Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a clasificat aspartamul ca fiind un „posibil cancerigen „. Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) a menționat că doza zilnică acceptabilă (DZA) de aspartam este în continuare de 0-40 mg/kg de greutate corporală. Efectele fizice ale aspartamului pot varia de la o persoană la alta, a declarat Mona S. „Cu toate acestea, primele efecte pe care le-ați putea observa în timp ar fi în mod clar legate de anomalii metabolice și de creșterea în greutate înainte ca alte organe (cum ar fi ficatul) să fie afectate”, a spus el. Dacă sunteți îngrijorat de consumul de aspartam, Jhaveri sugerează să fiți conștient de ceea ce mâncați și beți. Pentru consumatorul mediu, șansele ca aspartamul să provoace cancer sunt probabil foarte mici, a declarat Kyriazis. De la aprobarea sa de către FDA, aspartamul a fost investigat și dezbătut pentru potențialul său cancerigen, a declarat Khubchandani. „Cu toate acestea, acest lucru nu înseamnă că toată lumea va fi la risc. Deși recent clasificat de Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului drept „posibil cancerigen” (Grupa 2B), autoritățile de reglementare din întreaga lume continuă să îl considere sigur pentru consum în limitele zilnice acceptate.
Persoanele cu fenilcetonurie trebuie să evite complet aspartamul din cauza conținutului de fenilalanină. Definiție și compoție chimică: Aspartamul este un dipeptid format din doi aminoacizi: acidul aspartic și fenilalanina, legați printr-un ester metilic. Această structură moleculară specifică îi conferă proprietățile dulci caracteristice, însă face ca aspartamul să fie instabil în anumite condiții, precum temperaturile ridicate sau mediile puternic acide sau alcaline. Proprietăți de dulceață (de 200 de ori mai dulce decât zahărul): Aspartamul are o putere de îndulcire remarcabilă, fiind aproximativ de 200 de ori mai dulce decât zahărul obișnuit (sucroză). Această intensitate ridicată a dulceții permite utilizarea unor cantități foarte mici pentru a obține același nivel de dulceață ca zahărul, rezultând un aport caloric semnificativ redus. Un gram de aspartam oferă aproximativ 4 calorii, similar zahărului, dar datorită cantității mult mai mici necesare, contribuția calorică în produsele finale este neglijabilă. Băuturi dietetice și carbogazoase: Băuturile răcoritoare dietetice reprezintă una dintre cele mai comune aplicații ale aspartamului. Mărci precum Coca-Cola Zero, Pepsi Max, Fanta Zero și numeroase alte băuturi carbogazoase fără zahăr conțin aspartam ca principal îndulcitor sau în combinație cu alți îndulcitori artificiali. Un recipient standard de băutură dietetică de 330 ml conține aproximativ 180-200 mg de aspartam. Datorită profilului său gustativ care se apropie de cel al zahărului, aspartamul oferă acestor băuturi un gust dulce plăcut fără caloriile asociate zahărului. Produse alimentare (deserturi, lactate, gumă de mestecat): Aspartamul este utilizat pe scară largă în diverse categorii de produse alimentare. În segmentul deserturilor, îl regăsim în budinci, gelatine, înghețate și iaurturi cu conținut redus de calorii. Produsele lactate precum iaurturile dietetice și băuturile pe bază de lapte folosesc aspartam pentru a oferi dulceață fără adaos de zahăr. Guma de mestecat fără zahăr reprezintă o altă categorie importantă, aspartamul fiind preferat pentru persistența gustului dulce pe parcursul mestecării. Medicamente și produse dentare: Aspartamul este frecvent utilizat în industria farmaceutică pentru a masca gustul amar al medicamentelor. Siropurile de tuse, vitaminele masticabile, pastilele pentru gât și multe medicamente în formă lichidă sau masticabilă conțin aspartam pentru a îmbunătăți palatabilitatea. În domeniul produselor dentare, aspartamul este prezent în paste de dinți, ape de gură și gumele de mestecat terapeutice. Aceste produse beneficiază de dulceața aspartamului fără efectele cariogene asociate zahărului.
Cerințe de etichetare (E 951): În Uniunea Europeană, aspartamul este identificat pe etichete prin codul său E, E 951. Reglementările impun ca toate produsele care conțin aspartam să menționeze clar prezența acestuia fie prin denumirea completă, fie prin codul E. În plus, produsele cu aspartam trebuie să poarte avertismentul „Conține o sursă de fenilalanină” pentru a informa persoanele cu fenilcetonurie (PKU), o afecțiune genetică rară care afectează metabolizarea fenilalaninei. Această etichetare este esențială pentru siguranța consumatorilor cu PKU, pentru care consumul de aspartam poate avea consecințe grave.
Limitări în gătit (probleme de stabilitate la căldură): Una dintre principalele limitări ale aspartamului este instabilitatea sa la temperaturi ridicate. Când este expus la căldură intensă sau prelungită, aspartamul se descompune, pierzându-și proprietățile de îndulcire și uneori dezvoltând un gust amar. Acest lucru face ca aspartamul să fie nepotrivit pentru utilizare în produse care necesită coacere sau gătire îndelungată. Degradarea începe la temperaturi de aproximativ 80°C și se accelerează odată cu creșterea temperaturii și a timpului de expunere. Din acest motiv, aspartamul nu este recomandat pentru rețete de copt, sosuri care necesită fierbere prelungită sau alte preparate culinare care implică tratament termic.
DZA stabilită de FDA (50 mg/kg greutate corporală/zi): Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA a stabilit o doză zilnică acceptabilă pentru aspartam de 50 miligrame per kilogram de greutate corporală pe zi. Această valoare a fost determinată pe baza studiilor toxicologice extinse și include un factor de siguranță semnificativ. Pentru a pune această cifră în perspectivă, o persoană de 70 kg ar putea consuma în siguranță până la 3.500 mg de aspartam zilnic. Această cantitate este echivalentă cu aproximativ 75 de plicuri de îndulcitor de masă sau 17-19 doze de băutură dietetică de 330 ml.
DZA stabilită de EFSA/JECFA (40 mg/kg greutate corporală/zi): Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară și Comitetul Mixt FAO/OMS de Experți pentru Aditivi Alimentari au adoptat o abordare ușor mai conservatoare, stabilind doza zilnică acceptabilă pentru aspartam la 40 mg/kg greutate corporală/zi. Această valoare a fost reconfirmată în evaluările recente din 2013 (EFSA) și 2023 (JECFA). Pentru o persoană de 70 kg, această limită permite consumul a aproximativ 2.800 mg de aspartam zilnic, echivalentul a 14-15 doze de băutură dietetică.
Exemple practice de consum: Pentru a înțelege mai bine aceste limite în contextul consumului zilnic obișnuit, este util să analizăm conținutul tipic de aspartam din diverse produse. O doză de băutură răcoritoare dietetică de 330 ml conține în medie 180-200 mg de aspartam. Un pliculeț de îndulcitor de masă conține aproximativ 35-40 mg. O porție de gumă de mestecat fără zahăr conține între 6 și 10 mg. O porție de iaurt dietetic poate conține 80-100 mg, iar o porție de desert cu conținut redus de calorii aproximativ 50-100 mg. Având în vedere aceste valori, o persoană de 70 kg ar trebui să consume cantități foarte mari din aceste produse pentru a atinge doza zilnică acceptabilă.
Nivelurile tipice de consum versus limitele de siguranță: Studiile de monitorizare a consumului de aspartam în diverse populații arată că nivelurile reale de consum sunt mult sub limitele de siguranță stabilite. Cercetările efectuate în Europa și America de Nord indică faptul că pentru consumatorul mediu, aportul de aspartam reprezintă doar 4-7% din doza zilnică acceptabilă. Chiar și pentru consumatorii cu aport ridicat, consumul tipic reprezintă doar 10-15% din DZA. Studiile specifice pentru grupuri considerate cu risc potențial mai mare, precum diabeticii sau copiii, arată că și în aceste cazuri consumul rămâne semnificativ sub limitele de siguranță.
Siguranța pentru populația generală: Consensul științific actual, bazat pe sute de studii și evaluări ale autorităților de reglementare, susține că aspartamul este sigur pentru consumul uman la nivelurile actuale de utilizare. Cercetările nu au identificat efecte adverse semnificative asociate cu consumul moderat de aspartam pentru populația generală. Studiile epidemiologice pe termen lung nu au demonstrat o legătură clară între consumul de aspartam și creșterea riscului de boli cronice precum diabetul, bolile cardiovasculare sau afecțiunile neurologice. Este important de menționat că, deși clasificat recent ca „posibil cancerigen” de către IARC, această clasificare se bazează pe dovezi limitate și nu reflectă magnitudinea riscului.
Considerații speciale pentru pacienții cu fenilcetonurie (PKU): Fenilcetonuria este o tulburare genetică rară care afectează aproximativ 1 din 10.000-15.000 de nou-născuți. Persoanele cu PKU nu pot metabolizează eficient fenilalanina, un aminoacid prezent în multe alimente proteice și în aspartam. Pentru acești pacienți, consumul de aspartam poate duce la acumularea periculoasă de fenilalanină în organism, provocând daune neurologice semnificative, în special la copiii mici. Din acest motiv, toate produsele care conțin aspartam trebuie să poarte avertismentul „Conține o sursă de fenilalanină” sau similar. Pacienții cu PKU trebuie să evite complet aspartamul și să urmeze o dietă strict controlată cu conținut redus de fenilalanină pe tot parcursul vieții.
Produse de descompunere în organism: Când este consumat, aspartamul este metabolizat rapid în intestinul subțire în componentele sale: acidul aspartic (40%), fenilalanina (50%) și metanol (10%). Acidul aspartic este un aminoacid neesențial prezent în mod natural în multe alimente și este metabolizat normal în organism. Fenilalanina este un aminoacid esențial, de asemenea prezent în numeroase alimente proteice, și este utilizată pentru sinteza proteinelor și a neurotransmițătorilor. Pentru majoritatea oamenilor, metabolizarea acestor componente nu prezintă probleme, deoarece sunt substanțe întâlnite în mod obișnuit în alimentația zilnică.
Formarea metanolului și contextul: Unul dintre aspectele care a generat îngrijorare este formarea metanolului în urma metabolizării aspartamului. Metanolul este într-adevăr toxic în cantități mari, însă cantitatea produsă din metabolizarea aspartamului este extrem de mică. Pentru a pune acest aspect în perspectivă, un pahar de suc de fructe sau un pahar de vin conțin de câteva ori mai mult metanol decât o băutură dietetică îndulcită cu aspartam. Corpul uman produce în mod natural enzime care metabolizează cantitățile mici de metanol în formaldehidă și apoi în acid formic, care este în final eliminat ca dioxid de carbon și apă. Această cale metabolică funcționează eficient pentru cantitățile mici de metanol generate din aspartam.
Studiu. Ce este aspartamul? Compoziție și utilizareAspartamul este un îndulcitor artificial, o substanță cu gust dulce, dar care nu conține zaharuri naturale și are un conținut mult mai scăzut de calorii decât zahărul. Acest lucru se datorează faptului că este de 200 de ori mai dulce decât zahărul.Aspartamul este format din doi aminoacizi naturali: acid aspartic și fenilalanină. Aceștia se găsesc în mod natural în alimente și în organism, dar fenilalanina din aspartam a fost ușor modificată pentru a-l face mai dulce; în plus, în compoziția sa se află și o cantitate mică de metanol. Formula chimică a aspartamului este C14H18N2O5. Această substanță se găsește într-o varietate de produse, precum:băuturi răcoritoare dietetice;gume de mestecat fără zahăr;deserturi instant sau budinci;batoane proteice sau snackuri dietetice;cereale pentru micul dejun cu conținut redus de calorii;produse lactate light (iaurturi dietetice);medicamente și suplimente (siropuri, vitamine masticabile).
În Uniunea Europeană prezența aspartamului trebuie indicată pe etichetă fie prin denumirea sa, fie prin numărul E (E 951).Câteva dintre valorile maxime admise în produse sunt:produse lactate fermentate aromatizate: 1000 mg/l;înghețată: 800;fructe și legume conservate: 1000;dropsuri pentru împrospătarea respirației: 6000;gumă de mestecat: 5500;sosuri, muștar: 300;supe și ciorbe: 110;sucuri de fructe: 600;bere fără alcool, cidru: 600;fructe uscate: 500;suplimente alimentare sub formă de sirop: 5500.
În ceea ce privește stabilitatea la procesare și depozitare, aspartamul este relativ stabil la temperaturi scăzute și în medii uscate, dar își pierde din potențialul îndulcitor la temperaturi ridicate sau în medii acide. Întrebări frecvente despre aspartam Ce este aspartamul și unde se găsește? Aspartamul este un îndulcitor artificial de 200 de ori mai dulce decât zahărul, cu puține calorii. Se găsește în băuturi dietetice, gumă de mestecat, iaurturi light, deserturi, suplimente și medicamente, fiind marcat pe etichetă ca E951. Este aspartamul sigur pentru consum? Da, dacă este respectată doza zilnică acceptabilă: 40 mg/kg greutate corporală în Europa și 50 mg/kg în SUA. Majoritatea oamenilor ar trebui să consume cantități foarte mari pentru a depăși aceste limite. Cine trebuie să evite aspartamul? Persoanele cu fenilcetonurie (PKU), cele cu alergie dovedită la aspartam, gravidele și copiii mici ar trebui să îl evite sau să îl limiteze. Care sunt principalele riscuri asociate consumului de aspartam? Pot apărea rareori dureri de cap, tulburări digestive sau reacții alergice.
Aspartamul face parte din categoria îndulcitorilor artificiali folosiți în loc de zahăr pentru îndulcirea produselor alimentare. Aspartamul a fost îndulcitorul cel mai blamat până acum, fiind considerat responsabil de alergii, nașteri premature, leziuni hepatice și cancer. Un raport din 1996 sugera chiar o legătură între aspartam și creșterea numărului de tumori cerebrale. În urma acestor studii, Institutul Național de Cancer din Statele Unite a desfășurat la rândul său un studiu amplu pe un eșantion de aproximativ 500.000 de persoane, comparându-i pe cei care au consumat băuturi ce conțin aspartam cu cei care nu au consumat astfel de băuturi. După ce este ingerat, aspartamul se descompune în acid aspartic, fenilalanină, metanol, formaldehidă și acid formic. Astfel, aspartamul nu intră în sistemul nostru sangvin. Fenilalanina și acidul aspartic sunt aminoacizi prezenți în mod natural în multe alimente care conțin proteine. Cei doi compuși nu provoacă probleme de sănătate în cazul celor mai multe persoane. În Europa, EFSA a stabilit doza zilnică acceptată la 40 mg per kilogram corp. Această doză nu se aplică și persoanelor care suferă de fenilcetonurie. Aceasta înseamnă că un adult care cântărește 75 de kilograme poate consuma cel mult 3000 mg de aspartam. O cutie de suc dietetic, spre exemplu, conține aproximativ 192 mg de aspartam, iar un pachet de tablete conține aproximativ 35 mg. S-au făcut afirmații potrivit cărora consumul de aspartam ar fi legat de efecte asupra sănătății de la unele minore, cum ar fi dureri de cap, amețeală, simptome digestive, schimbări de stare, până la unele grave cum ar fi boala Alzheimer, diabet, tulburări de atenție, boala Parkinson, lupus, scleroză multiplă și convulsii. Studiile efectuate până în prezent nu au constatat însă dovezi că acesta ar fi dăunător pentru sănătate.
Studiu: prezentări despre reglementări în Canada și rolul Health Canada: În Canada, aditivii alimentari, cum ar fi aspartamul, sunt supuși unor controale de reglementare stricte, reglementate de Legea și reglementările privind alimentele și medicamentele. Sănătate Canada a efectuat o evaluare amănunțită a siguranței aspartamului, analizând teste toxicologice extinse pe animale de laborator și studii clinice pe oameni. În timp ce aspartamul este în general sigur pentru majoritatea persoanelor, este important de reținut că aportul excesiv de fenilalanină, unul dintre constituenții de aminoacizi ai aspartamului, poate fi periculos pentru persoanele cu fenilcetonurie, o tulburare metabolică ereditară. În ceea ce privește evaluările recente ale Agenției Internaționale pentru Cercetarea Cancerului (IARC) și JECFA ale OMS, Health Canada analizează cu atenție concluziile acestora. În funcție de rapoartele complete și de informațiile specifice canadiene, Health Canada ar putea lua măsuri pentru a reglementa în continuare aspartamul.
Efectele zahărului asupra creierului - Nicole Avena
Mind the Graph oferă oamenilor de știință acces la un vast depozit de peste 75 000 de cifre exacte din punct de vedere științific, oferind o resursă solidă pentru a le îmbunătăți eforturile de cercetare și comunicare științifică. Având la îndemână această colecție vastă de imagini și ilustrații, oamenii de știință pot ridica semnificativ impactul muncii lor, transmițând în mod eficient idei și date complexe colegilor, studenților și publicului larg.
Aspartamul este un îndulcitor artificial cu conținut scăzut de calorii, care este de aproximativ 200 de ori mai dulce decât zahărul. Preocupările consumatorilor cu privire la potențialele efecte negative ale aspartamului asupra sănătății nu sunt noi. Iar îngrijorările continue cu privire la potențialele efecte cancerigene ale aspartamului au determinat Organizația Mondială a Sănătății să investigheze pe deplin îndulcitorul în 2023. „Descoperirile privind dovezile limitate ale carcinogenității la oameni și animale și ale dovezilor mecanice limitate cu privire la modul în care poate apărea carcinogenitatea subliniază necesitatea unor cercetări suplimentare pentru a ne rafina înțelegerea dacă întradevăr consumul de aspartam prezintă un pericol cancerigen”, a spus dr. Sarea de aspartam-acesulfam (E962) este un amestec al celor doi îndulcitori - aspartam (E951) și acesulfam K (E950).
„Industria alimentară și a băuturilor este foarte reglementată de Agenția pentru Standarde Alimentare (FSA). Ea efectuează analize amănunțite ale dovezilor, efectuate de comitete consultative științifice independente, cu privire la ingredientele pe care le folosim pentru a ne asigura că alimentele rămân sigure pentru a fi consumate. Dar FDF a lăsat ușa deschisă pentru potențiale schimbări în viitor, afirmând: „FSA consideră că aspartamul este sigur de consumat în conformitate cu criteriile sale reglementate. Nu este o exagerare să spunem că interzicerea aspartamului ar fi catastrofală pentru industria alimentară și a băuturilor. În plus, timpul necesar pentru reformularea și reetichetarea acestor produse ar fi imens și ar putea dura săptămâni, luni sau chiar ani pentru finalizare. Deși este probabil ca, dacă ar fi implementată o interdicție, ar exista o perioadă de grație pentru a permite producătorilor să se pregătească și să se adapteze. Dacă vom vedea o interdicție impusă pentru aspartam sau nu, rămâne încă de văzut.
Din cauza consecinţelor negative asupra sănătăţii, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a recomandat limitarea consumului de zahăr la mai puțin de 10% din aportul caloric zilnic al unei persoane. În acest context, industria alimentară a început să utilizeze din ce în ce mai des îndulcitori artificiali în locul zahărului din alimente şi băuturi. Aceste substanțe au capacitate ridicată de îndulcire, chiar și în cantități scăzute, și au un aport caloric minim. Luna aceasta, însă, IARC (International Agency for Research on Cancer) din cadrul OMS a clasificat aspartamul drept potențial agent carcinogen, ridicând numeroase semne de întrebare referitoare la siguranța consumului acestor substanțe și efectele asupra sănătății.
Printre cei mai cunoscuți îndulcitori artificiali se numără: aspartamul, sucraloza, zaharina și acesulfamul de potasiu. Din punct de vedere legal, îndulcitorii sau înlocuitorii zahărului trebuie să fie clasificați drept siguri în urma evaluării de către autoritățile competente pentru a putea fi utilizați în alimente sau băuturi. Prin urmare, toți îndulcitorii artificiali prezenți pe listele de ingrediente ale băuturilor și alimentelor pe care le găsim în magazine au parcurs o etapă riguroasă de evaluare a informațiilor disponibile din studii și pot fi utilizați legal în industria alimentară, în concentrații bine reglementate, deoarece nu au fost identificate riscuri asociate consumului în cantitățile respective. Acesta a fost și cazul aspartamului.
În plus, spațiul de comunicare științifică și reglementările aleg să trateze cu prudență descoperirile IARC. Noua clasificare a aspartamului nu asociază în mod direct consumul acestui îndulcitor artificial cu dezvoltarea cancerului, cu atât mai puțin în cantități reduse sau moderate, ci atrage atenția spre o atitudine precaută și necesitatea investigării suplimentare a efectelor acestui aditiv asupra sănătății umane. În ceea ce privește datele de laborator, aspartamul ar putea fi implicat în apariția unor forme de cancer prin intermediul unuia dintre cei trei metaboliți ai săi: metanolul.
tags: #aspaco #afecteaza #alaptare
Postări populare:
- Ghid detaliat despre alăptare
- Ghid complet: Tetine Nuk
- Piure de iepure: Un aliment perfect pentru bebelușul de 6 luni
- Ghid Complet pentru Părinți despre Imunitatea Copilului
- Model scrisoare medicală consult ginecologic: cum să gestionezi raportul de risc și concediul pentru gravidă — ghid practic pentru profesioniști