Anemia este o afecțiune hematologică, a sângelui, în care organismul are mai puține celule roșii (eritrocite/hematii) decât în mod normal. Anemia este o tulburare a sângelui care apare atunci când în organism nu există suficiente celule roșii sau cele existente nu funcționează așa cum ar trebui. Anemia este o boală în care sângele nu are suficiente globule roșii sănătoase pentru a transporta oxigen la țesuturile corpului. Anemia este o afectiune hematologica caracterizata prin reducerea numarului de celule rosii din sange, cunoscute si sub numele de eritrocite sau hematii. Aceasta scadere poate fi cauzata fie de distrugerea excesiva a hematiilor, fie de insuficienta in productia lor primara. In esenta, anemia se manifesta prin incapacitatea de a produce suficiente celule rosii sau pierderea lor intr-un ritm alarmant. Celulele rosii, produse in maduva osoasa, joaca un rol important in transportul oxigenului catre diverse organe ale corpului. Acest proces este facilitat de hemoglobina, proteina centrala a eritrocitelor. Anemia este o afectiune caracterizata prin scaderea numarului de globule rosii sau a cantitatii de hemoglobina in sange, ceea ce duce la o capacitate redusa a sangelui de a transporta oxigen catre tesuturi.
Celulele roșii conțin o substanță numită hemoglobină, o proteină bogată în fier, care este responsabilă cu transportul oxigenului către țesuturile organismului, iar un număr scăzut de celule roșii înseamnă un nivel scăzut de oxigen în organism. Hemoglobina este proteina bogată în fier, ce se găsește în celulele roșii din sânge; ea transportă oxigenul din plămâni către toate organele și țesuturile corpului. Când apare anemia, sângele nu poate transporta suficient oxigen în organism; fără suficient oxigen, corpul nu poate funcționa în parametri optimi. Hemoglobina este o moleculă alcatuita dintr-o grupare proteica (numita „globina”) si o grupare prostetica, aditionala (numita „Hem”-grupare care contine fier). Hemoglobina se gaseste la nivelul globulelor rosii si are proprietatea de a lega si elibera molecule de oxigen. Valorile hemoglobinei in sange se masoara in grame pe decilitru (g/dl). Scaderea nivelului hemoglobinei sub aceste valori, alaturi de diminuarea numarului de globule rosii in sange determina aparitia sindromului anemic. In acest caz, aprovizionarea tesuturilor cu oxigen va fi insuficienta, fenomenul purtand denumirea de ischemie.
Majoritatea simptomelor anemiei sunt cauzate de scăderea nivelului de oxigen transportat către organele și țesuturile vitale ale organismului. Anemia poate provoca oboseală, slăbiciune și dificultăți de respirație (uneori însoțite de palpitații), dureri de cap (cefalee), vertij (amețeală), dar și colorarea tegumentelor diferit în funcție de tipul anemiei: tegumente palide (când scăderea nivelului de hemoglobină este importantă), precum şi tegumente colorate în galben (în anemii hemolitice care sunt însoțite de icter). Simptomele pot fi diferite însă în funcție de tipul de anemie.
Există mai multe cauze care duc la scăderea numărului de celule roșii din sânge sau chiar la distrugerea lor. Cauzele care duc la apariția anemiei sunt multiple și este nevoie ca acestea să fie identificate foarte clar, astfel încât soluția de tratament să poată fi eficientă. Celulele roșii sunt produse în maduva osoasa, având rolul esențial de a transporta oxigenul către organele din organism, cu ajutorul proteinei lor centrale: hemoglobina. Anemia la nou-nascut are multiple cauze. Cea mai frecventa cauza este deficitul de producere a celulelor rosii. Majoritatea nou-nascutilor au un grad de anemie in primele cateva luni de viata, perioada in care maduva rosie hemato-formatoare (formatoare de hematii) nu este complet dezvoltata. Aceasta conditie are numele de anemie fiziologica. Apare si datorita ritmului accelerat de crestere a copilului, moment in care hematiile nu pot tine pasul de la inceput. A doua cea mai frecventa cauza a anemiei neonatale este distrugerea excesiva a hematiilor, in procesul numit hemoliza. Prin hemoliza, organismul degradeaza hematiile. Hemoliza fiziologica apare asupra hematiilor batrane, senescente. Incompatibilitatea in sistemul RH/ABO apare cand se amesteca, in timpul nasterii, un sange RH+ (pozitiv) al fatului cu sangele RH- (negativ) al mamei. In sistemul ABO, in cazul mamelor cu grupul de sange O si al fetilor cu A/B/AB, corpul mamei va produce anticorpi anti-A sau anti-B care vor fi transmisi in timpul nasterii copilului. Hemoliza duce la degradarea moleculei de hemoglobina, producandu-se bilirubina. Pierderea de sange prin hemoragie este o cauza severa a anemiei neonatale. In nasterile complicate sau in patologiile de coagulare (coagulopatii) ale nou-nascutului, pot aparea sindroame hemoragice. O alta situatie in care copilul poate pierde sange este in cadrul spitalicesc, cand este nevoie de multiple probe de sange pentru analize. Un alt factor de risc ce predispune un nou-nascut la anemie este prematuritatea. Copiii nascuti prematur au un numar si mai redus de hematii, din cauza deficitului de maturare a maduvei.
Exista mai mult cauze care duc la scaderea numarului de celule rosii din sange sau chiar la distrugerea lor. Iata cateva dintre cele mai des intalnite: organismul nu produce suficiente celule rosii; carenta de fier; sangerarile/ hemoragiile; deficienta de vitamina B12 sau acid folic; existenta unei boli parazitare sau tumorale.
Tipuri de anemie
Anemia feripriva
Aceasta este cea mai frecventa forma de anemie la nivel global, fiind cauzata de carenta fierului in organism. Fierul este necesar pentru ca maduva osoasa sa produca hemoglobina, proteina vitala pentru celulele rosii din sange. Anemia feripriva apare la majoritatea femeilor insarcinate, caz in care sunt recomandate suplimentele alimentare pe baza de fier, dar numai la indicatia medicului si in dozele recomandate de acesta. Alte cauze care duc la aparitia anemiei feriprive sunt pierderile de sange, precum sangerari severe in timpul menstruatiei, ulcer sau cancer.
Anemia megaloblastica sau anemia deficientei de vitamine
Este cauzata de o carenta de vitamina B12, necesara pentru producerea de celule rosii sanatoase. In anumite cazuri, desi unele persoane pot avea un nivel optim de vitamina B12 in organism, aceasta nu este procesata corespunzator, fapt care duce la aparitia anemiei. Anemia megaloblastica apare in urma deficientei de vitamina B12 din organism, care poate fi insotita de lipsa acidului folic. Persoanele in varsta, cele care au un regim alimentar vegetarian sau care consuma in exces alcool sunt predispuse carentei de vitamina B12. In lipsa vitaminei B12 si a acidului folic, maduva osoasa hematogena produce globule rosii imature, de dimensiuni mari, si care prezinta nuclei mari (globulele rosii mature normale nu au nucleu, pentru ca il pierd in timpul procesului de maturizare).
Anemia cronica
Unele boli cronice, precum cancer, HIV, boli ale rinichilor, artrita reumatoida, boala Crohn sau alte boli inflamatorii, pot cauza scaderea numarului de celule rosii din sange.
Anemia aplastica
Apare din cauza deteriorarii celulelor stem din maduva osoasa, acestea fiind responsabile pentru producerea celulelor sanguine si este caracterizata de sinteza scazuta de eritrocite. Acest tip de anemie este destul de rar intalnit, insa poate pune viata in pericol. Cauzele pot fi anumite infectii sau medicamente, boli autoimune sau expunerea la substante toxice.
Anemia hemolitica
Acest tip de anemie apare atunci cand celulele rosii sunt distruse mai repede decat pot fi inlocuite de maduva osoasa. Exista anumite boli de sange care favorizeaza distrugerea rapida a acestor celule rosii. Anemia hemolitica poate fi ereditara sau poate sa apara pe masura ce inaintam in varsta.
Anemia falciforma
Cunoscuta si ca siclemie sau anemia cu celule in secera, este o boala ereditara care face ca celulele rosii sa se dezvolte anormal, sub forma de secera. Aceste celule anormale mor prematur, iar rezultatul este scaderea numarului de celule rosii din sange.
Anemia mieloftizica
Este asociata unor boli la nivelul maduvei osoase, precum leucemie sau mielofibroza. Acestea duc la scaderea numarului de celule rosii produse de maduva osoasa.
Anemia tiroidei
Este cauzata de dereglari sau boli ale glandei tiroide, care pot duce la scaderea numarului de celule rosii din sange.
Talasemia
Acest tip de anemie se transmite pe cale ereditara si consta intr-o mutatie genetica a hemoglobinei.
Anemia la nou-născuți și prematuri
Anemia la nou-nascut are un mecanism si cateva cauze particulare. Anemia la nou-nascut are un grad de anemie in primele luni de viata, perioada in care maduva rosie hemato-formatoare nu este complet dezvoltata. Aceasta conditie are numele de anemie fiziologica. Apare si datorita ritmului accelerat de crestere a copilului, moment in care hematiile nu pot tine pasul. A doua cea mai frecventa cauza a anemiei neonatale este distrugerea excesiva a hematiilor, in procesul numit hemoliza. Incompatibilitatea in sistemul RH/ABO apare cand se amesteca, in timpul nasterii, un sange RH+ (pozitiv) al fatului cu sangele RH- (negativ) al mamei. In sistemul ABO, in cazul mamelor cu grupul de sange O si al fetilor cu A/B/AB, corpul mamei va produce anticorpi anti-A sau anti-B care vor fi transmisi in timpul nasterii copilului. Hemoliza duce la degradarea moleculei de hemoglobina, producandu-se bilirubina. Pierderea de sange prin hemoragie este o cauza severa a anemiei neonatale. In nasterile complicate sau in patologiile de coagulare (coagulopatii) ale nou-nascutului, pot aparea sindroame hemoragice. O alta situatie in care copilul poate pierde sange este in cadrul spitalicesc, cand este nevoie de multiple probe de sange pentru analize. Un alt factor de risc ce predispune un nou-nascut la anemie este prematuritatea. Copiii nascuti prematur au un numar si mai redus de hematii, din cauza deficitului de maturare a maduvei.
Dintre nou-nascutii cu anemie, multi dintre acestia nu prezinta semne. Simptomele vor fi greu de interpretat ca fiind datorate anemiei, in primul rand din cauza varstei foarte mici. Nou-nascutii cu anemie de cauza hemolitica vor avea un tip special de paloare cu tenta galbuie. Nivelul scazut de energie este un semn de anemie si poate fi identificat prin comparare cu alti nou-nascuti de aceeasi varsta. De asemenea, din cauza lipsei oxigenarii corespunzatoare (deficit de hemoglobina), pacientii pot dezvolta tulburari cardiace si respiratorii ce incep prin tahicardie (frecventa cardiaca crescuta) si tahipnee (frecventa respiratorie crescuta).
Valorile unor parametri hematologici la nou-născut relevă o variabilitate mai mare, comparativ cu orice altă perioadă a vieții postnatale. Diferențele cantitative și calitative ale acestora reflectă o serie de variații fiziologice ce apar în timpul hematopoiezei fetale și, prin urmare, se corelează cu vârsta gestațională. Valorile hematologice normale la copii diferă semnificativ de adulți și, chiar și în rândul copiilor există variații substanțiale în diferite grupe de vârstă. În cazul nașterii la termen, hemoglobina, volumul corpuscular mediu și numărul de leucocite sunt semnificativ mai mari, comparativ cu cele obținute la copii sau chiar cu ale adulților, iar la nou-născuții prematuri, diferențele sunt evident mai pronunțate, existând și o anumită variabilitate generată de diferitele metodele de laborator utilizate. O importanță deosebită o are și dinamica proceselor de dezvoltare pre- și postnatală. Hematocritul și valorile hemoglobinei circulante au valori mai mici cu 5-10%, comparativ cu cele determinate din sângele capilar; valorile acestora se vor egaliza la 3 luni postnatal. Diferența este mai mare la prematur, la nou-născutul cu hipotensiune arterială, hipovolemie și acidoză. Ligaturarea tardivă a cordonului ombilical (la peste 3 minute după expulzie) echivalează cu transfuzarea a cca. 20-30 ml de sânge, ceea ce poate contribui la creșterea numărului de eritrocite.
Morfologia eritrocitelor la nou-născut este caracterizată prin macrocitoză și poikilocitoză, fiind prezente eritrocite “în semn de tras la țintă” și/sau având forme neregulate. Începând cu prima săptămână de viață, se înregistrează o scădere progresivă a valorilor hemoglobinei circulante, care va continua pe durata primelor 6-8 săptămâni de viață, fenomenul fiind cunoscut ca anemie fiziologică a sugarului.
Diagnosticarea anemiei
Vizita la medic este esențială dacă apar stări de oboseală care persistă, însoțite adeseori de celelalte simptome specifice anemiei. Pentru a depista o posibilă anemie, medicul va realiza o examinare fizică, va nota istoricul medical al familiei și va efectua o serie de analize. Suspiciunea clinică de anemie apare la examenul clinic, prin identificarea de paloare la nivelul tegumentelor și mucoaselor (conjunctivale și palatine). Pentru a stabili diagnosticul, medicul va recomanda analize de sânge uzuale ce includ hemograma. Prin hemograma completă se numără celulele sanguine roșii și albe (leucocite).
- Hemoglobina: Proteina structurală a hematiilor ce transportă oxigenul.
- Numărul de eritrocite: Numărul de celule roșii din sânge.
- Hematocritul: Procentul din volumul total de sânge ocupat de eritrocite.
- Reticulocite: Procentul de celule roșii imature din sânge. Măsurarea nivelului de reticulocite permite medicului să își dea seama dacă celulele se regenerează sau nu.
Coprocultura - presupune analiza unei probe de scaun pentru a depista prezența sângelui în acesta. În cazul în care rezultatul este pozitiv, înseamnă că există pierderi de sânge la nivelul tractului gastrointestinal. Afecțiunile precum ulcer la stomac, cancer de colon sau colită ulcerativă pot cauza apariția sângelui în scaun.
Tratamentul anemiei
Tratamentul anemiei la nou-nascuti variaza in functie de cauza specifica a acesteia si necesita interventia unui medic neonatolog. In cazurile de urgenta, se aplica un tratament simptomatic imediat, urmat de un tratament etiologic adecvat. Pentru anemia cauzata de hemoragii, primul pas este reechilibrarea hidroelectrolitica prin perfuzii intravenoase, urmata de transfuzie de sange. Uneori, poate fi necesara si administrarea de preparate de fier pentru a suplimenta rezervele organismului. In situatiile in care anemia este cauzata de un deficit de producere a hematiilor, se administreaza medicamente care stimuleaza productia acestora. Indiferent de tipul de tratament, monitorizarea constanta a nou-nascutilor este esentiala pana la corectarea anemiei, iar internarea in sectia de neonatologie este frecvent necesara pentru a asigura o supraveghere atenta si continua.
În funcție de cauzele care au dus la apariția anemiei, medicul va recomanda un tratament specific. Anumite remedii ar putea ameliora rapid simptomele produse de cazurile ușoare de anemie, dar pentru cazurile severe pot fi necesare investigații medicale amănunțite. În principiu, remediile diferă în funcție de tipul de anemie și de cauzele care au dus la apariția ei. De regulă, anemia feriprivă sau megaloblastică, cauzată de lipsa de fier, respectiv de lipsa vitaminei B12, se poate combate cu ajutorul suplimentelor alimentare. În unele cazuri, medicul poate recomanda injectii cu vitamina B12, dacă aceasta nu este absorbită corespunzător în tractul digestiv. În plus, poate fi recomandată o alimentație bogată în vitamine, minerale și alți nutrienți. Dacă este vorba de anemie severă, medicul poate apela la injecții speciale care favorizează creșterea numărului de celule roșii produse de maduva osoasă. Dacă apar sângerări, poate fi recomandată transfuzia de sânge.
Anemiile prin deficit de fier - administrare de preparate de fier po sau iv. Tratamentul anemiilor se poate efectua pornind de la cauza acestora. In anemia pernicioasa se administreaza vitamina B12 pe cale injectabila, intrucat aceasta nu poate fi absorbita de tubul digestiv. Anemiile cauzate de sangerari se trateaza prin identificarea sursei hemoragiei si oprirea acesteia. Anemiile hemolitice se trateaza prin indepartarea cauzei, adica, indepartarea medicamentelor care o pot cauza, tratarea infectiilor sau prin administrare de corticosteroizi. Asadar, in functie de tipul si de cauza anemiei, tratamentele pot presupune: administrarea suplimentelor sau fiolelor cu fier, medicamente pentru afectiunile cronice, oprirea hemoragiilor prin interventii chirurgicale etc.
Anemia hemolitică la bebeluși: Ce ar trebui să știe fiecare părinte
Prevenirea anemiei
În timp ce unele tipuri de anemie nu pot fi prevenite, anemia feriprivă și cea cauzată de carența de vitamine simptomele pot fi ameliorate printr-o alimentație corespunzătoare. Pentru a produce hemoglobină și celule roșii, organismul are nevoie de fier, vitamina B12, acid folic și alți nutrienți. Bineînțeles, dozele recomandate de vitamine și fier diferă în funcție de vârstă și de sex. Astfel, femeile au mai mare nevoie de fier și acid folic spre deosebire de bărbați, deoarece nivelul de fier poate scădea pe durata menstruației, în timpul sarcinii și al alăptării.
Conform Institutului Național de Sănătate din America, doza zilnică de fier recomandată pentru femeile cu vârsta cuprinsă între 19 și 50 de ani este de 18 miligrame, iar pentru bărbații din același interval de vârstă este de numai 8 miligrame. Pe perioada sarcinii, necesarul zilnic de fier crește la 27 de miligrame, în timp ce femeile care alăptează au nevoie de doar 9 miligrame de fier pe zi. În schimb, femeile și bărbații cu vârsta peste 50 de ani au nevoie de 8 miligrame de fier zilnic.
Cantitatea recomandată de fier poate fi obținută prin alimentație sau prin suplimente alimentare pe bază de fier. Printre alimentele bogate în fier se numără ficatul (pui, porc, vită), brânza tofu, ouăle, cajuul, legumele cu frunze verzi, carnea roșie, fructele de mare, spanacul, nucile, mazărea și ovăzul.
Doza necesară de acid folic pentru femeile și bărbații cu vârsta peste 14 ani este de 400 de micrograme pe zi. Pentru femeile însărcinate sau care alăptează, doza recomandată de acid folic este de 600 de micrograme pe zi, respectiv de 500 de micrograme pe zi. Surse bogate de acid folic sunt ficatul de vită, sparanghelul și lintea.
Doza zilnică de vitamina B12 recomandată pentru adulți este de 2,4 micrograme. Adolescenții și femeile însărcinate au nevoie de 2,6 micrograme de vitamina B12 pe zi, în timp ce femeile care alăptează au nevoie de 2,8 micrograme pe zi. Surse bogate de vitamina B12 sunt ficatul de vită, peștele, puiul, ouăle și produsele lactate.
Un stil de viață sănătos și o alimentație echilibrată, bogată în fier, vitamina B12 și acid folic, pot ajuta la prevenirea celor mai comune tipuri de anemie, precum anemia feriprivă. Totodată, este important un consult medical periodic, pentru a remedia din timp alte forme de anemie mai severe.
tags: #anemia #asociata #cu #prematuritatea