Concediul de maternitate reprezintă un drept legal acordat salariatelor înainte și după naștere, reglementat de Ordonanța de urgență nr. 158/2005 cu modificările şi completările ulterioare. În continuare, vei găsi informații utile despre condițiile de acordare, durata concediului, modul de calcul al indemnizației și responsabilitățile angajatorului pe parcursul acestei perioade.
Ce reprezintă concediul de maternitate și cum se acordă?
Asiguratele au dreptul la concedii pentru sarcină şi lăuzie pe o perioadă de 126 de zile calendaristice, perioadă în care beneficiază de indemnizaţie de maternitate. Concediul pentru sarcină se acordă pe o perioadă de 63 de zile înainte de naştere, iar concediul pentru lăuzie pe o perioadă de 63 de zile după naştere.
De drepturile prevăzute la alin. (1) beneficiază şi femeile care nu se mai află, din motive neimputabile lor, în una dintre situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare, dacă nasc în termen de 9 luni de la data pierderii calităţii de asigurat. Faptul că pierderea calităţii de asigurat nu s-a produs din motive imputabile persoanei în cauză se dovedeşte cu acte oficiale eliberate de angajatori sau de asimilaţii acestora, iar indemnizaţia se achită din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de către casele de asigurări de sănătate unde medicul de familie al asiguratei are încheiată convenţie.
În situaţia prevăzută la alin. (2), baza de calcul al indemnizaţiei de maternitate se constituie din media veniturilor lunare asigurate, din ultimele 6 luni anterioare datei pierderii calităţii de asigurat, cu respectarea prevederilor art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
În situaţia copilului născut mort sau în situaţia în care acesta moare în perioada concediului de lăuzie, indemnizaţia de maternitate se acordă pe toată durata acestui concediu.
Concediul medical pentru maternitate se acordă numai pentru sarcină, şi nu pentru afecţiunile care pot interveni pe parcursul sarcinii, fără legătură cu aceasta.
Certificatul de concediu medical pentru lăuzie se eliberează de medicul curant de specialitate obstetrică- ginecologie din unitatea sanitară unde a născut femeia sau de medicul de familie, pentru perioade de cel mult 30/31 de zile calendaristice. Prelungirea concediului medical pentru lăuzie până la durata maximă prevăzută de lege se face de medicul de familie care are în urmărire lăuza.
În situaţia în care survine decesul mamei, la naştere sau imediat după aceasta, tatăl beneficiază de restul concediului neefectuat de către mamă, în condiţiile Legii concediului paternal nr. 210/1999, certificatul fiind eliberat de medicul de specialitate obstetrică-ginecologie din unitatea sanitară unde a născut femeia sau de medicul de familie, după caz.
Când începe concediul prenatal și cum se calculează?
Concediul prenatal este partea din concediul de maternitate care se acordă înainte de naștere și poate fi solicitat începând cu săptămâna 28 de sarcină. Indemnizația pentru concediul prenatal se calculează ca 85% din media veniturilor brute lunare obținute în 6 luni din ultimele 12 luni anterioare începerii concediului.
Distribuția acestor zile poate fi ajustată, la recomandarea medicului și în funcție de alegerea viitoarei mame.
Cât durează concediul postnatal?
Concediul postnatal, numit și concediu de lăuzie, este perioada de odihnă acordată mamei imediat după naștere. Durata acestui concediu este de 63 de zile calendaristice, conform art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 158/2005.
Legea permite redistribuirea celor 126 de zile totale (prenatal + postnatal), la recomandarea medicului și în funcție de alegerea mamei, așa cum este prevăzut în art. 24 alin. (2) din aceeași ordonanță.
Cum se calculează indemnizația de maternitate?
Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei de maternitate se determină conform art. 25 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Această medie este considerată „baza de calcul” și se aplică tuturor persoanelor asigurate care au stagiul complet de cotizare. Din această sumă se reține doar contribuția la pensie (CAS).
Indemnizaţia de maternitate se suportă integral din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
Indemnizația lunară pentru creșterea copilului
Indemnizația lunară pentru creşterea copilului se acordă în conformitate cu prevederile OUG nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, cu modificările și completările ulterioare şi ale NORMELOR METODOLOGICE de aplicare a prevederilor O.U.G.
Concediul pentru creșterea și îngrijirea copilului nu trebuie confundat cu cel de maternitate, între cele două concepte existând diferențe semnificative.
În ce condiții se acordă concediul și indemnizația pentru creșterea copilului
Conform OUG nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, oricare dintre părinți poate beneficia de acest drept. Așadar, un părinte poate rămâne acasă pentru a avea grijă de copil, timp în care va putea primi o sumă de bani, ce poartă denumirea de indemnizație. Altfel spus, atât mama, cât și tatăl pot cere concediu pentru creșterea copilului.
Totodată, întrucât legea nu distinge, concediul și indemnizația menționate se pot acorda atât părinților naturali, cât și celor adoptivi sau tutorilor legali, după caz.
Prin urmare, condițiile care trebuie îndeplinite pentru a putea primi indemnizația pentru creșterea copilului sunt următoarele:
- Părinții trebuie să aibă domiciliul sau reședința în România (indiferent că este vorba despre un cetățean român, străin sau apatrid, fără cetățenie);
- Părinții se ocupă efectiv de creșterea copilului/copiilor și locuiesc împreună în România;
- Aceștia au obținut venituri impozabile (salariu sau venituri din activități independente) timp de 12 luni în ultimii doi ani anterior datei nașterii copilului.
E important de menționat că, pentru cele 12 luni, se iau în calcul și perioadele în care salariatul a beneficiat de concediu medical, șomaj sau pensie de invaliditate.
În același timp, Legea nr. 89/2019 aduce câteva modificări și completări pentru Ordonanța de Urgență nr. 111/2010. Mai exact, actul normativ prevede următoarele aspecte:
- Dacă persoana care a beneficiat de concediu și indemnizație pentru creșterea copilului naște unul sau mai mulți copii într-o perioadă de până la 12 luni de la finalizarea concediului pentru creșterea copilului anterior, iar din calculul indemnizației rezultă un cuantum lunar pentru creșterea copilului mai mic decât cuantumul indemnizației primit anterior nașterii celui din urmă copil, se va acorda indemnizația lunară pentru creșterea copilului primită pentru copilul anterior;
- Angajatorul nu poate concedia cel de-al doilea părinte care se află în concediu pentru creșterea copilului de cel puțin o lună din perioada totală.
Cât durează concediul și ce valoare poate avea indemnizația creștere copil?
Concediul pentru creșterea și îngrijirea copilului se acordă pentru o perioadă de maximum doi ani sau trei ani, în cazul copiilor cu handicap. În tot acest timp, salariatul va primi o indemnizație lunară, pentru fiecare copil în parte.
Ce valoare poate avea indemnizația de creștere a copilului? Aceasta nu poate fi mai mică de 1.651 de lei. În același timp, legislația prevede că indemnizația nu poate depăși valoarea de 8.500 de lei, indiferent de veniturile beneficiarului.
Totuși, angajatul nu este obligat să își suspende activitățile profesionale pe toată perioada corespunzătoare concediului de creștere a copilului, ci se poate întoarce la locul de muncă mai devreme. În acest caz, totuși, nu va mai beneficia de indemnizația lunară.
Concediu creștere copil pentru tată
Dreptul la concediu de creștere copil este garantat de legislația din țara noastră atât pentru mame, cât și pentru tații copiilor, condițiile de acordare fiind aceleași pentru ambii părinți. Potrivit ultimelor reglementări, tații care nu au solicitat dreptul la concediu de creștere copil (CCC), au posibilitatea de a beneficia de acesta pentru o perioadă de cel puțin două luni, dacă îndeplinesc condițiile de acordare.
Cum se calculează indemnizația de creștere a copilului
Indemnizația minimă pentru creșterea copilului este calculată în funcție de valoarea indicelui social de referință (ISR), de 660 de lei. Așa cum am menționat mai sus, aceasta nu poate fi mai mică de 1.651 de lei sau mai mare de 8.500 de lei, indiferent de veniturile beneficiarului.
Conform legislației, indemnizația pentru creșterea copilului reprezintă 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni. Cele 12 luni nu trebuie să fie în mod obligatoriu consecutive, însă trebuie să fie cumulate în ultimii doi ani înainte de data nașterii copilului.
Așadar, formula indemnizație copil = salariu net x 85%. Prin urmare, dacă ai avut un salariu net de 6.000 de lei, formula arată astfel: 6.000 lei x 85% = 5.100 lei indemnizație creștere copil.
Cuantumul indemnizației se majorează cu 50% din suma cuvenită pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleți sau multipleți, începând cu al doilea copil proveniți dintr-o astfel de naștere. De exemplu, dacă indemnizația pentru primul copil este 3.000 lei, indemnizația pentru al doilea copil va fi 3.000 lei + 50% din această sumă, adică 3.000 lei + 1.500 lei = 4.500 lei.
Beneficiezi de indemnizație creștere copil dacă nu ai lucrat 12 luni? Da, atunci când salariatul nu îndeplinește condiția de a fi lucrat 12 luni înainte de nașterea copilului, poate beneficia totuși de indemnizație creștere copil. Valoarea indemnizației creștere copil dacă nu a lucrat va fi în procent de 85% din salariul minim brut pe țară (4.050 lei) adică 3.442 lei. La fel se întâmplă și în cazul în care viitoarea mămică nu a lucrat deloc în anii anteriori nașterii copilului.
Venituri luate în calcul pentru indemnizație creștere copil
Veniturile luate în calcul pentru indemnizație creștere copil și menționate în OUG 111/2010 sunt:
- veniturile din salarii;
- veniturile din tichete de masă;
- veniturile obținute din activități independente (PFA, profesii medicale, avocatură);
- veniturile din silvicultură, piscicultură și din activități agricole.
Când și cum se plătește indemnizația pentru creșterea copilului
Ca regulă, legea prevede că indemnizația de creștere a copilului se va plăti după terminarea concediul postnatal. Pentru a fi respectată această dată, termenul de depunere a dosarului de indemnizație pentru creșterea copilului este de 60 de zile lucrătoare de la finalizarea concediului de maternitate de minimum 42 de zile.
Prin urmare, vei putea beneficia de indemnizaţia pentru creştere copil retroactiv începând cu ziua următoare celei în care încetează concediul de maternitate, dar nu mai devreme de ziua a 43-a de la nașterea copilului.
Aceasta se plătește, de obicei, în intervalul 8-25 în luna curentă pentru luna anterioară, prin metoda aleasă de salariat în momentul în care a fost depus cererea. Plata poate fi făcută astfel:
- prin virament bancar, în contul beneficiarului;
- prin mandat poștal, la domiciliu.
Metoda de plată a indemnizației se poate modifica prin depunerea unei cereri în acest sens. De asemenea, plata poate fi făcută prin virament bancar doar dacă unitatea bancară a încheiat o convenție cu Agenția pentru Plăți și Inspecție Socială. De altfel, plata indemnizației este aprobată și acordată de către această instituție, banii fiind alocați din bugetul Ministerului Muncii.
Ultima lună de plată pentru indemnizația de creștere a copilului
Plata indemnizației pentru creșterea copilului se plătește în luna curentă pentru luna anterioară. De exemplu, pentru un concediu de creștere al copilului care se încheie în iulie 2026, ultima lună de plată indemnizație pentru creșterea copilului va fi august 2026.
Pentru situații specifice și o estimare cât mai realistă, se poate folosi un calculator concediu creștere copil.
Acte necesare pentru obținerea indemnizației
Pentru ca angajatul să poată obține indemnizația de creștere a copilului, trebuie să depună cererea de concediu aferentă, împreună cu o serie de documente. Lista actelor cuprinde următoarele:
- Cerere-tip;
- Acte doveditoare privind relaţia părinte-copil (părinte natural/adoptiv, tutore legal etc.);
- Copie act de identitate (certificată conform cu originalul de către persoana care primește documentul);
- Copie certificat de naștere al copilului sau livretul de familie, după caz (certificată conform cu originalul de către persoana care primește documentul);
- Adeverință de venit pentru veniturile obținute în ultimele 12 luni, așa cum prevede legea;
- Dovadă cu privire la veniturile obținute (eliberată de angajator sau de organele competente);
- Adeverință de la angajator care să specifice prima şi ultima zi de concediu de maternitate sau prima zi de concediu de creşterea copilului, după caz;
- Alte documente care atestă îndeplinirea condițiilor legale.
Toate aceste acte trebuie depuse în termen de cel mult 60 de zile de la data la care s-a finalizat concediul de maternitate de minimum 42 de zile la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecție Socială (DGASPC) a sectorului, municipiului, orașului sau comunei unde solicitantul are domiciliul.
Ulterior, documentele respective vor fi trimise către agențiile teritoriale până pe data de cinci a fiecărei luni, pentru luna anterioară. Decizia este emisă în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data la care cererea a fost înregistrată la agenția teritorială și este comunicată beneficiarului în termen de cinci zile lucrătoare.
În ce condiții încetează plata indemnizației pentru creșterea copilului
Indemnizația pentru creșterea copilului se acordă atât timp cât salariatul îndeplinește condițiile prevăzute de lege. Totuși, indemnizația nu va mai fi acordată dacă:
- Angajatul a obținut alte venituri impozabile pe perioada concediului;
- Angajatul a pierdut drepturile părintești sau dreptul de a exercita tutela;
- Copilul a fost dat spre adopție sau a fost internat într-o instituție de ocrotire publică ori privată.
Totuși, există câteva excepții care permit obținerea altor venituri pe perioada concediului de creștere a copilului. Iată care sunt:
- diverse sume în baza legii, a contractului colectiv sau individual de muncă, acordate în perioada concediului pentru creşterea copilului, altele decât cele rezultate din desfăşurarea efectivă a unei activităţi în perioada de concediu (cum ar fi tichete cadou sau prime);
- venituri supuse impozitului, rezultate din desfăşurarea efectivă a unei activităţi în perioada de concediu, al căror nivel net nu depăşeşte nivelul prevăzut de OUG 111;
- indemnizaţii în calitate de consilier local sau judeţean, indiferent de nivelul acestora.
Întoarcerea la muncă după concediu creștere copil
Întoarcerea unui angajat din concediul de creștere a copilului poate părea un proces simplu, dar sunt câteva aspecte importante pe care trebuie să le iei în considerare ca antreprenor, pentru a asigura o tranziție lină și pentru a respecta legislația în vigoare.
Dreptul la reintegrare. După încheierea concediului de creștere a copilului, angajatul are dreptul de a se întoarce în același post sau într-unul similar, având aceleași condiții de muncă. În cazul în care locul de muncă nu mai există, angajatorul trebuie să ofere o altă poziție similară, cu salariu egal sau cel puțin la același nivel.
Flexibilitatea programului. Este important să acorzi sprijin angajatului care se întoarce din concediul de creștere a copilului. Poți să oferi opțiuni precum program flexibil, muncă de acasă sau part-time, pentru a ajuta părintele să își îmbine responsabilitățile de muncă cu noile sale obligații parentale.
Beneficiile extrasalariale. Pentru a sprijini angajații care se întorc după concediul de creștere a copilului, poți considera acordarea de beneficii suplimentare, precum tichete de masă, carduri cadou sau asigurări de sănătate, pentru a crea un mediu de lucru care promovează echilibrul între viața profesională și cea personală.
Reevaluarea salariului și beneficiilor. Este important să te asiguri că salariul și beneficiile oferite angajatului sunt corecte, iar angajatul nu este penalizat din cauza perioadei de absență. Dacă angajatul revine după o perioadă mai lungă de absență, asigură-te că îi oferi aceleași oportunități de avansare ca și colegilor săi.
Comunicare deschisă. Comunicarea este cheia! Asigură-te că angajatul se simte confortabil să discute despre cum își poate organiza timpul de muncă, mai ales dacă se întoarce cu o nouă rutină acasă. Flexibilitatea și susținerea din partea ta pot face diferența.
Revenire din concediu creștere copil înainte de termen
Dacă angajatul își dorește să revină la locul de muncă înainte de încheierea concediului de creștere a copilului, are dreptul la un stimulent de inserție, plătit de către stat. Art. 7 din OUG nr. 111/2010 spune că „persoanele care, în perioada în care sunt îndreptățite să beneficieze de concediul pentru creșterea copilului, prevăzut la art. 2 alin. (1), obțin venituri supuse impozitului, potrivit art. 3, au dreptul la un stimulent de inserție în cuantum lunar de 50% din cuantumul minim al indemnizației stabilit la art. 2 alin. (2).”
Dialogurile MCP (ep. 24): Concediul de maternitate si de creștere a copilului. Aspecte practice
Creșterea unui copil este o bucurie, dar și un efort care necesită o pregătire emoțională, alături de alte resurse numeroase. Dacă ai decis să faci acest pas, și să îți mărești familia, este important să te informezi cu privire la drepturile pe care le au părinții în România.
Indemnizația pentru creșterea copilului reprezintă un venit acordat părinților, începând de la nașterea copilului și până la împlinirea a doi ani a acestuia. Indemnizația de creștere copil poate fi luată de oricare dintre părinți, condiția fiind că acesta să fi obținut venituri impozabile timp de 12 luni în ultimii doi ani anterior nașterii copilului, preluării tutelei sau adopției copilului.
Indemnizația este considerată a fi venit, în unele situații fiind luată în calcul în vederea obținerii unui credit sau în vederea îndeplinirii rolului de codebitor pentru o persoană care solicită un credit.
Concediul de creștere a copilului se acordă pe o perioadă de maximum doi ani de la nașterea copilului sau pe o perioadă de trei ani, în cazul copiilor care suferă de un handicap. Acesta poate fi solicitat de oricare dintre părinți. Atenție, însă: concediul pentru creșterea copilului nu trebuie confundat cu concediul de maternitate, care se referă exclusiv la dreptul mamei copilului de a-și lua concediu înainte și după naștere. Conform OUG 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, concediul de maternitate durează maxim 126 zile, iar calculul concediu maternitate este format din:
- Concediu de sarcină/concediu prenatal, care se poate acorda pe o perioadă de 63 de zile înainte de naștere. Calculul concediului prenatal se realizează în baza certificatului medical, acesta fiind considerat document justificativ.
- Concediu de lehuzie/concediu postnatal, care se poate acorda pe o perioadă de 63 de zile după naștere.
Indemnizația pentru creșterea copilului este un ajutor pe care statul român îl acordă familiilor cu copii. Acest ajutor de creștere copil are drept scop susținerea părinților în ceea ce privește cheltuielile legate de îngrijirea celui mic.
Dacă nu ai lucrat 12 luni din ultimii doi ani dinaintea nașterii copilului, există mai multe activități și venituri luate în calcul pentru indemnizație de creștere a copilului pentru a strânge minimul de luni necesar. Astfel, sunt acceptate situații asimilate stagiului de cotizare pentru concediu creștere copil în care:
- Ai beneficiat de indemnizație de șomaj;
- Ai beneficiat de indemnizație pentru creșterea copilului până la 2 sau 3 ani;
- Ai avut pensie de invaliditate;
- Ai beneficiat de concediu fără plată pentru a participa la cursuri de formare/perfecționare profesională din proprie inițiativă sau cu acordul angajatorului;
- Ți-ai însoțit soțul în misiune permanentă în străinătate;
- Ai realizat perioade asimilate stagiului de cotizare în sistemul public de pensii;
- Ai urmat/urmezi cursurile de zi ale învățământului universitar, postuniversitar sau liceal;
- Au trecut cel mult 60 de zile de când ai absolvit cursurile de zi ale învățământului universitar, cu examen de diplomă și/sau licență.
Situații speciale privind venituri indemnizație creștere copil din activități independente/agricultură/silvicultură/piscicultură
În cazul în care soliciți indemnizație pentru creștere a copilului și obții venituri din activități independente (PFA) sau din agricultură, silvicultură și piscicultură, pentru a beneficia de indemnizație, este obligatoriu să întrerupi sau să suspendezi activitatea până când copilul împlinește 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap.
Dacă realizezi mai multe venituri supuse impozitului din mai multe surse, indemnizația de creștere a copilului se acordă pe baza documentelor care dovedesc că ai suspendat cel puțin una dintre activități.
Pot fi concediată pe perioada concediului de creștere copil? Conform art. 25 din OUG 111/2010, modificat prin OUG 26/2021, „angajatorul are obligația de a aproba concediul pentru creșterea copilului prevăzut la art. 2 alin. (1) și la art. 11 alin. (1) lit. a). Perioada de acordare se stabilește de comun acord cu angajatul”. De asemenea, „este interzis angajatorului să dispună î...
tags: #venituri #luate #in #calcul #indemnizatie #maternitate