Vaccinarea şi gestionarea ţintită a infecţiilor bacteriene şi a paraziţilor interni şi externi este „piatra de temelie” pentru menţinerea sănătății animalelor. Vaccinările de bază pentru oi şi capre pot fi asemănate cu „asigurări ieftine de sănătate” și reprezintă cea mai eficientă modalitate de a preveni bolile, altfel dificil sau imposibil de tratat.
De ce avortează caprele: cauze principale
De ce avortează caprele mele - se întreabă mulți crescători de caprine care, mai ales în acest an, se confruntă cu o rată ridicată a avorturilor la capre. Avorturile au loc în orice fermă de capre, însă numărul lor ridicat trebuie să reprezinte imediat un semnal de alarmă pentru crescător. Avortul infecțios la capre poate reprezenta o sursă de îmbolnăvire pentru celelalte animale cu care conviețuiesc, dar și pentru oameni.
Factorii care provoacă avortul: cauzele non-infecţioase cel mai des întâlnite sunt: alimentaţia dezechilibrată energetic şi proteic; tratamentele cu albendazol, cu levamisol, cu steroizi, cu prostaglandine etc; parazitismul, acesta conducând la pierderile de sânge şi de proteine; stresul indus de îngheţ, de câini, de supraaglomerare etc; deficienţele în asigurarea unor minerale, precum sunt iodul, manganul şi cuprul. Alţi factori de natură non-infecţioasă sunt generaţi de neasigurarea bulgărilor de sare pentru lins, de hrănirea cu plante care au acumulat substanţe toxice (nitraţi şi nitriţi) şi de suprafertilizarea în perioada vegetativă (fân de trifoi sau paie de ovăz, sorg, floarea soarelui etc.).
Principalele cauze infecțioase ale avorturilor la capre
- Chlamydia psittaci: este agentul patogen care determină cele mai multe avorturi la capre după a 90-a zi de gestaţie, iar semnele clinice ale bolii sunt: pneumonia, cherato-conjunctivita (conjunctivă de culoare roz), poliartritele şi febra.
- Salmonella (S. abortus ovis): caprele gestante se pot infecta cu Salmonella abortus, care induce o boală abortigenă gravă, avortul producându-se în luna a 4-a sau a 5-a de gestaţie.
- Febra Q (Coxiella burnetii): este o boală zoonotică, extrem de contagioasă, care la capre gestante se manifestă prin febră, anorexie, depresii şi avort la sfârşitul gestaţiei.
- Bruceloza (Brucella melitensis): produce avorturi în ultimele trei luni de gestaţie şi se poate transmite la om.
- Toxoplasmoza (Toxoplasma gondii): este o zoonoză cu o mare putere de răspândire; fetuşii sunt adesea mumificaţi.
- Listerioza (Listeria monocytogenes): poate determina avort în ultima perioadă de gestaţie şi are transmitere zoonotică.
- Campylobacter (C. fetus, C. jejuni): provoacă avorturi, placenta edematioasă şi necroză a cotiledoanelor.
- Agalaxia contagioasă (Mycoplasma agalactiae): determină mamite, scăderea secreţiei de lapte, artrite şi cheratoconjunctivite.
- Alte bacterii şi anaerobioze (Clostridium spp., Pasteurella, Staphylococcus aureus etc.) pot contribui la probleme reproductive sau la pierderi neonatale.
Clamidioza (Chlamydia psittaci): semne, diagnostic și tratament
Clamidioza este o boală infecţioasă produsă de Chlamydia psittaci, care determină cele mai multe avorturi la capre după a 90-a zi de gestaţie, iar semnele clinice ale bolii sunt: pneumonia, cheratoconjunctivita, poliartritele şi febra. Chlamydia se localizează în tractul intestinal, iar în timpul gestaţiei va afecta cotiledoanele placentei. Purtătorii de boală sunt porumbeii şi vrăbiile, însă un mare rol în transmiterea la animale îl au insectele, mai ales căpuşele.
Semnele infecției cu Chlamydia sunt febra, cherato-conjunctivita (ochiul de culoare roz), pneumonia și poliartritele - inflamații ale articulațiilor. Diagnostic: diagnosticul clamidiozei se bazează pe istoricul efectivului de caprine, semne clinice și caracteristici ale placentei. Când clamidioza este suspectată, fetușii avortați și placenta proaspată trebuie să fie ambalate în gheată, marcate cu identificarea corectă a caprinei, și trimise la un laborator pentru testare.
Tratament: caprinele ar trebui tratate cu tetraciclină, oxitetraciclină și clorotetracilină. Tetraciclinele afectează replicarea Chlamydiei si pot fi eficace în prevenirea avorturilor. Chlamydia psittaci este sensibilă la clorotetraciclină. Într-un efectiv infectat, avortul poate fi prevenit prin administrarea de 80 mg / cap / zi în timpul sarcinii. În focarele de avort chlamidian se instituie carantina, iar caprele care au avortat se izolează pe o perioadă de trei săptămâni după avort și se tratează folosind antibiotice cu spectru larg.
Vaccinarea ca măsură cheie de prevenție
Vaccinarea reprezintă cea mai eficientă metodă de prevenție a multor boli care produc avorturi sau pierderi: agalaxia contagioasă, mamita gangrenoasă, anaerobiozele, antraxul, tulburările clostridiene, unele forme de salmoneloză. Vaccinurile multivalente (care vizează mai multe tulpini bacteriene) sunt relativ ieftine și extrem de eficiente.
Recomandări generale privind vaccinările la ovine și caprine:
- Prin simpla vaccinare a oilor gestante (înainte de fătare) asigurăm imunitate pasivă mieilor prin colostru, după care se recomandă vaccinare inițială a mieilor la vârsta de 3-8 săptămâni, urmată de o doză de rapel 4-6 săptămâni mai târziu.
- Recomandare: izolaţi (prin carantină), vaccinaţi, deparazitaţi întotdeauna animalele nou-venite în fermă.
- Vaccinarea împotriva anaerobiozelor se recomandă să se facă toamna (noiembrie-decembrie), cu rapel după 4-6 săptămâni (după prima vaccinare, la animalele tinere) şi apoi anual.
- Vaccinarea împotriva agalaxiei contagioase ovine (răsfugul alb) şi a mamitei gangrenoase (răsfugul negru) se poate face cu un vaccin comun; vaccinarea profilactică se efectuează la animalele gestante în lunile a 3-a și a 4-a de gestaţie.
- Vaccinarea contra antraxului şi tetanosului se face, de obicei, primăvara (aprilie) sau toamna.
- Opţional: vaccinarea împotriva avortului salmonelic, mai ales în efectivele unde a evoluat boala.
Scheme recomandate din practică
| Perioadă | Vaccinare recomandată |
|---|---|
| 20 nov - 15 dec | Împotriva a 8 anaerobioze (inclusiv tetanos) cu rapel după 4-6 săptămâni |
| 15 dec - 15 ian | Împotriva agalaxiei contagioase ovine (AGALAXIN Romvac), rapel la 15 zile pentru nevaccinate anterior |
| 01 ian - 15 ian | Mamita gangrenoasă (AGALAXIN FORTE - produs combinat) |
| Primăvara (aprilie) | Antrax (CARBOROMVAC-I) - doze specifice pe specie şi vârstă |
Deparazitare și alte măsuri profilactice
Faceți deparazitare strategică, nu ”în orb”. Întotdeauna efectuaţi o deparazitare „strategică”, ţintită, nu deparazitați „în orb”. Efectuaţi examenul microscopic (coproscopie), cu evaluarea şi numărarea ouălor de paraziţi din fecale pentru a verifica încărcătura de paraziți şi pentru a folosi produsele specifice, deoarece apariţia rezistenței la deparazitare este frecventă.
La intrarea în stabulaţie, toamna, în timpul gestaţiei se face deparazitarea internă cu derivaţi de benzimidazoli: ROMBENDAZOL 10% (1ml/10 kg greutate vie repeta după 24 de ore) sau ROMFENBENDAZOL (2,5ml/50 kg greutate vie) sau injectabil cu LEVAMISOL, 1ml/10 kg, subcutanat. La ieşirea din stabulaţie, după fătare, se administrează ROMAVERMECTIN PLUS - 1ml/50 kg greutate vie, subcutanat.
Pe timpul păşunatului deparazitarea internă la oile şi caprele adulte se face la nevoie, dictată de rezultatele examenului coproparazitologic. În cazul apariţiei fasciolozei (gălbează) se recomandă administrarea produsului FASCIOCID - 1ml/10 kg greutate vie (triclabendazol).
Deparazitarea externă la oi (tratamentul pentru râie) se poate face prin îmbăiere, aplicaţii de soluţii Pour-on sau injectabil. Tratamentul se face între 15 mai şi 15 iunie. În cazul îmbăierilor se fac obligatoriu două îmbăieri la interval de 7 zile cu ROMPARASECT FORTE. Dacă se face injectabil, tratamentul se poate face cu IVERMECTINE - ROMIVERMECTINĂ (1ml/50 kg greutate vie, subcutanat, cu repetare la 7 zile).
Măsuri în caz de avort: ce trebuie făcut imediat
- Izolaţi caprele care au avortat: după avort, capra reprezintă un potenţial focar de infecţie pe parcursul a cel puţin patru săptămâni, prin urmare, ea trebuie izolată.
- Ambalaţi și trimiteţi probe la laborator: fetusul și placenta proaspătă se pun într-o pungă cu gheață și se trimit la laborator pentru analize. Toate probele biologice se manipulează cu mănuşi, iar zona se dezinfectează.
- Tratați conform suspiciunii etiologice: caprele care au avortat se izolează şi se tratează cu antibiotice cu spectru larg; femelele gestante din efectivul contaminat pot fi supuse unui tratament individual cu tetracicline sau alte antibiotice conform recomandării veterinarului.
- Adoptați măsuri de zooigienă: dezinsecția şi dezinfecţia adăposturilor şi a echipamentelor utilizate în fermă sunt esenţiale.
Alte boli asociate cu avortul și impactul lor
Salmoneloza: caprele care au avortat se izolează şi se tratează cu antibiotice cu spectru larg, iar la restul femelelor se pot administra, profilactic, antibiotice în furaje sau tratamente injectabile cu acţiune prelungită. Imunoprofilaxia se poate face cu un vaccin preparat dintr-o tulpină inactivată de S. abortus ovis (Salmovin) în a 2-a şi a 3-a lună de gestaţie.
Toxoplasmoza: un mare rol în transmitere îl au pisicile, care elimină oocite prin fecale, contaminând hrana sau apa consumată de capre. Dacă în timpul invaziei iniţiale caprele sunt gestante, parazitul invadează placenta şi fetusul la aproximativ două săptămâni de la pătrunderea în corpul animalului.
Agalaxia contagioasă: tratamentul este în general ineficient şi din această cauză singura măsură de prevenire este vaccinarea caprelor gestante în a doua perioadă de gestaţie (lunile 3-4) cu produsele Agalaxin sau Agavac.
Ep. 19 · EduVet la Neatza cu Răzvan și Dani · Vaccinarea câinilor și pisicilor
Rolul suplimentării minerale și nutrienților
Administrarea de suplimente minerale (seleniu, cupru și iod), în special în zonele cu deficit natural al acestora din furaje, întărește rezistenţa naturală a animalelor. După fătare, în primele două săptămâni se administrează preventiv VITAMINA E şi SELENIU (ROMSELEVIT injectabil - 2ml/10 kg greutate vie, subcutanat sau alte produse buvabile). La nevoie, vitaminoterapia poate fi urmată de VITAMINA AD3E injectabil sau COMPLEX POLIVITAMINIC BUVABIL.
Monitorizare, diagnostic de laborator și colaborare cu medicul veterinar
Diagnosticul se stabileşte întotdeauna prin examen bacteriologic, serologic şi, după caz, prin teste PCR. Când clamidioza este suspectată, fetușii avortați și placenta proaspată trebuie să fie ambalate în gheată, marcate corect și trimise la laborator. Probele trebuie prelucrate în condiţii de igienă maximă, iar cel care manipulează probele va purta mănuşi de cauciuc.
Solicitaţi întotdeauna medicului veterinar curant stabilirea dozajului pentru medicaţie şi recomandări privind vaccinarea şi deparazitarea. Vaccinurile se administrează conform prospectelor şi indicaţiilor profesionale, iar medicamentele care nu mai sunt necesare se elimină conform instrucţiunilor specialistului.
Ce poate face crescătorul azi
- Izolați imediat animalele care au avortat şi contactaţi medicul veterinar.
- Trimiteți probe la laborator pentru diagnostic etiologic.
- Implementează un program de vaccinare și deparazitare planificat, bazat pe recomandările veterinarului.
- Îmbunătățiți zooigiena, ventilația și furajarea pentru a reduce factorii non-infecţioşi.
- Mențineți un registru al vaccinărilor, tratamentelor și avorturilor pentru a putea urmări evoluţia și a lua măsuri preventive.
În cazul unui avort în efectivul de capre, se ia imediat legătura cu medicul veterinar, iar fetusul și placenta proaspătă se pun într-o pungă cu gheață și se trimit la laborator pentru analize. Atenție! Capra sau caprele care au avortat se izolează până la venirea rezultatelor de laborator.
tags: #vaccin #contra #avortului #la #capre