Alianța pentru Cultivarea Limbii Materne din Transilvania: istoric și activitate

Liceul Teoretic Gheorghe Lazăr, Avrig (Sibiu)

Studiul „De la limba maternă la bilingvism și multilingvism” abordează tema dezvoltării vorbitorilor bilingvi sau multilingvi pornind de la raportul proporţional între competenţa în limba maternă şi învăţarea unor noi limbi străine. Dezvoltarea unei competenţe foarte avansate de utilizare a limbii materne reprezintă una dintre cele mai importante premise pentru însuşirea unei a doua sau a treia limbi. Lucrarea mai abordează și importanța transferului între limbi înrudite. Acolo unde există asemănări fonetice, lexicale și sintactice, elevul poate trece mai uşor de la învățarea unei limbi de bază la o a doua, înrudită.

Considerată o competenţă esenţială pentru viaţa în societatea mileniului al treilea, comunicarea eficientă reprezintă unul dintre subiectele preferate ale lingvistelor şi nu numai. Dezvoltarea profesională, individuală şi culturală depind astăzi de competenţa lingvistică în două sau chiar mai multe limbi. Paşii de urmat pentru a face trecerea de la limba maternă la multilingvism au reprezentat un subiect de studiu extins în ultimele decenii.

Transferul lingvistic și rolul său în educație

Un prim pas spre o analiză a parcursului achiziţiei de limbaje noi îl reprezintă investigaţia factorilor care determină folosirea mai multor limbaje în educaţie sau introducerea mai multor limbi de studiu în curriculumul şcolar. În ţări cu o populaţie eterogenă şi diversitate lingvistică, multilingvismul facilitează comunicarea şi colaborarea între şi în comunităţi. Un alt factor demn de menţionat pentru promovarea multilingvismului îl reprezintă dorinţa de promovare a identităţii naţionale, ceea ce ar justifica folosirea mai multor limbi în educaţie.

Numeroase ţări susţin învăţarea limbilor străine în şcoli pentru promovarea şi dezvoltarea naţională sau regională. Studiile realizate asupra programelor de învăţare a limbilor străine indică mai multe trăsături comune considerate cheie pentru succes (Cenoz, 10). Acestea includ:
- Susţinere din partea familiei şi a comunităţii;
- Stăpânirea foarte bună a limbii materne ca premisă esenţială pentru dezvoltarea intelectuală, astfel ca aceasta să aibă rolul de facilitator pentru învăţarea unei a doua sau a treia limbi;
- Copiii pot învăţa o limbă nouă într-o varietate de moduri, în funcţie de personalitatea proprie şi de mediul socio-cultural;
- Competenţele cognitive şi lingvistice se transferă;
- Profesorii trebuie să fie foarte experimentaţi în folosirea şi predarea limbii străine.

Transferul lingvistic și avantajele sale

Studiile efectuate în diferite părţi ale lumii au explicat modul în care are loc transferul lingvistic de la o limbă de studiu la alta. Astfel, cercetătorii au concluzionat că bilingvismul influenţează pozitiv învăţarea unei noi limbi, evidenţiind astfel caracteristica de transfer de la o limbă la alta. Totuşi, strategiile şi contextеle care optimizează şi facilitează transferul sunt într-un proces continuu de îmbunătăţire şi adaptare pentru o maximă eficienţă a procesului instructiv-educativ (Cenoz, 12).

Transferul se realizează cu mai multă uşurinţă pornind de la limba maternă spre o limbă înrudită. Un vorbitor de limbă engleză va învăţa mai uşor limba germană datorită asemănărilor dintre cele două limbi, decât limba rusă. Între engleză şi rusă posibilitatea transferului este extrem de redusă sau chiar inexistentă (Ringbom, 1987). Neglijarea educaţiei formale atrage după sine consecinţe pe plan cognitiv, dar şi lingvistic. Swain et al (1990) au demonstrat că abilităţile de comunicare dobândite în context formal ajută la învăţarea unei limbi străine. Astfel elevii bilingvi cu bune abilităţi de comunicare în limba maternă şi o altă limbă străină manifestă o mai mare uşurinţă în învăţarea unei a treia limbi, în comparaţie cu elevii cărora le lipsesc aceste abilităţi.

Transferul lingvistic poate fi observat şi în contexte informale, dar cercetarea este în stadii preliminare. Concluzia este că există o formă de multilingvism progresiv, în care bilingvismul înlesneşte învăţarea unei noi limbi. În plus, legătura dintre însuşirea limbii materne şi învăţarea uneia sau mai multor limbi străine trebuie să fie evidenţiată cu atât mai mult cu cât educaţia formală este neglijată în favoarea utilizării unei limbi minoritare în context informal.

Bilingvismul și dezvoltarea cognitivă

Numeroase studii au adus dovezi despre influenţa pozitivă a bilingvismului asupra dezvoltării cognitive. Cummins, Swain şi Bialystok sunt câţiva dintre cercetătorii care au demonstrat că bilingvismul sporeşte creativitatea, abilităţile de vedere spaţială, conceptualizarea şi conştientizarea meta-lingvistică. Elevii bilingvi au o flexibilitate cognitivă sporită datorată faptului că învăţarea unei limbi străine creează condiţii propice pentru dezvoltarea strategiilor de procesare specifice. Cu cât este mai bună cunoaşterea limbii, cu atât mai mare impactul asupra proceselor cognitive.

McLaughlin şi Nayak (1989) au argumentat că este obişnuit pentru elevii avansaţi în studiul unei limbi străine să folosească o gamă mai largă de strategii de învăţare decât începătorii. Nayak et al. (1990) au arătat că elevii multilingvi pot trece mai uşor de la o strategie la alta în funcţie de cerinţele sarcinilor de lucru. Vorbitorii mai experimentaţi au o eficienţă sporită în utilizarea strategiilor implicite de învăţare.

Comunicarea socială aduce dovezi relevante pentru beneficiile bilingvismului şi multilingvismului. Copiii bilingvi sunt consideraţi mai receptivi la nevoile interlocutorilor în comparaţie cu monolingvi. Această stare de fapt îşi găseşte explicaţia în faptul că bilingvii trec deseori de la o limbă la alta în funcţie de contextul social. Astfel avem dovezi clare despre sensibilitatea comunicativă atribuită bilingvismului şi multilingvismului.

Alegații educaționale și politici în România

În ceea ce priveşte învăţarea unei a doua sau a treia limbi, vârsta este un factor majore în cercetare. Introducerea timpurie a unei a doua limbă poate prezenta avantaje variate, iar unele studii indică lipsa diferenţelor dintre începerea devreme sau târzie, în timp ce Genesee (1987) indică beneficii ale învăţării mai târzie. Mulţi cercetători susţin introducerea treptată a unei a doua şi a treia limbi pentru rezultate optime. Elevii trebuie să-şi consolideze mai întâi competenţele complexe în limba maternă înainte de a începe învăţarea unei alte limbi.

Profesorii de limbi străine ar trebui să se familiarizeze cu etapele de dezvoltare a limbajului pentru a eficientiza experienţa de învăţare a elevilor prin adoptarea celor mai bune strategii de creştere a abilităţilor comunicative. Nu doar planificarea lecţiilor, ci şi dezvoltarea profesională continuă îi pot menţine la curent cu noile tendinţe din cercetarea lingvistică aplicabilă pentru dezvoltarea bilingvismului şi multilingvismului elevilor.

Contexte legale și culturale în România

Acest fragment reia un fragment din Metodologia privind studiul în limba maternă şi al Limbii şi Literaturii Maternă, din 10.09.2012, care reglementează studiul limbii materne în învăţământ. Articolele 33-43 prevăd drepturi, etape de predare, finantare, şi organizare a orelor de limbă maternă în funcţie de cererea comunităţii, predare în limba maternă, precum şi posibilitatea predării de către absolvenţi cu fichas de cunoaştere a limbii respective. Aceste articole îndrumă elevii aparţinând minorităţilor naţionale în procesul de învăţare într-un cadru legal, asigurând drepturi și condiții adecvate pentru studiul limbii materne.

În România există protecție pentru limbile minoritare, cu liste de limbi protejate general și cu protecție sporită. De asemenea, România este semnatară a Cartei Europene a Limbilor Regionale și Minoritare, ratificată prin Legea 282/2007, iar guvernul se angajează să păstreze și să dezvolte limbile minorităților. În prezent, se recunoaște existența a peste 10 limbi minoritare protejate general și peste 10 cu protecție sporită. Un mesaj UNESCO subliniază diversitatea lingvistică ca resursă pentru societăți durabile, iar Ziua Internațională a Limbii Materne este marcată în întreaga lume pentru a celebra această diversitate.

Consolidarea identității prin multilingvism

Ordinul de Malta recunoaște importanța naturii multilingve, iar acest atribut este reflectat în activitățile educaționale și culturale ale comunității. În România, limba maternă contribuie la definirea identității naționale, a comunităților și a minorităților naționale, asigurând conservarea și perpetuarea identității fiecărui grup.

Astfel, obiectivele Alianței pentru Cultivarea Limbii Materne din Transilvania includ:

• Promovarea valorilor și tradițiilor lingvistice transilvane;
• Stimularea transferului lingvistic între limbi înrudite;
• Întărirea competențelor în limba maternă ca premise pentru învățarea unor limbi suplimentare;
• Susținerea formării profesionale continue a cadrelor didactice în didactica bilingvismului și multilingvismului;
• Încurajarea educației multilingve în contexte formale și informale, în scopul dezvoltării competențelor societale.

tags: #alianta #pentru #cultivarea #limbii #materne #din

Postări populare:

• Ghid practic despre administrarea magneziului în sarcină: doze, forme și eficiență
• Forma burții în sarcină la băiat vs. fată: ce spune știința
• Cuvânt de cinci litere din sarcină: ghid practic
• Placenta în tratamentul părului: balsam și efectele sale
• Evaluarea fertilității la femei și bărbați: ce includ rezultatele