Orice persoană care riscă să contracteze în vreun fel virusul rabiei are nevoie de vaccin antirabic. Protocolul de vaccinare se stabilește împreună cu medicul specialist, în funcție de starea de sănătate a pacientului, istoricul de afecțiuni și medicamente luate, precum și în funcție de posibilele reacții alergice.

Ce este și ce conține vaccinul antirabic

Vaccinul antirabic este vaccinul necesar pentru protecție împotriva rabiei și nu face parte din lista de vaccinuri care se fac în mod uzual, ci se recomandă persoanelor care sunt expuse riscului de a contracta virusul în călătorii sau la locul de muncă cât și postexpunere la acest virus. Rabia este o infecție rară, dar foarte importantă, care afectează creierul și sistemul nervos și necesită tratament imediat pentru a evita riscul decesului în scurt timp. Rabia este fatală aproape întotdeauna din momentul în care încep să apară simptomele.

Vaccinul antirabic derivă din celule diploide umane sau celule embrionare de pui, combinate cu imunoglobulina rabiei. În cazul persoanelor nevaccinate expuse la contactarea rabiei, se fac patru doze de vaccin, în decurs de 14 zile, primul fiind necesar în ziua expunerii. În cazul persoanelor vaccinate expuse la contractarea rabiei, vor fi necesare doar două doze de vaccin. În ambele cazuri este necesară curățarea cu soluție cu alcool a rănii.

Când se administrează vaccinul antirabic

Vaccinul antirabic se poate administra înainte sau după expunere la riscul de infectare cu rabie. Se consideră expunere la risc în cazul persoanelor care călătoresc în zone în care este posibilitatea crescută să fie animale infectate. Înainte de expunere se pot face o serie de trei vaccinări în decurs de 28 de zile înainte de plecare, dacă se știe că persoana va călători în zone cu risc ridicat de contactare a virusului. Vaccinul se administrează intramuscular sau intradermic în mușchiul deltoid la adulți sau în zona anterolaterală a coapsei la copii mici și sugari. Nu este necesar vaccinul dacă animalul a fost doar mângâiat sau a lins pielea într-o zonă lipsită de răni sau zgârieturi, sau dacă este vorba despre o zgârietură sau mușcătură de la un animal cunoscut, despre care se știe că nu este bolnav sau poate fi observat în următoarele 10 zile pentru a se vedea dacă apar simptomele rabiei.

Schema postexpunere (PEP)

Profilaxia postexpunere (PEP) este protocolul de urgență aplicat imediat după o posibilă expunere la virusul rabic. Schema de vaccinare pentru nevaccinați în expunere tipic include 4 sau 5 doze de vaccin administrate intramuscular pe parcursul a 14 sau 28 de zile. Îngrijirea imediată a rănii, curățarea temeinică cu apă și săpun și dezinfectarea ulterioară sunt pașii-cheie înainte de administrarea vaccinului sau a imunoglobulinelor antirabice (RIG). Imunoglobulinele se infiltrează direct în și în jurul rănii și, dacă este necesar, în morți într-un loc diferit de vaccin. În cazul persoanelor vaccinate anterior se poate utiliza doar două doze de vaccin.

Există două protocoale frecvent utilizate în PEP: Essen (5 doze pe zilele 0, 3, 7, 14, 28) și Zagreb (4 doze, cu două doze în ziua 0, apoi în zilele 7 și 21). În cazul mușcăturilor de animale turbate, vaccinul administrat corect are eficiență sigură. Este crucial să începi PEP cât mai curând posibil, ideal în primele 8 ore de la mușcare, iar apoi să respecți programarea indicată de medic.

Post-expunere vs pre-expunere

Profilaxia pre-expunere (PrEP) vizează vaccinarea preventivă a personalului cu risc ridicat (medici veterinari, lucrători în adăposturi, biologi care manipulează virusul rabic, călători în zone endemice). Dacă se efectuează PrEP, în expunere ulterioară de obicei sunt suficiente doar două doze de vaccin postexpunere și nu este necesară adminstrarea imunoglobulinelor (RIG).

Ce este timpul siguranței vaccinului

Vaccinul antirabic se administrează în trei până la cinci doze făcute în decurs de 28 de zile, iar booster-ul poate fi recomandat la aproximativ un an de la vaccin pentru persoanele care continuă să se expună. Eficiența vaccinului variază între 1 an și 2 ani, iar protecția după o schemă completă PEP este considerată lungă, dar nu neapărat permanentă. Vaccinul nu oferă protecție completă, dar este de ajutor în aproximativ 95% dintre cazuri. Dacă există suspiciuni sau expuneri repetate, este esențial să ceri asistență medicală specializată imediat.

Beneficiile vaccinului și interacțiunile cu alte tratamente

Vaccinul antirabic poate salva viața atunci când este administrat la timp și corect. El poate fi administrat concomitent cu mai multe vaccinuri. Medicul trebuie să fie informat dacă pacientul are insuficiență imunitară, HIV, cancer, probleme de coagulare, tratamente cu radioterapie sau anticoagulante și dacă ia alte vaccinuri sau medicamente. Reacțiile alergice la ouă, albumină, neomicină sau alte ingrediente trebuie comunicate medicului. Femeile însărcinate, cele care alăptează sau cele care încearcă să rămână însărcinate ar trebui să discute cu medicul despre aceste aspecte înainte de vaccinare.

Efecte adverse, contraindicații și mituri

Vaccinurile antirabice moderne sunt considerate foarte sigure și bine tolerate. Reacțiile adverse sunt, în general, ușoare și locale: durere, roșeață, umflătură sau mâncărime la locul injectării; simptome generale ușoare precum dureri de cap, greață sau oboseală. Reacțiile alergice severe (anafilaxie) sunt rare, dar pot apărea în aproximativ 15 minute de la administrare, motiv pentru care pacienții rămân sub supraveghere în cabinet după injectare. Vaccinul antirabic conține proteine din ouă, așadar persoanele alergice la ouă ar trebui să informeze medicul.

Mituri despre vaccinare pot persista, însă realitatea este că vaccinurile moderne au o siguranță ridicată, iar concluziile științifice susțin utilizarea lor în profilaxia rabiei. Vaccinurile nu conțin virus viu activ sau nu sunt administrate în sarcină în mod uzual, iar în cazul unor situații foarte rare medicul poate decide o măsură corespunzătoare.

Ce să faci dacă te aflăți în situația unui contact cu rabia

Evaluează situația ca pe o urgență: spală rana cu apă și săpun timp de cel puțin 15 minute, apoi aplică dezinfectant. Mergi la cel mai apropiat centru de urgență sau la un centru antirabic pentru evaluare și, dacă este necesar, pentru începerea profilaxiei post-expunere (PEP). Respectă schema de vaccinare indicată de medic și nu întrerupe tratamentul fără aviz medical.

Rabia poate fi tratată cu succes în fazele incipiente, dar boala devine aproape întotdeauna fatală odată ce simptomele apar. De aceea, vaccinarea precoce a animalelor de companie, în special a câinilor, reprezintă cea mai eficientă metodă de prevenire a rabiei în comunitate.

Infografic: Calea vaccinării antirabice (PEP vs PrEP)

Cum se administrează vaccinul intradermic în antebraț, deltoid și scapulă

Vaccinarea se poate face și în scop pre-expunere pentru persoanele cu risc profesional sau de călătorie în zone endemice, iar schema poate varia în funcție de protocolul ales de medic. Pentru detalii specifice și pentru programări, consultați un centru medical specializat.

tags: #vaccinul #antirabic #si #sarcina

Postări populare: