În perioada 5 - 6 martie 2016, 14 copii cu vârste între 7 și 11 ani s-au prezentat la CPU Spitalul de Pediatrie din Pitești cu febră, dureri abdominale, greață, frisoane, ulterior vărsături și scaune diareice. Diagnosticul la internare este de suspiciune de toxiinfecție alimentară, iar informațiile inițiale indică faptul că alimentația de prânz din 03.03.2016, în cadrul programului after-school, la cantina Școlii Gimnaziale Nr.16 Pitești, poate fi responsabilă: brânza cu mămăliguță, pulpele de pui la cuptor cu piure de cartofi și salata de varză albă erau furnizate de o firmă privată, iar pulpele prezentau semne de alterare. Debutul simptomatologiei a fost la aproximativ 24 de ore de la consumul alimentelor invocate.
Echipele de epidemiologi din DSP Argeș au mers la cantina Școlii Nr.16 pentru controlul condițiilor igienico-sanitare și recoltarea de probe de igienă și probe alimentare, care vor fi analizate în laboratorul DSP Argeș. Până în acel moment, 32 de copii s-au prezentat cu diverse simptomatologii; 15 dintre aceștia au rămas internați la Spitalul de Pediatrie, iar 16 au fost identificați cu adenovirus. Prefectul Cristian Soare a comunicat că, potrivit primelor concluzii, este vorba despre adenovirusul responsabil de toxiinfecția alimentară, deși investigațiile erau încă în curs.
La Spitalul de Pediatrie Pitești s-au înregistrat în ultimele 24 de ore 26 de copii cu vârste între 7 și 9 ani, cu diverse simptome. Pacienții au fost inițial evaluați în CPU, majoritatea prezentând febră, greață, dureri abdominale, iar apoi diaree. Directorul DSP Argeș, Sorina Hontaru, a declarat că au consumat brânză cu mămăliguță și pulpe de pui la cuptor, după cum au menționat copiii, iar masa de after-school se pregătește în curtea școlii. Au fost prelevate probe pentru teste de igienă și alimentare, iar stocurile alimentare din cantina au fost monitorizate.
În continuare, autoritățile au anunțat că 32 de copii au fost incluși în anchetă, dintre care 15 au rămas internați în Spitalul de Pediatrie, iar alți trei copii au fost transferați la secția de boli infecțioase a Spitalului Județean de Urgență Pitești. Un copil a plecat la cerere la București, iar alți trei au refuzat internarea. În plus, 16 dintre pacienți au fost identificați cu adenovirus. Prefectul a anunțat anterior că, pe baza primelor concluzii, nu este exclusă asocierea cu un adenovirus, iar eforturile de control vizează atât aspectele sanitare ale cantinei, cât și monitorizarea stării copiilor.
Sorina Hontaru, directorul DSP Argeș, a subliniat descrierea în cadrul comunicării oficiale: „Au consumat brânză cu mămăliguță, pulpe de pui la cuptor cu garnitură. After-school-ul care asigură masa pentru acești copii este în curtea școlii. Echipa de epidemiologi s-a prezentat la Spitalul de Pediatrie, iar o altă echipă, din cadrul supravegherii și inspectiei noastre, este la școală și la acest after-school pentru recoltare de probe.”
Directorul Școlii nr. 16, Vlad Laurentiu, a afirmat că „mâncarea se prepară aici, în fiecare dimineață vin femeile la ora 5 și gatesc, mâncarea este servită la pauza de la 12:50-13:00. Ultima oară când au mâncat elevii la after-school a fost joi. Sunt 150-180 de copii care au mâncat în unitate brânză cu mămăligă și smântână, respectiv pilaf cu piept de pui la grătar.” Probele au fost recoltate, iar documentele corespunzătoare semnate. A fost menționat faptul că apa potabilă din blocul alimentar al Spitalului, precum și apa de la domiciliile copiilor au fost analizate, iar rezultatele au sprijinit concluziile existente privind sursa potențială a infecției.
- În context, autoritățile au avertizat despre importanța spălării mâinilor (minimal 20 de secunde) cu apă și săpun, sau utilizarea dezinfectantului pe bază de alcool dacă nu este apă disponibilă.
- Nu există dovezi că medicamente antivirale pot preveni infecția cu SARS-CoV-2 și că antibioticele functionează împotriva virușilor; accentul rămâne pe igienă și rehidratare.
- Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă măsuri de protecție în contextul transmiterii infecțiilor, inclusiv utilizarea măștii în cazuri de tuse sau timp în care se asigură protecția altora, însă această secțiune se referă în mod tradițional la contextul pandemic de COVID-19, nu la cazul prezentat.
Actualizări ulterioare indică evoluția cazurilor: în Marie Curie, șase copii erau internați cu sindrom hemolitic uremic (SHU), dintre care trei tratați cu dializă, iar apoi au fost raportate informații despre transferuri și starea copiilor în secția de nefrologie. Comunitatea medicală a subliniat necesitatea identificării sursei exacte a infecției; în același timp camerele de gardă s-au adaptat pentru creșterea numărului de pacienți și pentru a facilita un management adecvat al simptomelor. În cazul in care s-a identificat sursa alimentară, autoritățile urma să comunice publicul despre măsurile preventive necesare.
În cadrul anchetei, un set de teste rapide pentru toxinele producătoare de E. coli au fost discutate și analizate. Directorul Spitalului de Pediatrie Pitești a declarat că spitalele din țară nu au în mod obișnuit toate testele necesare în toate unitățile; testele rapide au fost solicitate în mod repetat, cu livrare în aceeași săptămână, după ce valul inițial de cazuri s-a extins spre spitalul bucureștean, Maria Curie. Experții au explicat că testele rapide existente la Cantacuzino sunt destinate testelor complexe, identificării serotipurilor și prezenței genelor toxinei, deci nu pot fi trimise direct către PITești în timp real. Accesul la aceste teste a fost limitat de logistica achizițiilor publice și de disponibilitatea resurselor la momentul critic.
La nivel local, conducerile spitalelor au făcut obiectul unor avertismente și presiuni pentru asigurarea condițiilor optime de igienă și pentru îmbunătățirea protocoalelor de control al infecțiilor nosocomiale. Corpul de control al prim-ministrului a efectuat verificări în perioada 18-26 februarie 2016 la Spitalul de Pediatrie Pitești, evidențiind lipsa unui medic epidemiolog în coordonarea Serviciului de Supraveghere și Control al infecțiilor nosocomiale și confirmând lipsa unor măsuri adecvate în registrul de infecții nosocomiale, cu raportări scăzute de autocontrol.
În ianuarie-februarie 2016, cazul de la Pitesti a generat reacții puternice: ministrul sănătății a cerut demisia conducerii Spitalului de Pediatrie Pitești sau demiterea acesteia de către autoritățile locale, ca urmare a situației copilului transferat la Marie Curie. Jurnaliștii au semnalat presiuni asupra personalului medical, iar cadrele medicale au exprimat intenția de a se retrage din funcții dacă presiunile continuă. De la începutul anchetei, autoritățile au promis transparență totală în publicarea rapoartelor, iar conducerea spitalului a invocat lipsa dovezilor că ar exista un focar intern la nivelul unității.
În final, autoritățile și medicii au reținut în continuare importanța monitorizării riguroase a alimentelor, apei potabile, măsurilor de igienă în cantine, și a transferurilor între unitățile medicale pentru a asigura tratamentul adecvat copiilor afectați. Analizele pentru probelor de lapte praf și apă au indicat potabilitatea apei din rețelele publice și a apei minerale necarbogazoase din supermarketuri, în timp ce sursa gospodăriilor individuale din Maracineni și izvorul din Ștefănești au fost clasificate ca nepotabile. În contextul lor, s-a confirmat că unele momente critice ale cazurilor necesită un răspuns coordonat între DSP, spitale, autorități locale și familii, cu accent pe igienă, educație sanitară și verificări laborioase la nivelul lanțurilor de alimentație colectivă.
Sindromul hemolitic uremic: modificări ale stării de sănătate - Asistență medicală pediatrică | @LevelUpRN
Conținutul de mai sus sugerează necesitatea unui cadru robust de prevenție a infecțiilor nosocomiale în România, cu investiții în infrastructură, protocoale de control al infecțiilor, formare profesională a personalului, și protocoale clare de comunicare între unitățile medicale, DSP și publicul larg, pentru a reduce timpul de răspuns în focarele similare viitoare.
tags: #virus #la #spitalul #pediatric #din #pitesti