În semn de profund respect faţă de ultimul Rege al României, Romfilatelia introduce în circulaţie luni, 25 octombrie, emisiunea de mărci poştale omagială Centenarul nașterii Regelui Mihai I. Emisiunea este alcătuită din două mărci poștale, o coliță nedantelată, un bloc de două timbre dantelate cu două vignete, un plic „prima zi” și două cărți poștale maxime, pentru pasionații de maximafilie.
Cele două timbre, ambele cu valoarea de 9 lei, ilustrează portretele Regelui Mihai I din copilărie și tinerețe, iar pe fundal redau imaginea Castelului Peleș din Sinaia. Colița nedantelată prezintă în centru timbrul cu valoarea nominală de 31,50 lei, care redă portretul Regelui Mihai I în uniformă de aviator, timbrul fiind încadrat de stema Regatului României și coroana regală.
Regele Mihai I a văzut lumina zilei la Castelul Foișor din Sinaia, în ziua de 25 octombrie 1921, ca Principe al României. Părinții Regelui Mihai au fost Principele Moștenitor Carol și Principesa Moștenitoare Elena a României, iar bunicii lui au fost Regele Ferdinand I și Regina Maria, Regele Constantin și Regina Sofia ai Greciei. Copilăria Regelui Mihai I a înregistrat, în anul 1925, o situație neașteptată: Principele Carol a părăsit România, iar Consiliul de Coroană a aprobat renunțarea acestuia la Tronul României. Prin ceea ce denumim „Actul de la 4 ianuarie”, Prințul Mihai a fost recunoscut drept Principe Moștenitor.
În anul 1927, după moartea Regelui Ferdinand I, Mihai va fi întronat ca Rege având alături o Regență formată din Principele Nicolae, Patriarhul Miron Cristea și Gheorghe Buzdugan, președintele Înaltei Curți de Casație, înlocuit mai târziu de Constantin Sărățeanu, consilier al Curții de Casație. Jurământul a fost depus în fața Parlamentului de noul Rege și de Regență la 20 iulie 1927. Principalele partide politice s-au poziționat diferit față de Regență. Partidul Național Liberal a susținut-o, urgentând depunerea jurământului militar către Rege pentru a preveni formarea unui curent pro Carol al II-lea în armată. Partidul Național Țărănesc manifesta însă o atitudine menită să-l aducă în țară pe Principele Carol.
Regele Mihai, fiind minor, favoriza o autoritate vizibilă a Regenței, care s-a dovedit însă că nu avea abilitatea menită să arbitreze viața politică a țării. În aceste condiții, întoarcerea neanunțată și ilegală a lui Carol în România, la data de 8 iunie 1930, acceptată de reprezentanții partidelor politice, se înscrie, de fapt, ca un act de detronare a lui Mihai I. În septembrie 1939 a început al Doilea Război Mondial. La 6 septembrie 1940, Carol al II-lea a fost obligat să abdice și să părăsească țara, tronul revenindu-i pentru a doua oară lui Mihai. Fără a mai enumera tragediile generate de starea de război, Regele Mihai I a jucat un rol primordial în scurtarea războiului și evitarea distrugerilor.
Alăturându-se politicienilor favorabili Aliaților și inițiativei de ieșire din alianța cu Germania nazistă, Regele Mihai I a realizat lovitura de stat de la 23 august 1944: arestarea lui Antonescu și restaurarea Constituției din 1923. Prezența trupelor sovietice pe teritoriul României și lipsa de acțiuni concrete ale Aliaților au permis comuniștilor să impună un regim de teroare, prezent în viața românilor până în decembrie 1989.Încercările Regelui Mihai I pentru limitarea abuzurilor guvernului impus de Uniunea Sovietică, greva regală (refuzul de a semna unele acte care încălcau legile democrației), apelurile făcute către marile puteri occidentale nu au avut rezultatele scontate.
La 30 decembrie 1947, actul de abdicare impusă a Regelui redactat de reprezentanții guvernului comunist, a fost semnat, Regele părăsind țara pe 3 ianuarie 1948. Aprecierile unor pasionați de bibliografia Majestății Sale evidențiază faptul că a fost un rege bun, însă a avut parte de vremuri tulburi în care forțele răului au impus constrângeri străine spiritului său constituțional. Este cunoscut că după abdicare, în iunie 1948, Mihai I s-a căsătorit cu Ana, Principesă de Bourbon-Parma cu care a avut cinci fiice. Întors în 1997, Regele Mihai a reobținut cetățenia română.
După revenirea în țară, Regele Mihai I a efectuat un tur în Europa de Vest pentru lobbying în favoarea aderării României la NATO și UE. În toată viața sa, regele a păstrat simbolul națiunii - Coroana Regală, care a rămas în custodia Principesei Margareta. În 1997, Mihai și-a recăpătat cetățenia română, iar în 2001 a revenit în România pentru a continua dialogul cu instituțiile europene. Credința în identitatea națională a rămas o constantă: „forța, creativitatea și identitatea românească au nevoie să fie unitare” și „românii să-și cunoască trecutul pentru a avea prezent și viitor”.
Pe fond, detalii despre momentele-cheie ale domniilor sale: prima domnie 1927-1930, a doua domnie 1940-1947, abdicarea și exilul în 1947-1948, revenirea în exil în 1956, cetățenia recuperată în 1997, implicarea în promovarea aderării României la NATO și UE, și moartea în Elveția în 2017. Această biografie condensată surprinde structura domniei sale, marcată de tranziții politice dramatice, dar și de o poziție morală constantă, în pofida presiunilor externe și a regimurilor politice intermediare.
„Am servit națiunea română de-a lungul unei vieți lungi și plină de evenimente... Cele mai importante lucruri de dobândit, după libertate și democrație, sunt identitatea și demnitatea.” Aceste cuvinte sintetizează viziunea Regelui Mihai asupra rolului monarhiei în modernizarea și unificarea identității naționale.
Regele Mihai: lovitura din 23 august 1944 care a salvat 800 de mii de oameni
Romfilatelia mulţumeşte Casei Majestății Sale Custodele Coroanei pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poştale. Emisiunea este disponibilă începând de luni, 25 octombrie 2021, în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și în magazinul online.
| Aspect | Detalii |
|---|---|
| Eveniment | Centenarul nașterii Regelui Mihai I |
| Conținut emisiune | Două timbre, coliță nedantelată, bloc timbre, plic primă zi, două cărți poștale maxime |
| Locație naștere | Castelul Foișor, Sinaia |
| Naștere | 25 octombrie 1921 |
| Moarte | 5 decembrie 2017, Aubonne, Elveția |
În plus, povestea paternității a fost conectată cu diverse interpretări, iar în segmentul public, discuțiile despre identitate familială și imaginea publică a Casei Regale au fost urmărite cu atenție de către pasionații istoriei naționale. În final, Regele Mihai rămâne un simbol al continuității naționale, o figură care a traversat perioade tulburi și a promovat valori precum demnitatea, onoarea și loialitatea față de țară.
tags: #ziaristii #vremii #despre #paternitatea #regelui #mihai