Placenta este un organ esențial pentru dezvoltarea fătului pe parcursul sarcinii, asigurând aportul de oxigen și nutrienți și eliminând produșii de degradare. În mod normal, placenta se dezvoltă în partea superioară a uterului. Totuși, în anumite situații, placenta se poate implanta anormal în partea inferioară a uterului, acoperind parțial sau total colul uterin. Această afecțiune poartă denumirea de placenta praevia.
Placenta praevia este o condiție medicală ce poate apărea în a doua jumătate a sarcinii, definind o poziționare anormală a placentei în cursul sarcinii. Această poziționare poate duce la complicații serioase atât pentru mamă, cât și pentru făt, fiind asociată cu riscul de sângerări vaginale abundente.
Ce înseamnă Placenta Praevia?
Termenul "praevia" provine din latină, unde "prae" înseamnă "înainte" și "via" înseamnă "cale", indicând astfel o poziționare care blochează calea de ieșire a copilului. În mod normal, placenta se formează în partea superioară a uterului sau pe pereții laterali, la distanță de colul uterin. În cazul placentei praevia, placenta se implantează în segmentul inferior al uterului, acoperind total sau parțial orificiul cervical intern. Această condiție poate face nașterea vaginală imposibilă și impune, de cele mai multe ori, o operație cezariană.
Placenta praevia apare atunci când placenta unei femei însărcinate blochează deschiderea către colul uterin, care permite nașterea copilului. Femeile cu placenta praevia prezintă, de asemenea, un risc mai mare de a naște prematur.
Placenta este un organ care crește în interiorul mucoasei uterului în timpul sarcinii, fiind legătura dintre mamă și făt, asigurându-i acestuia nutrienți și oxigen. În plus, placenta secreta hormonii esențiali evoluției sarcinii.
Tipuri de Placenta Praevia
Clasificarea placentei praevia se face în funcție de gradul de acoperire a colului uterin:
- Placenta Praevia Marginală: Placenta se apropie de deschiderea colului uterin, dar nu o acoperă complet. În multe cazuri, această situație se poate corecta de la sine pe parcursul sarcinii.
- Placenta Praevia Parțială: Placenta acoperă parțial orificiul cervical intern.
- Placenta Praevia Completă (Totală): Placenta acoperă complet orificiul cervical intern, blocând complet calea de naștere naturală. Este foarte puțin probabil ca acest tip de placentă praevia să se corecteze de la sine.
O clasificare mai nouă propusă ia în considerare și distanța față de orificiul cervical intern:
- Placenta Praevia: Placenta acoperă orificiul cervical intern.
- Placenta Joasă: Marginea inferioară a placentei este situată la cel mult 20 mm de orificiul cervical.
- Placenta Localizată Normal: Marginea inferioară a placentei este situată la mai mult de 20 mm de orificiul cervical.
Cauzele și Factorii de Risc
Cauzele exacte ale apariției placentei praevia nu sunt pe deplin cunoscute. Cu toate acestea, există o serie de factori care pot crește riscul de a dezvolta această afecțiune:
- Istoric de placenta praevia la o sarcină anterioară.
- Nașteri anterioare prin operație cezariană, care pot lăsa cicatrici uterine.
- Cicatrici uterine rezultate în urma unor intervenții chirurgicale sau proceduri anterioare (chiuretaj, sinechie uterină).
- Vârsta maternă avansată (peste 35 de ani).
- Paritate crescută (număr mare de sarcini anterioare).
- Mase placentare voluminoase (asociate cu sarcini multiple).
- Fumatul și consumul de substanțe interzise (cocaină).
- Sarcina obținută prin tehnici de reproducere umană asistată (fertilizare in vitro).
- Prezența unor anomalii uterine (uter septat, uter bicorne).
- Avorturi anterioare.
Practic, cicatricile uterine pot permite placentei să crească adânc în peretele uterului. Cu toate acestea, în unele cazuri, placenta praevia apare la femei fără antecedente de placenta previa sau intervenții chirurgicale uterine.
Simptomele Placentei Praevia
Existența unor simptome asociate cu placenta praevia nu este obligatorie; afecțiunea poate fi identificată la ecografie fără ca femeia însărcinată să fi prezentat semne specifice. Totuși, cele mai frecvente simptome includ:
- Sângerare vaginală: Acesta este cel mai comun simptom, apărând de regulă în a doua jumătate a sarcinii (după săptămâna 20 de gestație), cel mai frecvent între săptămânile 34-38. Sângele are o culoare roșie aprinsă, iar cantitatea poate varia de la ușoară la severă. Sângerarea este, de regulă, nedureroasă și poate fi declanșată de efort fizic, act sexual sau de un consult ginecologic.
- Crampe abdominale sau dureri uterine: Pot apărea, în special în cazurile severe, asociate cu sângerarea vaginală.
- Senzație de durere în zona inferioară a abdomenului.
În evoluția sarcinii, partea inferioară a uterului se subțiază, iar placenta ancorată de fundul uterului, precum cea din placenta praevia, se poate diminua și provoca sângerare vaginală.
Placenta previa - cauze, simptome, diagnostic, tratament, fiziopatologie
Complicațiile Placentei Praevia
Placenta praevia crește riscul de apariție a unor complicații grave:
Complicații pentru Mamă:
- Hemoragii masive: Sângerarea vaginală, care poate apărea în timpul sarcinii, travaliului sau după naștere, poate fi severă și pune viața în pericol. Pierderea masivă de sânge poate duce la anemie, tensiune arterială scăzută și dificultăți respiratorii.
- Placenta Accreta: În unele cazuri, placenta se poate atașa anormal de puternic de peretele uterin, o condiție numită placenta accreta. Aceasta face dificilă separarea placentei după naștere și poate provoca hemoragii importante și infecții.
- Dezlipirea de placentă (Abruptio Placentae): Placenta se poate separa de peretele uterin înainte de nașterea copilului, afectând aportul de oxigen și nutrienți către făt și provocând sângerări materne severe.
- Travaliu prematur: Riscul de naștere prematură este crescut.
- Ruptura prematură a membranelor.
- Necesitatea histerectomiei: În cazuri severe, dacă placenta nu se desprinde din peretele uterin, poate fi necesară îndepărtarea chirurgicală a uterului.
Complicații pentru Făt:
- Nastere prematură: Fătul se poate naște înainte de termen, având plămânii incomplet dezvoltați.
- Suferință fetală: Lipsa de oxigen și nutrienți poate afecta dezvoltarea fătului.
- Greutate mică la naștere și creștere greoaie ulterioară.
- Probleme respiratorii.
- Risc crescut de deces perinatal sau neonatal.
Placenta accreta este o afecțiune gravă în timpul sarcinii, apărând atunci când placenta crește prea adânc în peretele uterului. Spre deosebire de situația normală, când placenta se desprinde de peretele uterin după nașterea copilului, în cazul placentei accreta, o parte sau întreaga placentă rămâne atașată de perete. Aceasta poate duce la pierderi severe de sânge după naștere, fiind o condiție ce poate pune viața în pericol. Semnele și simptomele placentei accreta nu sunt, de obicei, vizibile în timpul sarcinii, fiind cel mai adesea detectate în timpul ecografiilor de rutină.
Diagnosticarea Placentei Praevia
Diagnosticul de placenta praevia se pune, în mod obișnuit, în timpul ecografiilor de sarcină:
- Ecografie de rutină: De obicei, între săptămânile 18 și 20 de sarcină, poziția placentei este evaluată.
- Ecografie transvaginală: Aceasta oferă informații mai detaliate despre localizarea precisă a placentei și poate fi recomandată în cazurile de suspiciune sau confirmare a placentei praevia.
- Diagnostic tardiv: Diagnosticul poate fi pus și mai târziu în sarcină, dacă apar simptome precum sângerarea vaginală, sau dacă fătul se prezintă într-o poziție neobișnuită (prezentație transversală).
La 9 din 10 gravide cu placenta praevia depistată la 20 de săptămâni, această complicație se rezolvă de la sine până la următoarele ecografii. Doar una din 200 de femei rămâne cu această problemă până la finalul sarcinii.
Tratamentul și Managementul Placentei Praevia
Scopul principal al tratamentului în placenta praevia este de a limita sângerarea și de a permite sarcinii să ajungă cât mai aproape de termenul optim pentru naștere, asigurând cea mai sigură livrare posibilă.
Tratamentul în caz de sângerare vaginală:
- Internare în spital: Sângerarea vaginală apărută după 20 de săptămâni de sarcină reprezintă o urgență medicală și necesită internare imediată pentru monitorizare și oprirea hemoragiei.
- Transfuzii de sânge: Pot fi necesare pentru a compensa pierderea de sânge.
- Naștere prin operație cezariană: Dacă sângerarea este masivă sau dacă sarcina a ajuns la 36 de săptămâni, se recomandă nașterea prin cezariană. În cazuri excepționale, dacă starea fătului o impune, cezariana poate fi efectuată și mai devreme.
Tratamentul în caz de placentă praevia fără sângerare:
- Monitorizare atentă: Femeile diagnosticate cu placenta praevia, chiar și fără sângerări, trebuie monitorizate atent pe parcursul sarcinii.
- Repaus la pat: Poate fi recomandat, deși beneficiile nu sunt întotdeauna clare.
- Evitarea activităților care pot provoca sângerări: Se recomandă evitarea efortului fizic intens, ridicării greutăților și contactului sexual.
- Medicație: În funcție de stadiul sarcinii, se pot administra corticosteroizi pentru maturizarea pulmonară a fătului sau sulfat de magneziu pentru neuroprotecția fetală.
- Planificarea operației cezariene: Nașterea prin operație cezariană este, de obicei, programată între săptămânile 36 și 38 de sarcină, pentru a preveni declanșarea spontană a travaliului.
Medicul dumneavoastră va elabora un plan de management personalizat, luând în considerare starea de sănătate a mamei și a fătului, vârsta gestațională și intensitatea sângerării.
Prognostic
Cu un diagnostic precoce și un tratament adecvat, prognosticul pentru mamele cu placenta praevia este, în general, bun. O monitorizare atentă și o naștere planificată prin operație cezariană pot preveni complicațiile grave. Atât mama, cât și copilul se pot recupera complet, fără complicații pe termen lung.
Este esențială colaborarea strânsă între pacientă, familie și echipa medicală, precum și nașterea într-o maternitate dotată pentru gestionarea cazurilor complicate și îngrijirea nou-născuților prematuri.
Consultarea unui medic obstetrician cu experiență în diagnosticul și tratamentul afecțiunilor placentare este vitală pentru o sarcină sănătoasă.
tags: #arefam #pentru #placenta #situata #prea #jos