De foarte multe ori noi, medicii ortopezi pediatri, ne confruntăm cu îngrijorarea părinților legată de dezvoltarea membrelor inferioare ale copiilor lor și în special legată de o eventuală deviație de ax.
Dezvoltarea Membrelor Inferioare: De la Genu Varum la Genu Valgum
Este bine știut că la naștere toți copiii au picioarele ca niște paranteze denumite științific genu varum fiziologic. Acest aspect anatomic nu necesită nici un tratament pentru că evoluția spontană este ca membrele inferioare să se îndrepte în jurul vârstei de 1 an sau 1 an și jumătate.
În unele situații când micuții sunt puși în picioare de la vârstă foarte mică (7-8 luni) sau când sunt puși în premergător, forțele generate ale centrul de greutate vor trece prin partea internă a genunchiului și vor încetini activitatea cartilajului de creștere de acolo, ceea ce va determina o întârziere în corecția acestor “paranteze” până după vârsta de 2 ani.
În situația în care se instalează genu varum patologic tratamentul constă în kinetoterapie și monitorizare din trei în trei luni până la vârsta de 3 ani, după care, dacă nu s-a obținut corecția, se recomandă tratamentul chirurgical. Dacă pe parcursul monitorizării se constată o agravare importantă precoce a genului varum, atunci intervenția chirurgicală se recomandă a fi făcută chiar înainte de vârsta de 3 ani.
În condițiile în care evoluția nu este grevată de o situație nefastă, ca cea descrisă anterior, atunci în jurul vârstei de 1 an - 1 an și jumătate, membrele inferioare devin drepte și apoi în jurul vârstei de 2 ani deviază în “X”, adică în valg. Nici această evoluție nu poate fi influențată de nici un tratament.
Genu valgum se accentuează progresiv până spre vârsta de 4 ani pentru ca apoi să se corecteze spontan până spre vârsta de 7 ani. De remarcat este faptul că atât genu varum cât și genu valgum, chiar și formele care sunt normale, pot genera o deformare la nivelul gleznei, care este uneori foarte vizibilă atunci când copilul merge.

Displazia de Șold: O Problemă Ce Necesită Diagnostic Precoce
Displazia de șold este o afecțiune evolutivă. Ea poate evolua în ambele sensuri, atât în sensul vindecării, cât și în sensul agravării. Acest lucru depinde doar de diagnosticul precoce și de tratamentul corect aplicat cât mai devreme este posibil. Displazia de șold este, de fapt, o întârziere în dezvoltarea șoldului.
Din anumite motive, în viața intrauterină, capul femural nu stă cum trebuie la locul lui și ca urmare nu creează presiunea necesară dezvoltării normale a acetabulului (locul în care stă în mod normal capul femural). Ca urmare, dacă nu se întâmplă ceva repede, această cavitate acetabulară nu se va mai forma absolut deloc și se ajunge la luxația congenitală de șold, care are urmări dintre cele mai neplăcute în timp, pentru că este excepțional de rar să reușești la vârstă mare să tratezi o astfel de afecțiune, dacă ea a fost neglijată la vârstă mică.
Există centre în SUA, care au făcut studii multicentrice (chiar și România a raportat cazuri pentru aceste studii) și s-a ajuns la concluzia că aproximativ 40% dintre copiii tratați la vârsta de peste un an și jumătate pentru luxație congenitală de șold au avut ca rezultat final un eșec. Eșecul nu înseamnă neapărat reluxarea șoldului. Un mers șchiopătat sau o inegalitate reziduală de membre tot eșec înseamnă.
Ideal, diagnosticul ar trebui pus cât mai repede după naștere. Pentru că, de multe ori, de această displazie de șold nu se ocupă doar medicul ortoped pediatru, așa cum ar trebui. Se ocupă și alte specialități medicale: de exemplu, medici radiologi care fac ecografie de șold, medici neonatologi, pediatri sau alte specialități medicale care nu au experiența necesară pentru a pune diagnosticul pozitiv de displazie sau luxație congenitală de șold.
Ecografia de șold, mai ales cea făcută după metoda Graf, este imaginată să fie făcută în special de către medicul ortoped pediatru, care poate interpreta holistic imaginea statică și dinamică, indiferent de vârsta pacientului. Dar, pentru că medicii din celelalte specialități nu au această pregătire complexă, se „recomandă” eronat să se facă ecografie între săptămânile 4 și 6 de viață. Dar, atenție! Remodelarea și formarea acetabulului, despre care vorbeam la început, este maximă în primele 6 săptămâni de viață. Ceea ce înseamnă că dacă faci ecografia și depistarea după 6 săptămâni, pierzi exact momentul maxim de refacere, când ai șansa de aproape 100% să obții un șold normal ortopedic și anatomic.
Un părinte care dorește să își aducă copilul pentru o verificare este influențat de ce îi spun medicii. Dacă unui părinte i se spune că trebuie să îi facă ecografie copilului după vârsta de 6 săptămâni, atunci el se va duce după 6 săptămâni. Dacă unui părinte i se spune că bebelușul trebuie văzut neapărat de un ortoped pediatru mai devreme, atunci el se va duce așa cum trebuie. Părintele nu are nicio vină.
Fetițele au un factor mai mare de risc, însă această afecțiune apare și la băieți. Și trebuie să precizăm că la băieți formele sunt mult mai severe, pentru că bazinul de băiat are altă formă. Și, în momentul în care nu se formează bine un șold la băiat, acolo sunt probleme mari și rezolvarea este foarte, foarte complicată. De asemenea, există situații în care șoldul nu este corect format, dar semnele clinice sunt foarte șterse. În astfel de situații este nevoie de o mare experiență pentru a depista luxația, pentru că acestea sunt formele cele mai grave. Când ai forme clinice clare, cu examen ecografic clar, cazul se rezolvă mai simplu.

Screening pentru Displazia de Șold: O Necesitate Națională
Este absolut necesar un program de screening pentru displazia de șold. În Germania și în Austria nu prea mai întâlnești luxație congenitală de șold, pentru că se face acest screening, iar copiii ajung obligatoriu la un ortoped pediatru. În acest program național, noi am propus să fie pregătiți medici cu specialități diferite, care să primească training nu numai în ecografia de șold, ci și în diagnosticul clinic al displaziei și al luxației.
Trebuie să înțelegem că ecografia de șold nu este la fel ca o ecografie abdominală sau alte ecografii. Ecografia de șold este stetoscopul ortopedului. Ea nu este doar o imagine. Imaginea este doar o etapă din diagnosticul ecografic. În ecografia de șold este foarte important ce se întâmplă dinamic în șold, cu partea cartilaginoasă, partea osoasă și celelalte. Pentru ca ea să aibă valoare, examenul ecografic trebuie combinat cu examenul clinic.
Rolul crucial al ecografiei de șold la bebelusi | De ce este atat de importanta si cand se face
Activitatea Secției de Ortopedie Pediatrică
Secția de Ortopedie Pediatrică, condusă de Dr. Ioan Fodor - Șef Secție Ortopedie Pediatrică, a fost dezvoltată de-a lungul timpului de numeroase personalități, precum Prof. Alexandru Cosacescu, Prof. Dimitrie Vereanu, Prof. Mircea Socolescu, Dr. Pompiliu Parota. Cu o echipă formată din 9 medici primari, 3 medici specialiști, 20 de medici rezidenți, în cadrul secției sunt operați peste 350 de pacienți lunar. Serviciul de consultatii asigură 200-250 de consultatii pe zi.
Activitatea de zi cu zi este dominată de traumatologie, cu un volum foarte mare de prezentări. Se tratează și patologie malformativă importantă, precum picior strâmb congenital și luxație congenitală de șold, dar și patologie tumorală, inclusiv cazuri care necesită protezare.
Abordarea Profesională la Rosana Medical
La Rosana Medical, abordarea este extrem de profesionistă. Se face obligatoriu consultul ortopedic, dublat de ecografia de șold. Copilul este consultat de ortopezi pediatri, care efectuează ecografia de șold cu rigurozitate și meticulozitate. Consulturile sunt standardizate și se dă o interpretare în context global. La Rosana Medical există posibilitatea ca medicul să își poată pune parafa pe următoarea sintagmă: „normal clinic ortopedic”, ceea ce este foarte greu și poartă o răspundere foarte mare. În medicină, este cel mai mare lucru să spui despre un pacient că este normal.
| Vârsta pacientului | Problema medicală |
|---|---|
| 1 an | Dificultăți de mers, stat în picioare, echilibru, dureri la laba picioarelor |
| 12 ani | Scolioză |
| 14 ani | Scolioză, dureri musculare la nivelul coloanei, formatiune neprecizată |
| 16 ani | Scolioză, piept înfundat |
| 17 ani | Scolioză, condrosarcom mezenchimal, malformație torace |
| 14 ani | Formațiune tumorală humerus proximal |
Medicul ortoped pediatru este specialistul esențial în diagnosticarea și tratarea afecțiunilor musculo-scheletice la copii, de la cele fiziologice, precum genu varum la naștere, până la cele complexe, cum ar fi displazia de șold sau scolioza.
Dr. Alexandru Ulici, medic ortoped pediatru, este un nume recunoscut în domeniu, iar experiența sa în abordarea cazurilor complexe oferă speranță părinților îngrijorați de sănătatea copiilor lor.
tags: #dr #ulici #ortoped #pediatru