Alergia la proteina din laptele de vacă (APLV) este cea mai frecventă alergie alimentară la sugari și copii mici, afectând sistemul imunitar al bebelușului și provocând o gamă largă de simptome. Este o reacție adversă a sistemului imunitar la proteinele conținute în laptele de vacă, în principal cazeina și zerul. În esență, sistemul imunitar al bebelușului, încă imatur, identifică în mod eronat proteine precum cazeina și zerul ca fiind “invadatori” periculoși și declanșează un răspuns de apărare.
Cauza fundamentală a APLV este o reacție nepotrivită a unui sistem imunitar imatur. Cel mai important factor de risc este istoricul familial: riscul este semnificativ mai mare dacă părinții sau frații suferă de orice afecțiune atopică: rinită alergică, astm, dermatită atopică sau alte alergii alimentare. Bebelușii cu eczemă moderată până la severă au o barieră cutanată compromisă, ceea ce poate facilita sensibilizarea la alergeni.
De obicei, prezența alergiei la laptele de vacă apare în primele câteva luni de viață și de obicei înaintea vârstei de șase luni. Simptomele pot apărea la câteva zile sau săptămâni după ingerarea proteinei din lapte de vacă. Alergia la proteinele din laptele de vacă este cel mai frecvent tip de alergie alimentară întâlnită la sugari și copiii mici, având uneori un impact major în ceea ce privește statusul nutrițional și calitatea vieții. Se manifestă printr-o gamă largă de semne și simptome datorate unui răspuns imun eronat față de proteinele din laptele de vacă, pe care organismul copiilor alergici nu le recunoaște ca fiind inofensive și produce anticorpi împotriva lor, ca o reacție de apărare.
Simptomele APLV pot fi variate și pot afecta mai multe organe și sisteme. Acestea includ:
- La nivel cutanat: Urticarie (apariția bruscă de pete roșii, reliefate, asemănătoare ciupiturilor de urzică, care provoacă mâncărime intensă), eczemă (dermatită atopică - piele uscată, aspră, cu pete roșii, inflamate, în special pe obraji, scalp și la nivelul pliurilor, rezistentă la tratamentele standard), piele uscată, roseață, edeme la nivelul feței, inflamarea buzelor sau a limbii.
- La nivel digestiv: Modificări ale scaunului (diaree cronică - mai mult de 3-4 scaune apoase pe zi, timp de mai multe zile, sau, dimpotrivă, constipație, scaune cu mucus și/sau striuri sanguinolente; alteori scaune pastoase, lucioase), vărsături, reflux gastro-esofagian, colici abdominale, meteorism abdominal (mărirea de volum a abdomenului), refuzul alimentației.
- La nivel respirator: Tuse seacă, iritativă, wheezing (respirație șuierătoare), rinoree (secreții nazale apoase), obstructie nazală, tuse persistentă, dificultăți de respirație.
- Alte manifestări: Agitație, oboseală, somn dificil, stagnare în creștere (curba ponderală staționară sau chiar descendentă), refuzul de a mânca.
În cazuri extreme, poate avea o reacție alergică și un bebeluș alăptat a cărui mamă a consumat produse lactate, prin transferul proteinei din laptele de vacă în laptele matern. Bebelușii alăptați la sân pot reacționa la proteinele din lapte care sunt transferate în laptele matern din dieta mamei. Proteinele din laptele de vacă consumat de mamă trec în laptele matern în cantități suficient de mari pentru a declanșa o reacție la un sugar sensibil.
Anafilaxia este cea mai severă reacție alergică, cu debut brusc și potențial fatal. Aceasta este o reacție alergică în timpul căreia căile respiratorii sunt îngustate iar respirația este blocată. Laptele este al treilea aliment care cauzează cel mai des anafilaxie, pe primele locuri fiind nucile și alunele. În caz de anafilaxie, care este o urgență medicală, este nevoie de tratament cu epinefrină.
Diagnosticarea Alergiei la Proteina din Lapte de Vacă
Diagnosticul de APLV este un proces de investigație medicală. Diagnosticul este rareori pus pe baza unui singur test. Anamneza detaliată este cea mai importantă etapă. Medicul vă poate cere să țineți un jurnal strict timp de 1-2 săptămâni. Medicul pediatru va efectua o anamneză amănunțită privind alimentația și simptomele copilului cu suspiciune de alergie la proteinele din lapte de vacă. După ce va realiza examenul clinic, acesta poate recomanda un test diagnostic - eliminarea preparatelor ce conțin proteine din lapte pentru o perioadă de 1-2 săptămâni. Dacă simptomele dispar în această perioadă și ulterior, la reintroducerea alimentelor, reapar, se poate pune diagnosticul clinic de alergie la proteinele din lapte de vacă.
Alte metode de diagnostic includ:
- Teste cutanate (Skin Prick Test): Pe pielea antebrațului se aplică o picătură de extract de proteină din lapte și se înțeapă superficial. Dacă persoana este alergică, va dezvolta probabil o inflamație la nivelul pielii, la locul administrării testului.
- Analize de sânge (dozarea IgE specific): Aceste analize de sânge măsoară nivelul anticorpilor IgE specifici pentru cazeină și zer. Un test de sânge poate evalua răspunsul sistemului imunitar la proteinele din lapte de vacă, prin măsurarea anticorpilor specifici IgE.
- Testul de provocare orală: Pentru a confirma diagnosticul după dieta de eliminare, medicul poate recomanda reintroducerea unei cantități mici de lapte. Acest test se face exclusiv în spital sau cabinet medical, sub strictă supraveghere, pentru a putea interveni imediat în cazul unei reacții severe.
Managementul și Tratamentul APLV
Tratamentul presupune eliminarea completă a laptelui de vacă și a tuturor produselor care îl conțin. Singura modalitate de a preveni o reacție alergică este de a evita laptele și proteinele din lapte. Acest lucru poate fi dificil, deoarece laptele este un ingredient obișnuit în multe alimente. Citește cu atenție etichetele produselor alimentare. Laptele poate fi mai greu de identificat atunci când produși obținuți prin prelucrarea acestuia sunt folosiți ca ingredient în alimente procesate, inclusiv produse de patiserie, panificație și carne procesată. La restaurante este recomandat să se întrebe cum au fost preparate alimentele. Verificați etichetele pentru: margarină, produse de patiserie, biscuiți, cereale pentru micul dejun, supe la plic, chipsuri cu arome, preparate de tip pane.
În cazul în care copilul este exclusiv alăptat, atunci mama trebuie să evite complet produsele lactate. Alimentația la sân este încurajată, în special până la vârsta de 6 luni, dacă mama poate să urmeze regimul alimentar indicat. Alăptarea poate și trebuie să continue! Alăptarea reprezintă o bună metodă prin care se poate crea o legătură afectivă puternică între dvs. Singura modalitate prin care simptomele bebelușului dvs. Dacă mama consumă produse lactate - proteinele din laptele de vacă trec în laptele matern.
Dacă sugarul primește formulă de lapte, aceasta va fi înlocuită cu una specială, parțial sau extensiv hidrolizată. Există formule speciale, concepute pentru managementul APLV. Proteinele din lapte sunt descompuse (hidrolizate) în fragmente foarte mici (peptide), astfel încât sistemul imunitar nu le mai recunoaște. Sunt eficiente în ~90% din cazuri. Pentru alergie la proteina din laptele de vacă la bebeluși, medicul recomandă înlocuirea formulei de lapte cu care acesta este hrănit cu una hipoalergenică. Formulele de lapte hipoalergenice disponibile în comerț pot fi parțial sau extensiv hidrolizate, împărțite în funcție de cât de hidrolizate sunt proteinele din compoziție. Formulele extensiv hidrolizate sunt numite și formule elementale. Acestea nu mai conțin deloc fragmente de proteine, ci doar “cărămizile” lor de bază, aminoacizii. Nu sunt recomandate ca primă opțiune la sugarii sub 6 luni.
Alternative sigure: Tratamentul principal constă în formule extensiv hidrolizate sau pe bază de aminoacizi. Formula extensiv hidrolizată miroase și are un gust ciudat. Da, este perfect normal. Procesul de hidroliză (descompunere a proteinelor) le conferă acestor formule un gust și un miros specific, amărui, diferit de cel al formulelor standard.
Ce NU trebuie să înlocuiască laptele de vacă:
- Laptele de capră, oaie sau bivoliță: Proteinele din aceste tipuri de lapte sunt foarte similare cu cele din laptele de vacă, existând un risc de reactivitate încrucișată de peste 80%. Un copil alergic la laptele de vacă va reacționa, cel mai probabil, și la laptele de capră.
- Băuturile vegetale (migdale, orez, ovăz, cocos): Acestea nu sunt complete din punct de vedere nutrițional pentru un sugar și nu pot înlocui laptele matern sau o formulă specială.
Formulele "Hipoalergenice" (HA) sau "parțial hidrolizate" sunt destinate prevenirii alergiilor la copiii cu risc, nu tratamentului unei alergii deja instalate.
Prognostic și Evoluție
Vestea bună este că, în marea majoritate a cazurilor, APLV este o condiție tranzitorie a copilăriei mici. Studiile arată că cei mai mulți copii diagnosticați cu alergie la proteinele din lapte le depășesc pe măsură ce cresc și sistemul lor digestiv se maturizează. Aproximativ 50% dintre copiii afectați dezvoltă toleranță până la vârsta de 1 an, mai mult de 75% până la vârsta de 3 ani și peste 90% sunt toleranți la vârsta de 6 ani. Reintroducerea laptelui se face întotdeauna și numai la recomandarea medicului alergolog, de obicei după vârsta de 9-12 luni și după cel puțin 6 luni de dietă de excludere strictă.
Intoleranța la lactoză versus alergia la proteinele din laptele de vacă
Copiii care prezintă o alergie la lapte au mai multe șanse de a dezvolta alte alergii la alimente. Dacă se constată că există alergie la proteina din lapte, medicul poate recomanda evitarea consumului de lapte, derivate din lapte sau produse care conțin lactate timp de patru săptămâni, apoi se poate încerca reintroducerea treptată a acestora în dietă. În cazul bebelușilor, se recomandă înlocuirea laptelui de origine animală cu formule vegetale sau alăptarea exclusivă la sân până la vârsta de un an. După această vârstă, se poate încerca reintroducerea treptată a laptelui în alimentație.
În cazul în care alergia are forme grave, medicul poate recomanda ca pacientul să poarte permanent la el o seringă cu epinefrină pentru tratament de urgență. Pot fi necesare și o brățară sau medalion care să semnalizeze alergia severă în cazul consumului accidental. Acestea pot fi de ajutor la sosirea ambulanței, pentru ca medicii să știe ce au de făcut pentru acordarea primului ajutor rapid, fără a mai efectua diverse teste de identificare a problemei.
Copiii care au dermatită atopică (o inflamație cronică a pielii) sunt mult mai predispuși să dezvolte o alergie alimentară. Istoricul familial. Riscul unei persoane de a dezvolta o alergie alimentară crește dacă unul sau ambii părinți au o alergie alimentară sau o boală alergică - cum ar fi febra fânului, astm, urticarie sau eczemă. Vârsta. Alergia la lapte este mai frecventă la copii.
Dacă simptomele reapar, este posibil ca alergia să fie permanentă. Atât copiii, cât și adulții care au alergie la proteina din lapte pot fi sfătuiți de către medicul nutriționist să suplimenteze dieta cu vitamine și minerale precum vitamina D3 (colecalciferol) și vitamina B2 (riboflavină).
tags: #alergie #la #proteina #din #lapte #vaca