Ziua mondială a prematurității este marcată anual pe 17 noiembrie și are rolul de a atrage atenția asupra riscurilor asociate nașterii premature. Inițiata de Fundația Europeană pentru Îngrijirea Nou-născuților în 2010, ziua este oficial marcată începând cu 2011. La Constanța, în secția de neonatologie a SCJU “Sf. Apostol Andrei”, s-au observat ani de-a rândul creșteri ale numărului de nașteri înainte de termen, fiind înregistrate aproape 500 de prematuri în anul precedent și peste 300 în primele 9 luni ale acestui an.

Un copil născut între 22 și 37 de săptămâni complete de sarcină este considerat prematur, iar studiile Asociației Americane de Neonatologie indică faptul că unul din zece nou-născuți este prematur. Cu cât prematuritatea apare mai devreme, cu atât cresc riscurile pentru diverse afecțiuni medicale, iar prematuritatea reprezintă o problemă majoră de sănătate la nivel mondial, fiind principala cauză de mortalitate a copiilor sub cinci ani, după pneumonie.

Cauze și factori de risc

Cauzele prematurității sunt legate de făt, de mamă sau de ambele părți. Cele mai frecvente includ probleme ale placentei, sarcini gemelare sau multiple, infecții ale mamei, afecțiuni ale uterului sau ale colului uterin, consumul de tutun, alcool sau droguri în timpul sarcinii. Unele nașteri premature au cauze multiple sau nu pot fi identificate clar. În această analiză, se remarcă faptul că majoritatea prematurităților apar spontan, dar există situații în care travaliul este induse precoce sau nașterea prin cezariană se efectuează din motive medicale sau non-medicale.

Îngrijire medicală a prematurilor

Prematurii transferați în secția de terapie intensivă sunt supravegheați atent; se monitorizează frecvența respiratorie și pulsul, iar temperatura corporală este menținută prin incubator până la stabilizarea condițiilor necesare. Hrana se administrează prin gavaj sau intravenos, în funcție de starea bebelușului, iar alimentația prin sondaj este utilizată până când prematurul poate să sugă, înghită și respire normal, atingând capacitatea de hranire la sân sau la biberon, în mod obișnuit în jurul săptămânilor 35-37 de sarcină.

Majoritatea prematurilor născuți între 32-37 de săptămâni au evoluție relativ bună, cu complicații reduse. Cei născuți mult prea devreme (sub 26 de săptămâni) sau cu greutate mică (<1500 g) prezintă riscuri pe termen lung, precum retard mental, paralizii cerebrale, cataractă, pierdere a auzului. Îngrijirea în sala de terapie intensivă neonatală le oferă acces la tehnologii moderne și la un limbaj medical nou, iar o bună comunicare între părinți și echipa medicală este esențială pentru adaptarea tuturor la condițiile din spital și acasă.

Externarea prematurului și dezvoltarea copilului

Externarea reprezintă un moment mult așteptat, în funcție de evoluția respiratorie și cardiacă normală timp de o săptămână. Unii prematuri pot fi externati cu până la 5 săptămâni înainte de data normală a nașterii, în timp ce alții, cu complicații, pot rămâne mai mult timp în spital. În ceea ce privește dezvoltarea, cei născuți între 32 și 37 de săptămâni se dezvoltă în mod obișnuit, iar riscul de întârziere reprezintă o abatere minoră dacă nu apar complicații grave. În primii doi ani de viață, prematurii pot evolua mai lent decât copiii născuți la termen, însă în jurul vârstei de 2 ani deficitul de dezvoltare poate dispărea sau scădea semnificativ, iar la începutul școlii pot apărea dificultăți de învățare care necesită monitorizare și intervenții adecvate.

În cazul prematurităților cele mai mici, riscurile de întârziere severă și de invalidități crește: surditate aproximativ 3%, iar în cazul prematurităților cu greutăți între 1500 și 2500 g pot exista diferențe minore ale coeficientului de inteligență față de nou-născuții la termen. Cu toate acestea, cei cu greutate peste 2500 g au un risc foarte redus de a dezvolta retard în dezvoltare. Adesea, o îngrijire familială primitoare și atentă poate conduce la îmbunătățiri semnificative în starea copilului.

Statistici regionale și internaționale

La nivel mondial, în fiecare an aproximativ 15 milioane de bebeluși se grăbesc să vină pe lume înainte de termen, reprezentând peste 1 din 10 nașteri. Ziua mondială a prematurității are ca obiectiv creșterea gradului de conștientizare asupra numărului mare de nașteri premature și a complicațiilor asociate. În România, estimările indică 1 din 13 nașteri ca fiind prematură. În sectorul românesc, există centre de excelență care oferă îngrijire neonatală avansată, iar sprijinul familial și profesional este esențial pentru recuperarea copiilor prematuri.

Rolul comunicării între părinți și echipa medicală

O physio/psihologia de comunicare între părinți și personalul medical din secția de neonatologie contribuie la adaptarea rapidă a familiilor la noua rutină de îngrijire a prematurilor, precum și la o eventuală îngrijire la domiciliu. Explicarea tipurilor de echipamente utilizate și a nevoilor copilului ajută la o tranziție mai ușoară către viața acasă și în familie.

Imagini despre nașterea prematură și incubatoare, grafice despre distribuția vârstelor gestationale

Proiecții pentru viitor

Promovarea controalelor medicale regulate, a alimentației optime în timpul sarcinii, renunțarea la fumat și un management adecvat al infecțiilor pot reduce semnificativ riscul nașterilor premature. Astfel, informarea mamelor tinere despre investigațiile necesare în sarcină, despre germenii potențiali și despre factorii de risc, precum și sprijinul în monitorizarea sarcinii, contribuie la scăderea incidenței prematurității.

Îngrijirea nou-născuților în secția de terapie intensivă- explică Dr. Cornelia Preda pentru CSID.ro

Ziua mondială a prematurității, în multe contexte, este ocazia de a evidenția rolul echipelor medicale în supraviețuirea și dezvoltarea prematurilor, precum și importanța sprijinului familial în cadrul procesului de îngrijire și educație pentru a facilita o evoluție normală a copiilor născuți prematur.

  1. Fapte esențiale despre prematuritate
  2. Cauze și factori de risc
  3. Îngrijire în spital și după externare
  4. Impactul asupra dezvoltării pe termen lung
  5. Rolul comunicării între familie și echipa medicală
Interval gestational Risc major Observații
Sub 28 săptămâni Foarte mare Necesită terapie intensivă neonatală
28-32 săptămâni Ridicat Necesită supraveghere atentă
32-37 săptămâni Moderat Majoritatea au evoluție bună

tags: #ziua #mondiala #a #prematurului

Postări populare: