicament care să ajute la relaxarea uterului.
Angusta conține substanța activă misoprostol. Misoprostol face parte dintr-un grup de medicamente numite prostaglandine, care au o dublă acțiune în timpul travaliului. Prima acțiune este relaxarea colului uterin pentru a facilita nașterea vaginală a copilului. A doua acțiune este declanșarea contracțiilor care ajută la împingerea copilului din uter. Acest medicament este utilizat atunci când este necesară inducerea medicală a nașterii.
Prostaglandinele sunt substanțe care au rol de hormoni în organism, ajutând la relaxarea și pregătirea colului uterin pentru naștere. Când se încearcă inducerea travaliului, medicul va poate administra prostaglandine sub formă de pastilă sau supozitor vaginal.
2. Ruperea Artificială a Membranelor (Amniotomie)
A doua metodă de inducere este ruperea artificială a membranelor - sacul de apă din jurul copilului. Medicul îţi va face o examinare vaginală şi va rupe apa. Procedura nu este dureroasă nici pentru tine, nici pentru copil, fiind asemenea spargerii unui balon plin cu lichid. După ruperea apei, lichidul numit „amniotic“ se va scurge pe tot parcursul travaliului.
Este cunoscută și sub denumirea de „ruperea apei” și poate fi utilizată în cazul în care colul uterin a început să se înmoaie. Se taie un mic orificiu în membrane, cu ajutorul unui instrument subțire de plastic steril în timpul unei examinări interne efectuate de moașă sau obstetrician.
Indepartarea membranelor - pentru inducerea travaliului, obstetricianul își pune o pereche de mănuși chirurgicale și apoi atinge cu degetul membranele care conectează sacul amniotic de uter. Astfel se eliberează anumite substanțe chimice naturale, numite prostaglandine. Substanțele respective relaxează colul uterin și ajută la declanșarea contracțiilor.
3. Perfuzie cu Syntocinon (Oxitocină Sintetică)
A treia metodă de inducere constă într-o perfuzie cu syntocinon. Oxitocina este hormonul din corpul dumneavoastră care în mod normal determină contracțiile uterine. Medicul vă poate administra oxitocina sintetică pentru a declanșa sau intensifica contracțiile travaliului.
Când utilizați această metodă de inducere a travaliului, este recomandabil să monitorizați continuu ritmul cardiac al bebelușului dumneavoastră cu ajutorul unui cardiotocograf (CTG).
Oxitocina sintetică este administrată la recomandarea medicului obstetrician pentru a induce contracțiile uterine în stadiile incipiente ale travaliului sau pentru a grăbi nașterea fiziologică în timpul celui de-al treilea stadiu al travaliului.
Oxytocin vs. Misoprostol
Angusta conține substanța activă misoprostol, care aparține grupului de medicamente numite prostaglandine. Prostaglandinele au o dublă acțiune în timpul travaliului: relaxarea colului uterin și declanșarea contracțiilor uterine. Oxitocina, pe de altă parte, este un hormon natural care stimulează contracțiile uterine.
Înainte să luați Angusta, este important să informați medicul dacă luați deja medicamente pe bază de oxitocină sau alte medicamente pentru declanșarea travaliului, deoarece acestea nu trebuie administrate concomitent.
Protocoale de Administrare a Oxitocinei
Unele studii comparative sugerează că dozele mari de oxitocină pot scurta durata travaliului și reduc nevoia de a se recurge la cezariană, cu o creștere a numărului de nașteri spontane pe cale vaginală, în comparație cu administrarea de doze mai mici. Cu toate acestea, oxitocina aduce după sine și anumite efecte adverse potențial dăunătoare, deoarece poate provoca contracții uterine mult prea rapide, producând astfel suferință fetală.
Medicii încearcă să minimizeze aceste efecte adverse prin ajustarea dozei de oxitocină în funcție de numărul, intensitatea și durata contracțiilor. Astfel, șansele ca fătul să fie afectat în timpul travaliului se reduc.
În această analiză au fost incluse patru studii randomizate controlate care au implicat 644 de femei însărcinate. Rezultatele acestor studii ne arată că o doză mai mare de oxitocină (4-7 mU pe minut, comparativ cu 1-2 mU pe minut) a redus durata travaliului și rata nașterilor prin cezariană, cu o creștere a numărului de nașteri spontane pe cale vaginală. Totuși, în ceea ce privește efectele adverse nedorite, inclusiv hiperstimularea uterului și repercursiunile asupra nou-născutului, aceste studii nu au furnizat suficiente informații cu privire la posibilele diferențe între curele cu doze mari și cele cu doze mici de oxitocină.
Per ansamblu, calitatea studiilor incluse în această analiză a fost una eterogenă, lucru care poate reflecta modul în care studiile clinice au fost realizate în trecut. În timp ce dovezile actuale sunt promițătoare și sugerează că dozele mari de oxitocină reduc durata travaliului și rata nașterilor prin cezariană, acestea nu sunt suficient de convingătoare pentru a implementa de rutină utilizarea acestui protocol în cazul femeilor însărcinate care experimentează un travaliu ineficient. Recomandăm efectuarea cercetărilor suplimentare în ceea ce privește acest subiect.
Există două regimuri recomandate de The American College of Obstetricians and Gynecologists (ACOG) - protocolul cu doză mare și protocolul cu doză mică -, dar există încă dezbateri cu privire la regimul optim de dozare pentru a reduce rata cezarienelor, a scurta durata travaliului sau a diminua complicațiile obstetricale.
În practica de medicină dentară ne confruntăm frecvent cu necesitatea tratamentelor stomatologice la femeia însărcinată, fie că este vorba despre managementul unor leziuni carioase sau despre profilaxia gingivitei. Oscilaţiile hormonale la femei dirijează de-a lungul vieţii variate modificări gingivale. Endometrioza reprezintă o boală debilitantă, estimându-se a afecta 10% dintre femeile la vârstă reproductivă. Endometrioza se caracterizează prin implanturi de ţesut endometrial în afara cavităţii uterine. Depresia postpartum reprezintă un subiect important în obstetrică, afectând 13% dintre femei în timpul sarcinii sau în primul an post-partum, ducând la schimbări importante în viaţa mamei şi a familiei. Trombofilia se referă la o predispoziţie către o stare de hipercoagulabilitate şi poate fi identificată în 30-50% din cazurile de tromboembolism venos. Maria Niţescu, Mirela Nedelescu, Ana-Maria Schiaua, Nicolae Potra, Anca A. În ultimul secol, activitățile industriale au determinat o creștere semnificativă a expunerii umane la metale grele.
Efecte Adverse și Riscuri
Oxitocina aduce după sine și anumite efecte adverse potențial dăunătoare, deoarece poate provoca contracții uterine mult prea rapide, producând astfel suferință fetală.
Tachysistole deprives the fetus of oxygen and the most serious long-term outcomes for the baby include hypoxic-ischemic encephalopathy, cerebral palsy and seizure disorders. Tachysistole can also cause uterine rupture.
Oxytocin has significant antidiuretic action due to amino acid homology similar to arginine vasopressin. The large volume of fluids infused along with oxytocin can cause water intoxication and lead to convulsions, coma and even death.
The maternal main adverse effects of oxytocin during labor are hypotension, tachysistole and tachycardia, arrhythmias, intrapartum fever, nausea, vomiting, headache and flushing. This is more common in cases when high-dose oxytocin regimens are used.
La pacientele la care s-a practicat inducerea travaliului, indiferent de metodă, a fost descris după naștere un risc crescut de formare a cheagurilor de sânge la nivelul vaselor sanguine mici din întreg corpul (coagulare intravasculară diseminată).
În cazul unei infecții la nivelul membranelor care înconjoară copilul (corioamnionită) poate fi necesară nașterea rapidă. Medicul va lua deciziile necesare în ceea ce privește tratamentul cu antibiotice, inducerea travaliului sau operația cezariană.
Ruptura uterină - este o complicație rară, dar gravă. Uterul se poate rupe de-a lungul liniei cicatricii rămase de la o cezariană anterioară sau de la o intervenție chirurgicală majoră asupra uterului. În cazul rupturii uterine, este necesară o cezariană de urgență, pentru a preveni complicațiile care pot pune viața în pericol.
Sângerări după naștere - inducerea travaliului crește riscul ca mușchii uterini să nu se contracte corespunzător după naștere.
Frecvența cardiacă fetală scăzută - medicamentele folosite pentru travaliul indus pot provoca contracții excesive sau neobișnuite.
Foarte frecvente: pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane: Greață, Vărsături, Pete de meconiu, Sângerare post-partum.
Frecvente: pot afecta până la 1 din 10 persoane: Scor Apgar scăzut, Anomalii ale ritmului bătăilor inimii fătului, Hiperstimulare uterină, Diaree, Frisoane, Creșterea temperaturii corpului (febră).
Mai puțin frecvente: pot afecta până la 1 din 100 de persoane: Scor Apgar scăzut, Anomalii ale ritmului bătăilor inimii fătului.
Cu frecvență necunoscută: Amețeli, Convulsii neonatale, Asfixie neonatală, Cianoză neonatală, Erupție însoțită de mâncărimi, Acidoză fetală, Separarea prematură a placentei, Ruptura uterului.
Când se Recomandă Inducerea Travaliului?
Inducerea travaliului are loc când medicul care monitorizează sarcina consideră necesar să se declanșeze travaliul în mod artificial, cu medicamente sau prin alte metode. Motivul principal pentru inducerea travaliului îl constituie preocuparea pentru sănătatea bebelușului sau a mamei.
În majoritatea sarcinilor, travaliul se declanșează firesc după un termen cuprins între 37 și 42 de săptămâni de gestație. Diabet - fie că este vorba despre diabetul apărut pe parcursul sarcinii, numit diabet gestațional, sau despre diabetul care era deja prezent în momentul concepției fătului. Dacă luați medicamente pentru diabet, se recomandă nașterea la 39 de săptămâni.
Travaliul nu s-a declanșat de unul singur după 1-2 săptămâni de la data estimată pentru naștere. Există situații în care pacientele solicită inducerea travaliului fără a fi vorba despre o necesitate medicală. Înainte de inducerea travaliului, medicul se asigură că vârsta gestațională a bebelușului este de cel puțin 39 de săptămâni. Femeile ale căror sarcini prezintă risc scăzut pot alege inducerea travaliului după 39-40 de săptămâni de gestație.
Când membranele din jurul bebelușului se rup înainte de a începe travaliul, vi se va oferi opțiunea IOL. În urma discuțiilor cu clinicianul dumneavoastră, este posibil să preferați să așteptați ca travaliul să înceapă în mod natural. În acest caz, vă recomandăm antibiotice în termen de 18-24 de ore de la ruperea membranelor, pentru a reduce riscul de infecție atât pentru dumneavoastră, cât și pentru bebelușul dumneavoastră.
Dacă se știe că sunteți purtătoare de GBS, vă recomandăm să începem procesul de inducere a travaliului cât mai curând posibil. Vi se va oferi o procedură de îndepărtare a membranelor pentru a vă ajuta să intrați în travaliu în mod natural la 39 de săptămâni, la programarea dumneavoastră prenatală, pentru a reduce necesitatea inducerii travaliului. Dacă travaliul nu începe ulterior, puteți solicita din nou îndepărtarea membranelor.
Dacă travaliul este indus, nu veți putea naște acasă. Dacă intrați în travaliu în urma utilizării balonului de dilatare cervicală sau doar a pesarului, și aceasta nu este prima dumneavoastră sarcină, puteți naște la centrul de naștere.
Oxitocina - Doza de optimism
Dacă sarcina dumneavoastră a fost identificată drept o sarcină cu risc crescut sau ridicat, trebuie să sunați la secția Victoria Ward la ora 6 dimineața în ziua inducerii travaliului planificate și să cereți să vorbiți cu șeful de echipă. Acesta vă poate oferi o oră la care să vă prezentați la secția Victoria. Dacă sarcina dumneavoastră a fost identificată ca fiind cu risc scăzut, atunci IOL va avea loc în regim ambulatoriu. Trebuie să ajungeți la ora alocată la unitatea de zi din cadrul maternității.
Înțelegem că atunci când inducerea travaliului este amânată, acest lucru vă poate face să vă simțiți stresată și supărată. Cu toate acestea, moașa sau obstetricianul vă vor liniști și vor încerca să vă țină la curent cu privire la aranjamentele cu privire la inducerea travaliului. Inducerea travaliului poate fi amânată dacă toate moașele sunt ocupate cu îngrijirea altor pacienți la momentul respectiv și/sau nu există un pat disponibil.
Oxitocina mai este cunoscută și sub denumirea de hormon al iubirii și al atașamentului datorită rolului pe care îl are în reglarea proceselor fiziologice de naștere, alăptare și îngrijire maternă. Mecanismele fiziologice prin intermediul cărora oxitocina modulează comportamentele sociale implică o serie de circuite neuronale și de receptori situați la nivelul acestora.
Crearea legăturilor sociale este esențială pentru supraviețuirea oricărei specii deoarece asigură protecție individului în fața pericolelor și susține buna dezvoltare a creierului. Persoanele cu deficit de oxitocina prezintă tendința de autoizolare socială care favorizează instalarea tulburărilor psihice de tipul depresiei și gândurilor suicidale.
În afara indicațiilor reprezentate de travaliu, oxitocina poate fi administrata după naștere pentru stimularea lactației și pentru a diminua manifestările depresiei postpartum la femeile care au fost diagnosticate cu această afecțiune. Oxitocina sintetică poate fi utilizată ca metodă de tratament la persoanele care prezintă frigiditate (hormonul are ca efect creșterea libidoului și favorizează obținerea orgasmului), în managementul medicamentos al autismului și al stărilor de stres posttraumatic.
În practica de medicină dentară ne confruntăm frecvent cu necesitatea tratamentelor stomatologice la femeia însărcinată, fie că este vorba despre managementul unor leziuni carioase sau despre profilaxia gingivitei. Oscilaţiile hormonale la femei dirijează de-a lungul vieţii variate modificări gingivale. Endometrioza reprezintă o boală debilitantă, estimându-se a afecta 10% dintre femeile la vârstă reproductivă. Endometrioza se caracterizează prin implanturi de ţesut endometrial în afara cavităţii uterine. Depresia postpartum reprezintă un subiect important în obstetrică, afectând 13% dintre femei în timpul sarcinii sau în primul an post-partum, ducând la schimbări importante în viaţa mamei şi a familiei. Trombofilia se referă la o predispoziţie către o stare de hipercoagulabilitate şi poate fi identificată în 30-50% din cazurile de tromboembolism venos. Maria Niţescu, Mirela Nedelescu, Ana-Maria Schiaua, Nicolae Potra, Anca A. În ultimul secol, activitățile industriale au determinat o creștere semnificativă a expunerii umane la metale grele.
tags: #travaliu #indus #cu #oxitocina