Uneori, sarcina gemelară apare pur și simplu. Alteori, poate apare datorită unor anumiți factori. De exemplu, o sarcină gemelară este mai frecventă pe măsură ce înaintezi în vârstă, deoarece modificările hormonale pot determina eliminarea a mai mult de un singur ovul, în timpul ovulației. Cea mai cunoscută vorbă din popor este aceea că femeile care au avut gemeni în familie sunt cele mai predispuse la a avea o sarcină dublă sau chiar triplă. Și este pe cât se poate de adevărat. În această sarcină, cei doi gemeni se formează de fapt dintr-un singur ovocit și un sigur spermatozoid. Odată blastocistul format, acesta se poate diviza înainte de a se implanta în uter, ducând la apariția a doi gemeni identici. Cel mai adesea, gemenii identici împart o placentă unică, însă, în aproximativ 15% din cazuri, ei pot avea și placente separate. În funcție de momentul când se produce divizarea embrionului inițial, fiecare dintre gemenii identici poate avea propriul sac amniotic sau chiar să se găsească în același sac.
Aceste sarcini sunt mai degrabă caracteristice ciclurilor de inseminare intrauterină când stimularea ovariană produce eliberarea mai multor ovocite simultan. În aceste sarcini există două ovocite fecundate, fiecare de câte un spermatozoid. Medicul obstetrician va suspecta o sarcină multiplă atunci când uterul este mai mare decât ar trebui să fie în mod normal sau cand pare că se ascultă în mai mult de un loc bătăile cordului fetal. În acest caz, sarcina gemelară sau multiplă va fi confirmata la ecografie. În era în care ecografia de confirmare de sarcină este la îndemâna marii majorității, diagnosticul de sarcină gemelară se pune precoce, începând cu 6-7 săptămâni. Medicul obstetrician poate aprecia numărul feților și tipul sarcinii gemelare după numărul de saci gestaționali vizualizați și după numărul veziculelor viteline.
Gravidele cu sarcini gemelare sau cu tripleți trebuie să efectueze controale mai frecvente la medicul curant. Vorba populară “să mănânci cât pentru doi in sarcină” nu este adevărată pentru sarcinile unice și ea nu ar trebui respectată nici pentru sarcinile gemelare. Astfel, dacă o mamă avea un indice de masă corporal normal, atunci câștigul ponderal normal, sănătos este însă între 17-25 kg. Repausul fizic absolut nu este benefic în nicio sarcină și nu s-a dovedit că ar scădea riscul nașterilor premature. Nu este recomandat să se înceapă o activitate fizică intensă, nouă, în sarcină și nici să se împingă efortul fizic peste nivelul de confort al mamei.
Mamele care au sarcină gemelară au un risc crescut de a dezvolta hipertensiune arterială în sarcină. Cu cât sunt mai mulți feți, cu atât șansa ca aceștia să se nască la termen este mai mică. Gemenii pot să se nască natural dacă amândoi sau măcar primul se află în prezentație craniană. Dacă nașterea nu se poate face în condiții de siguranță, atât pentru mamă, cât și pentru gemeni, se indică operația cezariană. Aceasta este o condiție prenatală în care gemenii identici primesc cantități inegale de sânge placentar, având drept rezultat dezvoltarea lor diferită. 70% din gemenii identici împart aceeași placentă și 15% din aceste sarcini vor fi afectate de sindromul transfuzor-transfuzat. Acest sindrom apare atunci când legăturile între vasele de sânge placentare, ce permit sângelui să circule de la un făt la altul, sunt inegale și se realizează un transfer semnificativ de sânge de la un geamăn, numit donator sau transfuzor, către celălalt geamăn, numit primitor sau transfuzat.
Sarcina multiplă implică un risc mai mare pentru mamă și feți din cauza faptului că aceștia pun mai multă presiune pe zona pelvisului, schimbările hormonale sunt mai mari și organismul mamei este de două/trei ori mai solicitat. Placenta accreta apare în timpul sarcinii atunci când placenta se atașează prea profund în peretele uterului. Persoanele care au avut multiple operații de cezariană, alte tulburări ale placentei sau un istoric de intervenții chirurgicale uterine sunt expuse unui risc mai mare de a dezvolta placenta accreta. Placenta accreta este o afecțiune în care placenta crește prea adânc în peretele uterului. Intr-o sarcină tipică, placenta se detasează ușor de peretele uterului după nașterea bebelușului. În cazul placentei accreta, placenta s-a integrat în peretele uterin și nu se separa ușor după naștere. În cazuri severe, aceasta poate duce la sângerări vaginale amenințătoare pentru viață. Este posibil să fie necesară o transfuzie de sânge și o histerectomie (îndepărtarea uterului).
Medicii depistează cazurile de placenta accreta pe parcursul sarcinii sau în momentul nașterii. Exista trei tipuri de placenta accreta. Placenta accreta: placena se atașează ferm de peretele uterului. Placenta increta: placenta este mai profund integrată în peretele uterului. Placenta percreta: cel mai sever dintre tipuri, placenta trece prin peretele uterin. Placenta accreta nu dăunează direct fătului, dar poate provoca nașteri premature. Nasterea prematură prezintă riscuri precum probleme respiratorii sau o greutate mică la naștere. Placenta accreta poate afecta 1 din 533 de sarcini. Anomaliile de la nivelul peretilor uterului cauzează placenta accreta. Peretii uterini se pot deteriora sau cicatriza din cauza interventiilor chirurgicale anterioare. operatiile de cezariana: persoanele care au trecut prin mai multe cezariene au un risc mai mare de a dezvolta placenta accreta. Acest lucru se intampla din cauza cicatricelor care se formeaza de-a lungul peretilor uterini, in urma procedurilor chirurgicale repetate. Cu cat o femeie trece prin mai multe operatii de cezariana, cu atat riscul de placenta accreta este mai mare. istoricul de interventii chirurgicale uterine: daca vi s-a indepartat un fibrom uterin, cicatricile postoperatorii ar putea cauza placenta accreta la urmatoarea sarcină. placenta previa: aceasta afectiune apare cand placenta blocheaza colul uterin. De obicei, nu exista simptome evidente ale placenta accreta. O ecografie prenatala poate ajuta la diagnosticarea cazurilor de placenta accreta. In alte cazuri, medicul care monitorizeaza sarcina descopera placenta accreta abia dupa nasterea bebelusului. Ideal, contractiile uterine expulzeaza placenta in termen de 30 de minute de la nastere. Un diagnostic timpuriu al placenta accreta este esential deoarece poate permite implicarea mai multor specialisti in ingrijirea sarcinii si nasterea dumneavoastra. De exemplu, un neonatolog ar putea participa la ingrijirea nou-nascutului, iar un perinatolog ar putea fi implicat in ingrijirea dumneavoastra. Cu ingrijirile adecvate, se poate preveni riscul indepartarii uterului (histerectomie) sau pierderile de sange amenintatoare pentru viata.
Tratamentul placentei accreta poate varia. Daca medicul stabileste diagnosticul de placenta accreta inainte de nastere, veti fi monitorizata atent pe tot parcursul sarcinii. Ar putea fi necesara spitalizarea sau repausul la pat, pentru a preveni nasterea prematura. In astfel de cazuri, medicul va programa o nastere prin cezariana, de obicei in intervalul cuprins intre saptamanile 34 si 37. Acest lucru se face pentru a reduce riscul sangärarilor cauzate de contractii. Cu toate acestea, in cazurile severe in care placenta este adanc sau ferm atasata sau invadeaza alte organe, o histerectomie poate fi optiunea cea mai sigura. O histerectomie cezariana este o interventie in cadrul care uterul este indepartat in momentul nasterii prin cezariana.
In cazul afectiunilor placentei, multe sectiuni de monitorizare includ si planuri de nastere adaptate sarcinii gemelare. Placenta previa si placenta accreta pot aparea in sarcini gemelare si necesita ecografii regulate si planuri de nastere prin cezariana pentru a preveni complicatii. Placenta previa este o afectiune obstetricala in care placenta se atașează în partea inferioară a uterului, acoperind parțial sau complet colul uterin. Diagnosticul de placenta previa se poate obtine prin ecografie, inclusiv ecografie transvaginala in anumite situatii. Tratamentul variaza, iar in multe cazuri se recomanda cezariană pentru siguranta mamei si a fatului. Placenta Praevia vs Placenta Normala. Inainte de orice, rolul placentei este sa asigure cresterea si metabolismul fetal prin aportul de nutrienti si oxigen, sa protejeze fatul impotriva toxinelor si infectiilor si sa regenereze hormoni indispensabili evolutiei normale a sarcinii.
Pe langa aspectele despre placenta, articolul detaliaza si tipuri de sarcini gemelare si factori care pot influenta aparitia lor. Există două tipuri de gemeni: identici și diferiți. Gemenii identici apar cand un ovul fertilizat se divide, iar gemenii dizigoti apar cand doua ovule sunt fecundate de doi spermatozoizi diferiti. În mod normal, sarcinile gemelare apar la aproximativ una din 250 de sarcini, tripleții la o din 10.000, iar cvadrupleții la una din 700.000. Rasa, varsta și ereditatea influențează sansele de gemeni dizigoți, dar nu gemeni identici. Sarcina multipla este mai frecventă la femei aflate sub tratament cu medicamente de fertilitate sau cu tehnici ART precum FIV. Riscurile cresc cu fiecare fat adițional, iar nașterea prematură este una dintre cele mai mari provocări ale sarcinilor multiple. Media pentru nașterea prematură crește cu numarul de fetusi, iar greutatea la naștere este adesea mai mică la gemeni sau tripleți.
În plus, multe dintre recomandările despre alimentație, hidratare și activitate fizică se aplică tuturor sarcinilor multiple, cu accent pe monitorizare mai frecventă și consulturi obișnuite. Dacă se optează pentru reducerea numărului de feti din uter într-o sarcină multiplă, se face cu consiliere medicala si psihologica, având în vedere riscurile asociate și posibilitatea creșterii supraviețuirii fetilor rămași. Planul de nastere este stabilit de medic în funcție de prezentarea fetilor și de condițiile de naștere, iar în cazul prezentării pelviene sau a altor factori, se poate recurge la cezariană. Acest ghid include, de asemenea, recomandări despre monitorizarea ecografică, testarea AFP, biopsia de placenta, amniocenteza și alte intervenții diagnostice, toate cu scopul de a detecta eventuale anomalii și de a pregăti o naștere cât mai sigură.
Importanta monitorizarii ecografice la 20, 32 si 36 de saptamani pentru a evalua pozitia si dezvoltarea placentei si a fatilor, precum si a gestiunii posibilelor complicatii, este subliniata in continuu. Placenta praevia, placenta accreta si DPPNI sunt exemple de afectiuni care necesita interventii specializate si planuri de nastere distincte. La final, autorii subliniaza importanta educarii parintilor privind riscurile si comportamentul adecvat in timpul sarcinii multiples, precum si necesitatea consilierii psihologice in cazurile de reducere a numarului de fatiori.
tags: #tripleti #in #aceeasi #placenta
Postări populare:
- Tehnici pentru somnul bebelușului: cum să-i oferiți spațiu în dormitor
- Opțiuni și proceduri pentru tratarea chisturilor ovariene
- Vase de sânge sparte în sarcină: cauze și modalități de tratament
- Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului: nefrologie pediatrică
- Colică abdominală: cauze comune și simptome asociate