Debutează în teatru de mică, în orașul natal, Brăila. Însă, la 14 ani, rămâne orfană și nu are cine să-i plătească eventualele studii de specialitate. În drumul ei spre teatru o ajută Elvira Petreanu (soţia lui Ion Aurel Manolescu, nepotul poetului Ion Manolescu), care îi dă lecţii de dicţie și îi arată cum să meargă și să dea replica pe o scenă. La 18 ani, era deja actriţă la Teatrul Giuleşti din Bucureşti, graţie doamnei director Elena Deleanu. „Moni Ghelerter tocmai punea în scenă “Familia Covaci”. Şi el era un regizor care lucra după vechile canoane ale teatrului, potrivit cărora tinerii trebuiau să fie tineri, iar frumoşii, frumoşi… Un an am dormit acolo, pe patru scaune. Aveam și un reşou. Marele ei noroc se va numi Lucia Sturdza Bulandra, care o vede jucând pe Lipscani, în sala Rapsodia. “După spectacol, uşa cabinei mele s-a dat de perete şi am auzit un glas puternic: «Unde-i aia mică?» Era doamna Bulandra, care mi-a pus o mână pe umăr şi mi-a spus: «Eşti actriţa mea». Şi a plecat”.
A jucat alături de nume mari ale teatrului și filmului românesc, precum Grigore Vasiliu Birlic, Alexandru Giugaru, Ion Lucian, Ștefan Ciubotărașu, Octavian Cotescu, Radu Beligan, Amza Pellea, Florin Piersic, în numeroase piese de teatru, dar și în filme precum: “Veronica”, “Eu, tu și Ovidiu”, seria “B.D.”. Aș spune, fără ezitare că, dacă există un talent, el se cheamă Vasilica Tastaman. Nu avea nici un fel de studiu, dar ce studiu îi mai trebuia? Ea pe scenă trăia, nu spunea nimic altceva. Era o bijuterie. Eu n-am ce să povestesc despre Vasilica, ea însăși este o poveste.
Pe scena Teatrului de Revistă “Constantin Tănase”, Vasilica Tastaman urcă atât pe scena de la Savoy, în mai multe comedii muzicale, cât și pe scena Grădinii Boema. “Bimbirică” (comedie muzicală de Aurel Storin, pe muzica lui Elly Roman), unde joacă alături de H. Nicolaide, Al Arsinel, Puiu Călinescu, Cristina Stamate, dar și “Nevestele vesele din Boema” (de Mihai Maximilian și Vasile Veselovski), alături de Stela Popescu, Al. În 1981, se stabilește în Suedia, unde va continua să joace pe scena teatrului din Malmö. La reîntoarcerea în țară, în 2003, urma să joace într-un spectacol, pe scena de la Comedie. La vârsta de 14 ani, rămâne orfană şi nu are cine să-i susţină financiar pasiunea pentru teatru.
Între rolurile în care a strălucit aproape 30 de ani se numără: Nicole în „Burghezul gentilom” de Moliere, Ana din „Svejk în al Doilea Război Mondial” de Brecht, Elena în „Troilus şi Cresida” de Shakespeare, Efimiţa în „Capul de răţoi” de George Ciprian, Veta în „O noapte furtunoasă”, Getuţa în „Preşul” de Ion Băieşu, spectacol care s-a jucat peste zece ani, Dany în „Ucigaş fără simbrie” de Eugen Ionescu, Lucreţia Borgia în „Fata Morgana” de D. La Teatrul de Revistă “Constantin Tănase”, Vasilica Tastaman a urcat pe scena Savoy, în comedii muzicale, și pe Grădina Boema. “Bimbirică” și “Nevestele vesele din Boema” au fost rampe importante ale carierei sale, alături de nume ca Stela Popescu, Cristina Stamate, Puiu Călinescu, H. Nicolaide, Alexandru Arșinel, Ștefan Bănică și alte stele ale Revistei românești.
De asemenea, a fost parte din proiectele Teatrului Naţional Radiofonic, printre spectacolele distribuite fiind „Donna Alba” de Gib Mihăescu. În 1981, Vasilica Tastaman emigrează în Suedia, stabilindu-se la Malmö, unde a continuat să joace pe scena teatrului din Malmö, însă la întoarcerea în țară, în 2003, drumul către o revenire scenică a fost curmat de o hemoragie digestivă care i-a curmat visul de a fi din nou pe o scenă românească.
„Pentru contribuţia adusă la dezvoltarea teatrului românesc de comedie şi a artei interpretative, pentru prezenţa unică în peisajul teatral şi cinematografic şi pentru a aduce un omagiu actriţei care a pus în scenă, mai bine de cinci decenii, în fiecare rol, o părticică din spiritul inconfundabil al acestor meleaguri”, prin Hotărârea Consiliului Local Municipal Nr.
Vasilica Tastaman s-a născut la 6 octombrie 1933 în Brăila, într-o familie modestă. De tânără și-a dovedit talentul actoricesc debutând pe scenă în orașul natal la vârsta de 16 ani. Deși nu a urmat studii superioare, Vasilica Tastaman a jucat în mai multe spectacole la Sala Rapsodia, Teatrul Giulești și Teatrul Municipal fiind remarcată de Lucia Sturdza-Bulandra, care a ajutat-o să obțină o locuință în București. În anul 1961, Radu Beligan a fondat Teatrul de Comedie, angajând-o pe tânăra Vasilica Tastaman, pe care o aprecia în mod deosebit, caracterizând-o astfel: „Aș spune fără ezitare că dacă există un talent, el se cheamă Vasilica Tastaman. Nu avea niciun fel de studiu, dar ce studii îi mai trebuiau? Ea pe scenă, nu spunea nimic altceva. Era o bijuterie.”
O viață de film și scenă, de la teatru de revistă la cinema, a definit cariera Vasilicăi Tastaman: drumul de la Brăila la scena din București și apoi internaționalitatea prin experiențe în Suedia. Între spectacolele de televiziune de o perioadă ulterioară și preferința pentru comedie, actrița a lăsat în urmă o moștenire bogată. În mod paradoxal, deși au circulat zvonuri și povești despre escapade amoroase, aportul sau la teatrul românesc a fost incontestabil, iar vocea sa joacă în memoria colectivă a spectatorilor care au întâlnit-o pe scenă sau în studiourile de radio și televiziune.
- Debut: Brăila, la vârsta de 16 ani
- Ascensiune la Teatrul Giulești și sprijinul Lucia Sturdza-Bulandra
- Fondatorii și momente cheie în Teatrul de Comedie
- Cariera în Suedia: Malmö, apoi revenire în România
- Roluri marcante în piese și filme românești
Copilăria marcată de pierderea tatălui la vârsta de 14 ani și lipsa posibilității financiare de a susține studiile nu au împiedicat-o să devină una dintre figurile emblematice ale teatrului românesc. Debutul în 1949, relațiile cu mari actori și regizori, precum și rolurile în opere de Moliere, Shakespeare, Brecht au consolidat imaginea ei ca „bijuterie” a scenei românești. În roluri ca Nicole sau Elena, în piese precum Burghezul gentilom sau Troilus și Cresida, Tastaman a demonstrat o rezistență artistică aparte, iar prezența ei în comediile muzicale de revistă a rămas în memoria publicului.
În final, povestea Vasilicăi Tastaman este o poveste despre tenacitate, talent pur și despre credința în artă, chiar și în fața obstacolelor materiale, a emigrării și a bolii care a încheiat prematur cariera într-un moment al revenirii în țară. Un destin literar și cinematic, cu rădăcini în Brăila și o prezență constantă pe scena românească și internațională.
tags: #vasilica #tastaman #despre #avort
Postări populare:
- Cum să alegi jucăriile pentru căruciorul bebelușului
- Siguranța copiilor în mașină
- Barbie îngrijire și hrănire bebeluși: activități potrivite pentru copiii mici
- Pediatrie la Centrul Medical: grijă completă pentru copii până la 18 ani
- Semnele reflexului de strângere a pumnișilor la sugari și semnificația lor