Ureaplasma este considerata a fi o bacterie comensală a tractului genital feminin, fiind regăsita în 40% din cazuri la femeile inactive din punct de vedere sexual și la aproximativ 67% din cele care și-au început viața intimă. Studii clinice au demonstrat că, în majoritatea situațiilor, ureaplasma este transmisă prin contactul intim neprotejat, iar riscul de infecție este direct proporțional cu numărul partenerilor intimi. Această infecție se poate manifesta în mod variabil, uneori fiind asimptomatică, iar în timpul sarcinii poate implica riscuri pentru mamă și fat.

Ureaplasma poate fi subdivizată în două specii: Ureaplasma parvum și Ureaplasma urealyticum, fiecare cu mai multe serotipuri. Deși este considerat un microorganism cu virulență redusă, colonizarea masivă a tractului urogenital poate provoca infertilitate, pierderi de sarcină, naștere prematură, corioamniotită și diverse complicații neonatale, precum pneumonia congenitală, meningita și displazia bronhopulmonară a nou-născutului. Transmiterea poate fi și vertical de la mamă la fat în timpul sarcinii prin diseminare hematogenă sau prin ascensiunea germenului din mucoasa vaginală către colul uterin și membranele placentare, ori prin colonizarea cailor respiratorii sau tegumentului nou-născutului în timpul nașterii naturale.

În sumar, Ureaplasma reprezintă un grup de bacterii micuțe, lipsite de perete celular, care pot trăi ca parte a florei normale, dar existent într-un număr crescut pot determina infecții la nivelul tractului urinar și genital. Infecțiile cu ureaplasma pot afecta atât bărbații, cât și femeile, ducând la uretrită nongonococică, cervicită, vaginoză bacteriană, endometrită, pelviperitonită și, în sarcină, pot conduce la complicații perinatale.

Infectia cu Ureaplasma: simptome, factori de risc și tabloul clinic

Tabloul clinic al infecțiilor cauzate de ureaplasma este variabil; în multe situații, patogenul nu determină manifestări specifice și este descoperit incidental în investigații de rutină. Principalele manifestări pot include:

  • Senzația de presiune sau disconfort pelvin;
  • Scurgeri uretrale și secreții vaginale cu aspect modificat;
  • Prurit sau usturime la nivelul zonei intime;
  • Dureri în timpul urinării sau ejaculării.

La bărbați, ureaplasma poate provoca uretrită non-gonococică, cistită, prostatită și infertilitate. La femei, poate determina vulvovaginita, cervicita, vaginoza bacteriană, sindrom algic pelvin și infertilitate secundară. În sarcină, bacteria este implicată în complicații perinatale precum naștere prematură, deces intrauterin al fatului, febră puerperală, septicemie postpartum sau postabortum.

Factori de risc infectie Ureaplasma

  • Contact sexual neprotejat;
  • Număr mare de parteneri intimi;
  • Colonizarea urogenitală;
  • Infecții cu alți patogeni cu transmitere sexuală;
  • Patologii care afectează funcționarea sistemului imun;
  • Statut socio-economic deficitar.

La gravide, prezența Ureaplasmei poate fi influențată de fluctuațiile hormonale și de modificările de pH în mucoasă în perioada sarcinii. Ruperea prematură a membranelor corioamniotice și lipsa tratamentului macrolid înainte de naștere pot crește riscul de infecții neonatale.

Diagnostic infectie cu Ureaplasma

Diagnosticul este stabilit de medicul ginecolog sau urolog pe baza investigațiilor de laborator din secreția vaginală/cervico-uterină, urină sau secretie prostatică/sperma. Examinarea serologică poate implica determinarea anticorpilor IgG în ser, iar creșterea titlului în seruri pereche la interval de 15 zile poate indica o infecție recentă. La gravide, patogenul poate fi izolat din lichidul amniotic, iar în nou-născuți se poate recurge la teste din sânge de la cordonul ombilical, secreții gastrice, secreții respiratorii sau lichid cefalorahidian, în funcție de suspiciunea clinică.

Teste posibile:

  • Recoltare secreții vaginale/cervico-vaginale; PCR sau cultură;
  • Urina (primul jet) sau secreții uretrale;
  • Antibiogramă pentru evaluarea sensibilității la antibiotice;
  • Se indica repetarea testelor după tratament pentru confirmarea eradicării.

Important: diagnosticul și tratamentul implică, de regulă, și tratarea partenerului sexual, chiar dacă nu există simptome, pentru a preveni reinfecția.

Tratament infectie cu Ureaplasma

Tratamentul este antibiotic și se efectuează în funcție de susceptibilitatea agentului la diferite clase de antibiotice. Este important să se stabilească antibiograma pentru a alege medicația potrivită. Din cauza lipsei peretelui celular, penicilinele nu sunt eficiente împotriva ureaplasmei. Antibiticele de elecție includ macrolidele (azitromicina, eritromicina, claritromicina) și fluorochinolonele, iar dozele și modalitatea de administrare trebuie stabilite de medic în funcție de severitate și localizare.

La gravide, macrolidele sunt preferate pentru eradicarea infecției, în timp ce la nou-născuți antibiograma și tratamentul pot implica eritromicină. Este declarat necesar tratamentul atât pentru pacient, cât și pentru partenerul sexual, iar reevaluarea post-tratament este recomandată pentru confirmarea dispariției bacililor.

Prevenirea infectiei cu Ureaplasma

  • Abstinenta este singura metodă eficientă de prevenire completă, iar prezervativul are o eficacitate de aproximativ 98% în prevenția transmiterii în timpul contactului sexual;
  • Pentru persoanele inactive sexual, menținerea echilibrului florei mucoasale prin alimentație sănătoasă, bogată în probiotice, poate preveni inmultierea ureaplasmei și manifestările clinice;
  • Monitorizarea periodică și tratamentul corect al ambilor parteneri în caz de infectare;
  • Testarea în sarcină, în special în ultimul trimestru, poate reduce riscul transmiterii și complicațiilor neonatale.

Sumar

  • Ureaplasma este o bacterie comună, cu potențial patogen în tractul urogenital;
  • Manifestările infecției pot fi variate sau asimptomatice;
  • Contactul sexual neprotejat și numărul mare de parteneri cresc riscul infectării;
  • Diagnosticul se face prin analize de laborator efectuate de specialiști, iar tratamentul se bazează pe antibiotice printre care macrolidele și fluorochinolonele, după antibiogramă;
  • Prevenția constă în abstinență sau practici de protecție, împreună cu monitorizarea medicală în sarcină.

Întrebări frecvente și aspecte practice

Întrebările întâlnite frecvent includ teme despre rolul ureaplasmei în infertilitate, impactul tratamentului în sarcină asupra fatului și posibilele efecte ale antibioticelor în primul trimestru. Este important să discutați cu medicul dvs. în funcție de situația dvs. specifică, deoarece tratamentul și monitorizarea pot varia în funcție de stadiul sarcinii, de distribuția germenilor și de prezența altor factori de risc.

Infografic privind transmiterea ureaplasmei, specie Ureaplasma parvum vs Ureaplasma urealyticum

S2. Ep 42 - Infecția cu Chlamydia, Mychoplasma sau Ureaplasma | De ce se ajunge la infertilitate ?

Posibile tabele și date utile

  1. Specii principale: Ureaplasma parvum, Ureaplasma urealyticum;
  2. Clase de antibiotice de elecție: macrolide, fluorochinolone;
  3. Complicații neonatale: retenție de surfactant, pneumonia congenitală, displazie bronhopulmonară, meningită;
  4. Principalele manifestări la femei: cervicita, vaginoză, endometrită, sindrom algic pelvin;
  5. Principalele manifestări la bărbați: uretrită nongonococică, prostatită, infertilitate.

tags: #analiza #pentru #ureaplasma #e #uzuala #in

Postări populare: