Afectiunile cardiovasculare sunt, din nefericire, foarte raspandite in randul pacientilor, atat in Romania, cat si la nivel mondial. Printre acestea, se numara si bradicardia, o afectiune aparent lipsita de pericole, insa care poate fi un indicator important pentru tulburari mai severe. In cele ce urmeaza, vei afla din ce cauze poate aparea bradicardia, cum se manifesta ea si care sunt metodele prin care aceasta poate fi tratata.
Ce este bradicardia
Bradicardia este o conditie medicala caracterizata printr-o frecventa cardiaca anormal de redusa, cu un puls mai mic de 60 de batai pe minut, la adulti. Frecventa cardiaca este reglata de un grup special de celule numit nod sinusal, situat in peretele atrial drept. Aceste celule genereaza un semnal electric care se raspandeste prin inima si determina contractia muschiului cardiac. La adulti, frecventa normala a batailor inimii este de aproximativ 60-100 batai pe minut, dar poate varia in functie de starea de sanatate, intensitatea activitatii fizice, precum si de alti factori.
Bradicardia se caracterizeaza printr-un ritm cardiac lent. Inima unui adult are de obicei intre 60 si 100 de batai pe minut in repaus. Daca inima bate mai putin de 60 de ori pe minut, putem spune ca persoana respectiva are bradicardie. Exista, insa, si exceptii. Pulsul poate scadea sub 60 de batai pe minut in timpul somnului profund. Iar adultii activi fizic (sportivii) au adesea, in repaus, un puls mai mic de 60 de batai pe minut.
Bradicardia reprezinta o scadere a frecventei cardiace sub valoarea de 60 de batai pe minut, ceea ce determina aparitia hipoxiei tisulare prin circulatie sangvina deficitara. Persoanele de sex masculin, atletii si sportivii de performanta prezinta in mod fiziologic o frecventa cardiaca mai scazuta fata de intervalul normal, aceasta particularitate nefiind insotita de manifestari clinice specifice. In timpul efortului fizic, pulsul reprezinta diferenta dintre 220 si varsta persoanei in cauza.
Atunci cand o persoana se afla in stare de repaus, se considera ca frecventa cardiaca este normala in situatia in care valoarea acesteia este cuprinsa intre 60 si 100 de batai intr-un minut. In cazul in care frecventa cardiaca este mai mica de 60 de batai intr-un minut, pulsul este considerat a fi lent, iar diagnosticul este acela de bradicardie. In unele situatii este normal ca ritmul cardiac sa fie scazut, ca de exemplu in timpul somnului, atunci cand cele mai multe functii ale organismului sunt incetinite.
In cazul in care frecventa cardiaca este mai mica de 60 de batai intr-un minut, pulsul este considerat a fi lent, iar diagnosticul este acela de bradicardie. In unele situatii este normal ca ritmul cardiac sa fie scazut, ca de exemplu in timpul somnului, atunci cand cele mai multe functii ale organismului sunt incetinite. In cazul persoanelor care fac sport de performanta, de asemenea, ritmul cardiac scazut nu indica prezenta vreunei afectiuni.
Bradicardia ventriculara se manifesta atunci cand pulsul este sub 50 de bătăi pe minut. Bradicardia la copii: numărul de bătăi pe minut sunt sub 100 (normalul ar fi între 120-160). Cauza nu este pe deplin cunoscută, copiii care sunt mai afectați sunt cei născuți prematur.
Tipuri de bradicardie
Exista mai multe tipuri de bradicardie, care pot fi clasificate in functie de cauzele lor si de localizarea specifica. Iata cateva tipuri comune de bradicardie:
- Bradicardie sinusala - este cel mai frecvent tip de bradicardie si apare atunci cand nodulul sinusal, care este principalul pacemaker al inimii, genereaza semnale electrice intr-un ritm mai lent decat normalul (sub 60 de batai pe minut). Poate fi cauzata de factori fiziologici, cum ar fi somnul sau conditia fizica buna, sau poate fi asociata cu afectiuni medicale. Bradicardia sinusala datorata afectarii nodului sinusal la nivelul caruia sunt generate impulsurile electrice ale inimii.
- Bloc atrioventricular - blocul atrioventricular reprezinta o perturbare in transmiterea semnalelor electrice intre atriile si ventriculele inimii. Exista mai multe grade de bloc atrioventricular, in functie de gravitatea blocajului. Blocul atrioventricular de gradul I este cel mai usor, in timp ce cel de gradul al III-lea (blocaj complet) este cel mai sever si necesita adesea interventie medicala imediata. Blocurile atrioventriculare reprezinta tulburari ale conducerii impulsurilor electrice ce apar in contextul unor anomalii cardiace functionale sau organice. Ele pot fi de tip tranzitor sau permanent.
- Bradicardie asociata cu inaintarea in varsta - pe masura ce avansam in varsta, ritmul cardiac poate deveni mai lent in mod natural, fara a fi asociat cu afectiuni cardiace. Acest tip de bradicardie este mai frecvent la persoanele varstnice si poate fi considerat o situatie normala, in absenta altor simptome. Bradicardia asociata cu inaintarea in varsta se instaleaza treptat in conditii fiziologice, fara a fi generata de patologii specifice.
Cauzele bradicardiei
Multe dintre cauzele care conduc la aparitia bradicardiei au legatura cu activitatea electrica de la nivelul inimii. Atunci cand, dintr-un motiv sau altul, sistemul excitoconductor este afectat, comportamentul acestuia este alterat si pot aparea anomalii, asa cum este scaderea frecventei cardiace. Dintre cele mai frecvente cauze ale bradicardiei, amintim:
- Boala de nod sinusal - impulsurile electrice de la nivelul inimii sunt generate neadecvat, ceea ce poate duce la o frecventa cardiaca prea scazuta (bradicardie) sau la tulburari ale ritmului cardiac. Boala de nod sinusal este o afectiune care evolueaza cu aparitia bradicardiei sau a tahicardiei secundare unei afectiuni ale nodului sinusal la nivelul caruia sunt generate impulsurile electrice ale inimii.
- Cardiopatia ischemica - atunci cand arterele coronare sunt ingustate din cauza depunerilor de grasimi, pot aparea tulburari de ritm cardiac, precum bradicardia.
- Infarctul miocardic - pe fondul intreruperii alimentarii cu sange la nivelul muschiului cardiac, poate aparea bradicardia.
- Malformatiile cardiace congenitale.
- Endocardita sau miocardita - inflamarea sau chiar infectia de la nivelul muschilor cardiaci pot conduce la aparitia bradicardiei.
- Dezechilibrele electrolitice (acidoza sau alcaloza).
- Hipotiroidismul.
- Diabetul zaharat.
- Tratamentul cu anumute substante medicamentoase, precum betablocantele (metoprolol, nebivolol, propranolol etc.) sau antiaritmicele (verapamil, amiodarona etc.).
Cauzele bradicardiei includ afectarea țesutului cardiac, ca urmare a procesului de îmbătrânire, deteriorarea țesuturilor cardiace din cauza bolilor de inimă sau infarctului, tulburări cardiace prezente la naștere (defecte cardiace congenitale), infecția țesutului cardiac (miocardită), glanda tiroidă subdezvoltată (hipotiroidism), dezechilibrul substanțelor chimice din sânge, cum ar fi potasiu sau calciu, întreruperea repetată a respirației în timpul somnului (apnee obstructivă în somn), boala inflamatorie, cum ar fi febra reumatică sau lupus, administrarea unor medicamente, printre care se numără și medicamente pentru alte tulburări de ritm cardiac, hipertensiune arterială și psihoză. Poate fi inclusiv o complicație a chirurgiei cardiace.
Odata stabiliti factorii determinanti ai bradicardiei, medicul va putea recomanda un plan de tratament adecvat, astfel incat recuperarea sa fie cat mai rapida si lipsita de complicatii.
Bradicardia - Simptome
Simptomele bradicardiei pot varia in functie de gravitatea si cauza acesteia. Unele persoane pot prezenta simptome evidente, in timp ce altele nu au nicio manifestare sau prezinta doar simptome usoare. Iata cateva dintre simptomele frecvente ale bradicardiei:
- Oboseala accentuata si stare de slabiciune.
- Vertij.
- Dificultati in respiratie.
- Senzatie de presiune sau durere in piept (angina pectorala).
- Confuzie sau probleme de concentrare.
- Batai neregulate ale inimii (palpitatii).
- Transpiratie excesiva.
- Tulburari de vedere.
- Slabiciune sau ameteala, mai ales la ridicarea rapida dintr-o pozitie asezata sau intinsa (ortostatism).
- Modificari ale culorii pielii - unele persoane pot fi mai palide decat in mod normal sau pot capata un aspect cianotic, pe fondul oxigenarii insuficiente.
In cazurile severe de bradicardie, pot aparea si manifestari precum pierderea constientei sau convulsiile. In situatia in care apar astfel simptome, este necesar sa se solicite asistenta medicala de urgenta.
Un ritm cardiac prea lent poate provoca un flux sanguin insuficient către creier. Iar atunci când creierul și alte organe nu primesc suficient oxigen pot apărea următoarele simptome: stare de leșin sau pierderea conștienței (sincope), amețeli, oboseală, dificultate în respirație, dureri în piept, confuzie, probleme de memorie, dificultăți în practicarea activităților fizice, stop cardiac (în cazuri extreme).
Durerile in piept, alterarea statusului mental, cianoza sau pierderea starii de constienta mai ales in cazul unei persoane care prezinta in antecedent istoric de afectiuni cardiace, necesita adresarea cat mai rapida catre serviciul medical de urgenta sau cardiologie.
Complicatii
Desi, de cele mai multe ori, nu este o afectiune care sa puna in pericol viata persoanelor afectate, bradicardia poate evolua catre o serie de complicatii. Astfel, lista complicatiilor bradicardiei poate include:
- Insuficienta cardiaca - in cazul bradicardiei severe, inima poate avea dificultati in a pompa sangele suficient de rapid, pentru a asigura volumul necesar organismului. Acest lucru poate duce la insuficienta cardiaca si poate necesita tratament imediat.
- Ameteli si lesin - bradicardia poate provoca o scadere a fluxului de sange si oxigen catre creier, ceea ce poate declansa ameteli sau stari de lesin.
- Oboseala si slabiciune - o frecventa cardiaca lenta poate reduce cantitatea de sange si oxigen furnizata catre muschi, ceea ce poate cauza oboseala si slabiciune.
- Sindromul sinusului bolnav - acesta este un sindrom caracterizat printr-o activitate electrica anormala a inimii, ceea ce determina un dezechilibru de ritm cardiac.
- Tromboza venoasa profunda - bradicardia poate creste riscul de formare a cheagurilor de sange, in special in venele de la nivelul picioarelor.
- Insuficienta respiratorie - bradicardia severa poate reduce fluxul sanguin catre plamani, ceea ce poate provoca insuficienta respiratorie.
In lipsa instituirii prompte a tratamentului, bradicardia severa poate evolua catre insuficienta cardiaca si infarct miocardic acut.
Este important sa discuti cu medicul tau despre orice simptome noi apar sau despre preocuparile pe care le ai in legatura cu bradicardia si sa urmezi recomandarile sale, cu privire la tratament si monitorizare.
Cum se stabileste diagnosticul de bradicardie
In vederea stabilirii diagnosticului de bradicardie, medicul specialist va incepe prin a evalua simptomele prezente si istoricul medical al pacientului, urmand ca, ulterior, sa efectueze examenul fizic si sa recomande investigatii suplimentare, daca este cazul. Astfel, cele mai frecvente metode prin care se poate stabili diagnosticul de bradicardie sunt reprezentate de:
- Anamneza - medicul va dori sa afle detalii despre simptomele pe care le prezinta pacientul, inclusiv durata si frecventa acestora, precum si istoricul medical, pentru a stabili o posibila cauza a bradicardiei.
- Examenul fizic - medicul va efectua o scurta examinare fizica, pentru a verifica presiunea arteriala si ritmul cardiac.
- EKG (electrocardiograma) - este o procedura nedureroasa si non-invaziva, care masoara activitatea electrica a inimii. Electrocardiograma poate ajuta la depistarea bradicardiei si poate oferi informatii despre cauzele care au condus la aparitia acesteia.
- Monitorizarea Holter - monitorul Holter este un dispozitiv portabil care masoara ritmul cardiac continuu, timp de 24 de ore sau mai mult. Acesta poate ajuta la identificarea episoadelor de bradicardie, ce pot fi dificil de diagnosticat prin alte metode.
- Analize de laborator - pentru a determina daca bradicardia are cauze de natura tiroidiana sau metabolica, este posibil ca medicul sa recomande un set de analize de laborator, ce include glucoza serica, electrolitii, lipidele (colesterolul si trigliceridele) si testele specifice afectiunilor tiroidiene.
- Coronarografia - este o procedura medicala care implica injectarea unei substante de contrast in arterele coronare, care alimenteaza inima cu sange, pentru a le vizualiza in detaliu. Aceasta metoda de diagnostic ajuta la depistarea bolilor cardiovasculare, cum ar fi infarctul miocardic acut, boala coronariana sau angina pectorala.
Diagnosticarea bradicardiei este importanta pentru a determina factorii declansatori si pentru a decide asupra tratamentului potrivit. Daca prezinti simptome de bradicardie, este indicat sa te adresezi medicului de familie sau medicului specialist cardiolog si sa discuti cu acesta despre metodele de diagnostic potrivite.
Tratamente pentru combaterea bradicardiei
Metodele de tratament pentru bradicardie difera de la un caz la altul, in functie de cauzele care au condus la aparitia afectiunii, precum si in raport cu simptomele si severitatea bradicardiei. Pentru unii pacienti poate fi necesara doar ajustarea stilului de viata, in timp ce alte persoane pot necesita tratament medicamentos sau chiar chirurgical. De asemenea, abordarea terapeutica poate presupune modificarea schemei de tratament existente, in cazul in care bradicardia a aparut pe fondul consumului de medicamente.
Medicamente pentru bradicardie
Tratamentul medicamentos al bradicardiei vizeaza acele situatii in care frecventa cardiaca este scazuta din cauza unor alte afectiuni (diabetul zaharat, hipotiroidismul etc.) sau in cazurile in care factorii declansatori sunt reprezentati de un eveniment cardiovascular, precum infarctul miocardic acut sau accidentul vascular cerebral. Astfel, in functie de rezultatele investigatiilor, medicul specialist va putea recomanda un plan de tratament adecvat, odata cu recomandarea ca pacientul sa revina periodic la control, in vederea monitorizarii evolutiei sale.
Tratament chirurgical
Atunci cand bradicardia este provocata de un defect al sistemului electric al inimii, este posibil sa fie necesara tratarea acesteia pe cale chirurgicala. In acest sens, exista mai multe optiuni, in functie de cauzele care au condus la aceasta tulburare.
Cea mai frecventa metoda de tratament chirurgical, in cazul pacientilor cu bradicardie, este reprezentata de implantarea unui dispozitiv de stimulare cardiaca, numit pacemaker. Acesta este un dispozitiv electronic de mici dimensiuni, care este implantat sub piele, in regiunea toracica, in dreptul inimii. Pacemakerul monitorizeaza ritmul cardiac si elibereaza impulsuri electrice pentru a stimula contractiile cardiace, atunci cand ritmul cardiac este prea lent.
In unele cazuri relativ rare, se poate recurge la alte tipuri de interventii chirurgicale, cum ar fi chirurgia de bypass coronarian sau chirurgia valvulara. Totusi, acestea sunt metode terapeutice recomandate in cazuri severe de bradicardie, atunci cand aceasta tulburare este provocata de afectiuni cardiovasculare grave, ce nu pot fi tratate prin alte metode.
Imbunatatirea stilului de viata
Uneori, modificarile stilului de viata, cum ar fi renuntarea la fumat sau pierderea in greutate, pot ajuta la tratamentul bradicardiei usoare. De asemenea, consumul excesiv de alcool poate afecta functionarea sistemului cardiovascular, inclusiv ritmul cardiac, motiv pentru care este utila limitarea acestui obicei.
Exercitiile fizice regulate pot ajuta la imbunatatirea starii de sanatate a inimii, atata vreme cat intensitatea lor este una usoara sau moderata. Cu toate acestea, este important sa consulti medicul cardiolog, inainte de a incepe un program de exercitii fizice, pentru a stabili nivelul de intensitate potrivit si pentru a evita excesele care ar putea agrava bradicardia.
Nu in ultimul rand, obiceiurile alimentare sanatoase si evitarea, pe cat posibil, a stresului si a oboselii joaca un rol deosebit de important in preventia si mentinerea sub control a afectiunilor cardiovasculare, inclusiv a bradicardiei. Mesele regulate, consumul redus de grasimi, sare si glucide, precum si exercitiile de relaxare pot fi utile in gestionarea unei tulburari de ritm cardiac, asa cum este bradicardia.
8 exerciții pentru îmbunătățirea sănătății inimii: Reduceți problemele cardiace la seniori
Tratamentul pentru bradicardie este necesar, deoarece o inima care bate prea lent poate duce la lipsa de oxigen la nivelul creierului si al altor organe vitale.
Daca o persoana are pulsul mic, dar nu prezintă niciun simptom, este posibil să nu necesite tratament. Dacă pusul mic este provocat de o afecțiune precum hipotiroidismul sau apneea în somn, tratamentul recomandat pentru această afecțiune poate corecta bradicardia.
Bradicardia severă sau prelungită poate fi tratată în mai multe moduri. De exemplu, dacă efectele secundare ale medicamentelor provoacă ritmul cardiac lent, atunci regimul medicamentos poate fi ajustat sau întrerupt.
Dacă la originea bradicardiei se află insa unele malformații cardiace congenitale, este nevoie de interventia chirurgicala prin care medicul poate sa imbunatateasca ritmul cardiac. Pentru pacientii care au probleme din punct de vedere al retelei electrice a inimii, se poate recurge la implantarea unui stimulator cardiac. Simptomele pacientilor care folosesc pacemaker se imbunatatesc, la fel si prognosticul. De aici incolo tratamentul trebuie sa fie specific, in functie de cauzele care au dus la aparitia bradicardiei.
In cazul in care episoadele de bradicardie alterneaza cu un puls aritmic si crescut, riscul declansarii unui accident vascular cerebral este mai mare.
tags: #59 #batai #pe #minut #in #sarcina