Pe măsura înaintării în vârstă, femeile se confruntă cu scăderea fertilității. În plus, complicații ce pot apărea în timpul sarcinii sunt mult mai frecvente în rândul femeilor în vârstă de 35 ani. Deși există o varietate de tehnici utilizate pentru menținerea unei sarcini sănătoase în cazul femeilor peste 35 ani, la această grupă de vârstă apar complicații mult mai grave decât în cazul femeilor sănătoase. Riscul de a naște un copil cu probleme crește pe măsura ce vârsta mamei este mai avansată. Acest lucru se datorează probabil unei diviziuni anormale a ovulului, numit nondisjuncție.

Varsta de la care o femeie este considerată cu risc de a naște un copil cu anomalii cromozomale este de 35 ani. Studiile arată că riscul de avort (pierderea sarcinii înainte de 20 de săptămâni de gestație) este de 12% până la 15% pentru femeile în jur de 20 ani, crescând până la 25% în cazul femeilor cu vârsta în jur de 40 ani. La această grupă de vârstă sunt mai frecvente afecțiunile cronice precum diabetul zaharat sau hipertensiunea arterială. Se recomandă echilibrarea acestor afecțiuni înainte de a rămâne însărcinată întrucât reprezintă un risc atât pentru mamă, cât și pentru copil. Monitorizarea atentă a acestor afecțiuni înainte de a rămâne însărcinată, cât și pe toată perioada sarcinii, va scădea riscul asociat acestor afecțiuni.

Infografic: riscuri sarcină peste 35 de ani

Hipertensiunea arterială și diabetul pot apărea pentru prima dată în timpul sarcinii, iar femeile peste 30 de ani sunt supuse unui risc mai mare de a le dezvolta. Moartea neonatală (nașterea unui copil care a murit înainte de naștere) este mult mai frecventă la femeile de peste 35 ani. O stare de sănătate adecvată înainte și pe perioada sarcinii va reduce riscul complicațiilor.

1. Recomandările generale în cazul femeilor însărcinate constau în administrarea zilnică de suplimente ce conțin 0,4 mg de acid folic, asociind la aceasta consumul de mâncare bogată în acid folic. Acidul folic este conținut în legume verzi, fasole uscată, ficat și unele citrice. 2. O ceașcă de cafea conține aproximativ 150 mg cofeină, în timp ce aceeași ceașcă de ceai negru numai 80 mg de cofeină. Un pahar de băutură carbogazoasă cafeinizată conține circa 30-60 mg de cofeină. 3. Este recomandat consumul de alimente bogate în fibre și amidon. 4. A se evalua programul de exerciții fizice zilnice împreună cu medicul specialist. 5. Acestea din urmă pot fi administrate doar la indicația medicului specialist. 6. Primele opt săptămâni de sarcină sunt cele mai importante în dezvoltarea fătului. Consultul și îngrijirea precoce pot crește șansele de a avea un copil sănătos.

Consultul medical regulat este foarte important pentru prevenirea și depistarea oricăror afecțiuni ce ar putea aparea pe parcursul sarcinii. Intrucât pacientele de peste 35 ani sunt mai susceptibile de a dezvolta probleme în timpul sarcinii, se recomandă efectuarea următoarelor teste. Aceste teste ajută la depistarea afecțiunilor înainte, în timpul și după sarcină. Unele dintre ele necesită sfat genetic adecvat, incluzând o discuție detaliată în legătură cu riscurile sau beneficiile efectuării acestor proceduri. Pacienta va fi cea care va decide dacă va efectua sau nu testarea.

Ultrasonografia (ecografia fetală): o procedură prin care se vizualizează imaginea copilului utilizând sunete de înaltă frecvență. Ultrasonografia se folosește devreme în sarcină pentru a stabili viabilitatea, prezența de unul sau mai mulți feți, sau pentru a determina data conceptiei sau vârsta gestatională a fătului. În ultimele luni de sarcină această metodă se folosește pentru a monitoriza evoluția sarcinii, pentru a evalua poziția placentei și cantitatea de lichid amniotic din jurul copilului.

Triplul test: un examen sanguin ce constă în măsurarea substanțelor din proba de sânge pentru a depista probleme în dezvoltarea creierului fetal, coloanei vertebrale și a altor țesuturi ale sistemului nervos ( tubul neural ), ca de exemplu spina bifida sau anencefalie. Defectele de dezvoltare ale tubului neural survin la aproximativ 1-2 din 1000 de nașteri. Triplul test poate detecta aproximativ 75-80% dintre defectele deschise ale tubului neural, și poate detecta o serie de afecțiuni genetice precum sindromul Down.

Diagramă: etapele testelor prenatale

Screeningul din primul trimestru de sarcină: un nou test efectuat între săptămânile 10-14 de sarcină, evidențiază prezența a doi markeri în asociere cu efectuarea unei ultrasonografii pentru măsurarea grosimii singurei regiuni posterioare a regiunii cervicale a fătului. Acesta depistează anomaliile cromozomiale, ca sindromul Down. Amniocenteza este o procedură prin care se recoltează o cantitate mică de lichid amniotic din sacul ce înconjoară fătul, testându-se astfel diverse defecte de naștere. Recoltarea de celule de la nivelul vilozităților corionice este un test prin care se recoltează niște celule din placentă, prezentând aceleași gene ca și fătul.

În cazul femeilor peste 35 ani, monitorizarea sarcinii implică teste și controale specifice: tensiunea arterială, glicemia, hemoglobina glicată, retenția de apă. Depistarea afecțiunilor genetice se face prin teste prenatale precum screeningul translucenței nucale, amniocenteza sau biopsia de vilozități coriale. În primul trimestru este indicat dublul test de sarcină, în al doilea trimestru - triplul test. Aceste teste pot depista sindromul Down, sindromul Edwards și sindromul Patau, precum și alte anomalii cromozomiale.

Schema testelor prenatale: dublu și triplu test, translucența nucală

Masurarea riscurilor poate fi corelată cu vârsta mamei, stilul de viață, istoricul medical și alte variabile. Riscul de avort spontan este mai mare în intervalul 35-40 de ani, iar riscul de anomalii cromozomiale crește în această grupă. Avort spontan poate apărea și în contextul vârstei tatălui peste 40 de ani. Diabetul gestational necesită monitorizare atentă, dietă echilibrată, exerciții fizice și tratament dacă este cazul. Placenta previa și nașterea prin cezariană sunt situații cu frecvență crescută la femeile peste 30 de ani.

Este important să planificați sarcina și să efectuați o pregătire medicală adecvată, deoarece o sarcină la vârsta peste 35 de ani poate implica riscuri atât pentru mamă, cât și pentru copil. Un stil de viață sănătos, renunțarea la fumat, evitarea alcoolului, alimentația echilibrată și exercițiile fizice sunt fundamentale pentru o sarcină reușită.

Infografic: riscurile principale ale sarcinii la vârste înaintate

Între timp, consilierea genetică poate ajuta la luarea deciziei privind testarea prenatală, iar cu cât te apropii de 40 de ani, cu atât șansele de a rămâne însărcinată scad, însă există cazuri de sarcini spontaneous. În cazul unei sarcini la menopauză, există opțiuni precum ovocite donate, stimulare ovariană sau fertilizare in vitro cu ovocite donate. Alegeți cea mai potrivită cale împreună cu medicul dumneavoastră.

În final, per ansamblu, sarcina după 35 de ani este posibilă, dar necesită evaluări speciale, monitorizare atentă și respectarea recomandărilor medicale pentru a reduce riscurile și a asigura o dezvoltare optimă a fătului.

  • Adopția unui regim alimentar echilibrat, bogat în fibre, proteine, calciu și fier.
  • Respectarea dozelor recomandate de acid folic.
  • Monitorizarea regulată a tensiunii, glicemiei și a stării generale de sănătate.
  • Consultarea specialiștilor în fertilitate în cazul întârzierii concepției peste 6-12 luni.

Dincolo de vârstă, fiecare femeie este unică. Este util să consulți medicul pentru a primi ghidaj personalizat privind dieta, suplimentele, testele prenatale și opțiunile de reproducere asistată, dacă este necesar.

Cum să rămâi însărcinată după 35 de ani: Strategii naturale care chiar funcționează

Nu uitați că informațiile prezentate au scop informativ și educațional, nu înlocuiesc consultul medical direct.

tags: #alimentatie #gravida #37 #ani

Postări populare: