O serie de virusuri sunt responsabile de apariția diareei: rotavirusurile (cea mai frecventă cauză de diaree la copilul sub 5 ani, aproape fiecare copil din lume s-a infectat cu rotavirus cel puțin o dată), adenovirusurile enterice, virusurile Norwalk (norovirusuri), Cytomegalovirusul, virusurile hepatitice. Apa sau alimentele contaminate cu bacterii sau paraziți cauzează diaree. Paraziții pot infecta copilul din contactul cu nisipul sau iarba din parc, anterior contaminate prin defecațiile animalelor de companie.
Diareea este în forme ușoare adesea tratată fără investigații complexe; majoritatea copiilor au simptome ușoare care se ameliorează în câteva zile. Diareea infecțioasă, virala, bacteriană sau parazitară, sunt contagioase și părinții trebuie să fie preocupați de prevenirea îmbolnăvirii celorlalți membri ai familiei sau a altor copii din colectivitățile în care se află copiii lor. Important este să ne asigurăm că le oferim lichide suficiente pentru o stare de hidratare și dietă corespunzătoare.
Cauze principale și simptome
- Acuta: durează mai puțin de două săptămâni și poate fi cauzată de gastroenterită infectioasă (virusuri ca rotavirus sau enterovirusuri, bacterii ca E. coli, Salmonella sau Campylobacter, sau paraziți precum Giardia, Cryptosporidium, Entamoeba histolytica), toxiinfectii alimentare și utilizarea de antibiotice ce modifică flora intestinală. Circa cea mai mare parte a diareei la copii este acută.
- Cronica: cauzată de factori precum intoleranța la lactoză, infecții parazitare, boala celiacă sau boala inflamatorie intestinală.
- Simptome comune: scaune moi sau apoase, balonare, crampe, greață, varsături, febră, posibil scădere în greutate, lipsa poftei de mâncare.
- Simptome de alarmă la copii: deshidratare, scaune cu sânge, dureri abdominale intense, stare generală alterată, febră înaltă.
Diareea este periculoasă la sugari sau la copiii mici din cauza revenilor rapide la deshidratare. În formele ușoare este esențială hidratarea și menținerea unei diete adecvate, iar alăptarea poate continua la sugari. Rehidratarea se realizează în principal cu soluții orale echilibrate în electroliți; sucurile de fructe sau băuturile îndulcite pot agrava simptomele.
Tratamentul: rehidratarea, dietă și medicamente
- Rehidratarea: în formele ușoare, majoritatea copiilor sunt tratați cu soluții de rehidratare orală. Se administrează treptat, de exemplu 5-10 ml la 3-5 minute, în total aproximativ 50 ml/kg corp în primele 4 ore. Bebelușii pot continua alăptarea; pentru sugari se pot prefera soluțiile de rehidratare orale care conțin carbohidrați și sodiu în echilibrul potrivit. Dacă apare vărsături, se administrează cantități mici și frecvente până ce vărsăturile pot fi oprite.
- Dietă: după rehidratare, dieta trebuie să fie adecvată vârstei; sugarii alăptați pot continua laptele; alimentele recomandate includ orez, brânză proasată de vaci, supă de morcovi, banane, pâine prăjită, carne slabă de pui fiartă, cartofi fierți. Evitați alimentele grase, prăjite, fasolea, mazărea, varza, conopida, alimentele ce produc balonare și produsele lactate neindicate în anumite situații. Poate fi utilă completarea regimului cu probiotice sau remedii naturiste moderate.
- Medicamente: în farmacii există trei categorii principale de tratamente pentru diaree: antidiareice care reglează tranzitul intestinal (folosirea lor la copii mici este descurajată în mod uzual), anti-spastice pentru crampele abdominale și antibioticele, utilizate mai ales în diareea infectioasă. Probioticele ajută la restabilirea florei intestinale. Antibioticele trebuie administrate doar la sfatul medicului, în cazul unei infecții bacteriene confirmate.
Ca măsuri generale de prevenire a diareii la copii: igiena riguroasă a mâinilor, alimentația sigură, verificarea apei potabile, vaccinarea împotriva rotavirusului, alăptarea la recomandare, pregătirea alimentelor imediat înainte de a le oferi copilului și evitarea alimentelor suspecte. În plus, în călătorii, este recomandat să evitați alimentele crude sau insuficient gătite și să consumați doar apă potabilă sigura.
Prevenire și dincolo de tratament
- Spălatul frecvent al mâinilor cu apă și săpun; curățarea alimentelor și a suprafețelor din bucătărie; alimentația imediat după preparare; asigurarea calității apei potabile.
- Dezvoltarea unui regim alimentar echilibrat; depozitarea corectă a resturilor alimentare; decongelarea alimentelor în frigider; folosirea probiotice pentru refacerea florei intestinale;
- Vaccinarea este importantă: vaccinul împotriva rotavirusului reduce semnificativ riscul de diaree severă la sugari și copii mici.
Important: diareea la copii este frecventă și se poate rezolva în multe cazuri. Căutați ajutor medical dacă simptomele persistă, apar semne de deshidratare sau dacă scaunele conțin sânge. Deshidratarea este cea mai gravă complicație, iar hidratarea orală este eficientă în majoritatea situațiilor. Vaccinarea împotriva rotavirusului este o măsură preventivă eficientă.
Întrebări frecvente și clarificări practice
- Cât timp durează diareea la copii? - De regulă între 3 și 5 zile, dar poate varia în funcție de cauză și de hidratarea adecvată.
- Bananele, orezul și pâinea prăjită pot ajuta la întărirea scaunului; iaurtul poate fi util dacă nu există intoleranțe.
- Pot administra copilului medicamente antidiareice fără prescripție? - Nu, nu este recomandat fără sfatul medicului. Evitați medicamentele naturiste sau ceaiurile fără recomandare.
- Este Smecta recomandat copiilor? - Consultați pediatrul înainte de a administra orice medicament copiilor.
- Ce regim alimentar este indicat? - Dieta BRAT poate fi utilă în fazele inițiale; apoi reintroducea treptat a alimentelor normale, cu atenție la toleranță și la digestie.
Diareea la bebeluși și copii necesită o atenție specială. Încercați să mențineți hidratarea, să integrați treptat alimente ușor de digerat, și să solicitați consult medical dacă apar semne de gravitate sau dacă diareea persistă peste 2-3 zile sau dacă apar semne de deshidratare severă.
DIAREEA la bebeluși și copii – GHID COMPLET pentru părinți
tags: #alaptare #bebe #putina #diaree