O hernie apare atunci când straturile peretelui abdominal sunt slăbite sau se rup. Presiunea din interiorul abdomenului împinge conținutul abdominal prin zona slabită, formând un sac sub piele. La început poate apărea ca o umflătură mică (galmă), iar în timp poate crește în dimensiuni din cauza presiunii continue care împinge grăsimea și buclele intestinale afară. Netratate, aceste afecțiuni pot evolua cu complicații serioase, inclusiv strangularea intestinului sau peritonita.
Tipuri de hernii abdominale
- Hernia inghinală. Apar în pliul inghinal sau în scrot și sunt mai frecvente la bărbați, dar pot apărea și la copii. Sunt directe sau indirecte, în funcție de locul exact al producției.
- Hernia ombilicală. Apar în jurul buricului. La copii, deschiderea pentru vasele de sânge din cordonul ombilical nu s-a închis complet, ceea ce poate duce la o mică hernie ombilicală ce se monitorizează. La adulți, pot apărea din cauza obezității, sarcinii sau ascitei.
- Hernia femurală. Se dezvoltă sub pliul inghinal, în mijlocul coapsei, unde trece artera și vena femurală. Sunt mai frecvente la femei.
- Hernia incizională (eventrația). Se formează după o intervenție chirurgicală din cauza unei leziuni sau cicatrici în peretele abdominal. Poate apărea după mulți ani de la intervenție.
- Hernia ventrală. O gaură în mușchii peretelui abdominal care produce o umflătură în centrul peretelui abdominal.
- Hernie gigantă. O evoluție a herniei ventrale sau incizionale către o formă mare, cu posibila includere a mai multor bucle intestinale sau alte organe în sacul herniar.
- Hernia incarcerată și strangulată. O complicație în care o porțiune de intestin este blocată în hernie (incarcerată) și poate ajunge să fie lipsită de sânge (strangulată), necesitând intervenție chirurgicală de urgență.
- Hernia sportivului. Nu este o hernie adevărată, ci o ruptură a mușchilor sau tendoanelor în zona abdomenului inferior; durerea poate mimica o hernie inghinală.
Hernia epigastrică
Hernia epigastrică este o umflătură în partea superioară a peretelui abdominal, între ombilic și stern, pe linia mediană. De obicei este mică, poate consta doar din țesut adipos, iar riscul de complicații apare dacă hernia se strangulează sau ocluzionează intestinul. Poate apărea la copii sau adulți, uneori asociată cu o slabiciune a țesutului conjunctiv sau cu diastaza rectului abdominal.
Simptomele herniei abdominale
- Umflătură vizibilă la nivelul abdomenului, care poate crește la efort sau tuse și poate fi reintrodusă în abdomen în cazul herniilor reductibile.
- Disconfort la locul proeminenței, durere la ridicarea greutăților sau în timpul efortului fizic.
- În caz de hernie incarcerată sau strangulată: durere intensă, sensibilitate, greață, vărsături, posibil blocaj intestinal și simptome generale ale inflamației sau ischemiei.
- Hernia epigastrică poate fi asimptomatică sau să dea dureri de tip surd, mai ales la mișcare sau la efort fizic intens.
Diagnosticul herniilor
Diagnosticul se stabilește prin examinarea fizică efectuată de medicul chirurg. Uneori se recomandă investigații imagistice precum ecografia sau tomografia computerizată (CT) pentru evidențierea clară a defectului și evaluarea altor posibile cauze de umflături sau dureri abdominale. În unele cazuri, se pot identifica și alte condiții precum varicocel sau spermatocel, care pot imita o hernie.
Tratamentul herniilor abdominale
- Tratament general. În general, herniile nu se vindecă de la sine, iar chirurgia este adesea singura opțiune eficientă. Dacă există riscul de complicații, medicii recomandă intervenția chirurgicală. În herniile ombilicale la copii, intervenția se recomandă dacă hernia nu dispare până la vârsta de 4-5 ani sau dacă este mare.
- Intervenția chirurgicală. Există două mari direcții:
- Chirurgie deschisă: se face o incizie în abdomen, sacul proeminent este readus la locul său, iar peretele abdominal este consolidat. Se poate folosi o plasă pentru sprijin suplimentar.
- Chirurgie laparoscopică: se fac 3-4 incizii mici, iar proteza este plasată în fața defectului parietal subperitoneal. Durata spitalizării este redusă, iar refacerea este mai rapidă.
- Proteze și materiale. Protezele trebuie să fie neabsorbabile și biocompatibile. Se preferă proteze pentru a crea aderente către peretele anterior, cu partea dinspre viscere inertă pentru a evita fistulele. Exemplele mentionate includ Parietex, DualMesh, Gore-Tex; protezele de Prolene pot genera aderente sau leziuni în unele cazuri, necesitând atenție în selecția materialului. Mărimea protezei trebuie să depășească marginile defectului cu cel puțin 3 cm.
- Instructiuni postoperatorii. Dietă adecvată, îngrijirea inciziei, evitarea efortului fizic și monitorizarea posibilelor complicații. Uneori, pot apărea seroame sau deformări cicatriceale, dar în multe cazuri rezultatele cosmetice sunt bune.
- Recuperare. Majoritatea pacienților se pot întoarce la activitatea normală în aproximativ 6 săptămâni; la vârstnici recuperarea poate dura mai mult.
Hernia umbilicală la adulți și copii: specificități regionale ale tratamentului
Hernia ombilicală este frecventă la sugari. La adulți, poate apărea din cauza obezității, ascitei sau a unor eforturi fizice, iar tratamentul majoritar este chirurgical. În cazul copiilor, operația este recomandată în particular dacă hernia este mare sau nu s-a retras natural până la vârsta de 4-5 ani.
Durerea abdominală și herniile
Durerea abdominală poate avea multiple etiologii, iar localizarea în zona ombilicului poate sugera hernii sau alte afecțiuni gastrointestinale. În evaluarea durerii abdominale se ține cont de localizare, caracterul durerii (câmpră, arsuri, înțepături), relația cu alimentația, vârsta pacientului și eventuale simptome asociate (greață, vărsături, distensie, afectări ale tranzitului intestinal).
Model absolut practic de tratament laparoscopic al herniei ombilicale
În practică, repararea ombilicală prin laparoscopică implică plasarea unei proteze de prolene în fața defectului ombilical, sub-peritoneal, cu fixare atentă pentru a preveni recidiva. O serie de descrieri operatorii prezentate în literatură arată disecția sacului, reducerea conținutului herniar, rezecția sacului peritoneal, montarea protezei, și fixarea acesteia cu agrafe helicoidale sau suturi transparietale. Rezultatele clinice în studiile menționate indică lipsa recidivelor și complicărilor majore, cu recuperare rapidă și admitere spitalicească scurtată.
Relația dintre diastaza rectelor și herniile anterioare
Diastaza rectilor abdominali reprezintă o separare anormală a mușchilor drept afectați ai peretelui abdominal și poate fi confundată cu o hernie abdominală anterioră. Este important ca diagnosticul diferențial să includă această situație, deoarece tratamentul poate diferi.
Condiții speciale și complicații
- Ocluzia intestinală și strangularea pot apărea în cazuri severe, necesitând intervenție de urgență.
- În cazuri de hernii mari, utilizarea protezelor poate reduce rata recidivelor, însă pot exista riscuri în cazuri de inflamare preexistentă sau de respingere a implanturilor.
- La pacienții cu ciroză hepatică sau ascită, decizia chirurgicală și tipul protezei pot fi ajustate pentru a minimiza riscurile de infectare și complicații.
Umbilical Hernia Repair - Animation - Dr Tulip's TODS | Animation of Repair of Umbilical hernia
tags: #usa #optica #de #deasupra #ombilicului