Fiecare poveste de alaptare este unica si chiar daca nu e intotdeauna usor, este important de retinut ca majoritatea dificultatilor intampinate in alaptare pot fi prevenite sau rezolvate prin informare corecta si ajutor de specialitate. Alaptarea este benefica atat pentru mama cat si pentru bebelus si este recomandata de OMS. Aproape fiecare problema de alaptare poate fi prevenita sau rezolvata prin informare corecta. Icterul nou-nascutului poate afecta hranirea, iar monitorizarea este esentiala. Puseele de crestere necesita rabdare si suport din partea mamei pentru a asigura o lactatie adecvata.
Primele zile in maternitate si atesarea eficienta
Pentru un start cat mai bun in alaptare, este foarte important ca mama si nou-nascutul sa fie aproape unul de celalalt cat mai repede dupa nastere prin contact piele-pe-piele si optarea pentru rooming-in (mama si bebelusul in acelasi salon) sau, atunci cand separarea lor temporara se impune din considerente medicale, incurajarea initiierii alaptarii prin alte metode (aducerea nou-nascutului la mama, stimularea lactatiei cu ajutorul unei pompe electrice). Prin punerea nou-nascutului la san atasat corect cat mai repede dupa nastere se pot preveni multe din dificultatile primelor zile: probleme de atasare, ragade, angorjarea sanilor, refuzul sanului in favoarea biberonului etc.
Icterul nou-nascutului
Icterul reprezinta coloratia galbena a pielii, sclerei (albul ochilor) si mucoaselor data de o acumulare in sange a bilirubinei peste o anume valoare prag. Icterul poate fi fiziologic (apare din a doua zi de viata, datorat imaturitatii ficatului, dispare dupa 1-2 saptamani) sau patologic (apare in primele 24 de ore dupa nastere, necesita atentie medicala imediata). In cazul nou-nascutului alaptat, icterul fiziologic poate pune probleme din urmatoarele considerente: nou-nascutul icteric poate fi somnolent, ceea ce interfera cu un supt eficient si hrana corespunzatoare; monitorizarea frecventei meselor si eficientei suptului este esentiala (maxim 2-3 ore intre alaptari). Semne ca bebe este hranit suficient includ: cere sa suga la 2-3 ore, suge activ si constant, dupa supt sanul se simte mai moale, bebe uda 5-6 scutece in 24 de ore, urina este incolora, are scaun zilnic, ia in greutate aproximativ 200 g/saptamana. Daca bebelusul nu primeste suficient lapte matern, icterul se poate agrava si apare o curba ponderala nesatisfacatoare si semne de deshidratare.
Puseele de crestere
Puseele de crestere sunt perioade normale in viata oricarui bebelus, in care acesta poate avea spor ponderal sau crestere rapida in lungime, si pot aparea in primele 12 luni (7-10 zile, 2-3 saptamani, 4-6 saptamani, 3 luni, 4 luni, 6 luni, 9 luni). Cand putem sa suspectam un puseu? Cand brusc suge mai des, este mai irascibil, vrea mai mult in brate si rutina de somn se poate schimba. Adesea apare teama ca lactatia a scazut si ca laptele nu este suficient de hranitor, ceea ce duce la suplimentarea cu lapte praf fara motiv intemeiat. Recomandarea esentiala este sa punem bebelusul la san la cerere si sa evitam completarea cu lapte praf daca nu exista un motiv clar. In timpul unui puseu cresterea cere rabdare si sprijin: continuarea alaptarii la cerere, evitarea suplimentarii, purtarea copilului intr-un sistem ergonomic, si solicitarea de ajutor specializat daca bebelusul nu se hraneste corespunzator sau mama are nelamuriri.
Curba ponderala nesatisfacatoare
Curba ponderala nesatisfacatoare apare cand greutatea bebelusului nu urmeaza traiectoria asteptata pentru varsta si sex. Cauza cea mai frecventa este alimentatia deficitara. In cazul bebelusului alaptat, se inspecteaza daca suptul este eficient si daca lactatia este adecvata. Poate exista fren lingual, icter care il face somnolent, sau utilizarea concomitenta a biberonului. Uneori, bebelusul primeste lapte cu calorii scazute din prima parte a suptului, deoarece nu este lasat sa termine un san. Alteori, problema provine din mama - tulburari hormonale, patologii ale sanului, oboseala extrema etc. In concluzie, in cazul unui bebelus alaptat care nu ia in greutate, trebuie investigata posibila problema de alimentatie si, daca este cazul, se rezolva corectarea atasarii, pozitia de alaptare, frenectomie, cresterea lactatiei si evaluarea oportunitatii introducerii suplimentului cu lapte muls/formula.
Greva suptului
Uneori bebelusul poate refuza sanul brusc, eveniment denumit “greva suptului”. Cauzele pot fi identificabile retrospectiv: o sperietura legata de san, confuzia tetina-mamelon, reflux gastro-esofagian agravat, schimbari la mama (parfum nou, menstree, evenimente stresante, aliment nou) etc. In procesul de reimprietenire cu sanul, rabdarea si tactul sunt esentiale: nu fortati atasarea, oferiti sanul cand este aproape adormit, lasati acces liber la san cand este bine dispus si incurajati asocierea pozitiva san-stare de bine.
Intrebari frecvente (FAQ)
Ce ar trebui sa facem in primele zile dupa nastere pentru a avea un start bun in alaptare? Este esential ca mama si nou-nascutul sa fie impreuna imediat dupa nastere, prin contact piele-pe-piele, si sa optam pentru rooming-in; daca separarea este necesara, initierea lactatiei prin metode alternative, precum pompa electrica.
Cum pot sti daca bebelusul meu cu icter este hranit suficient? Un nou-nascut icteric este hranit corespunzator daca cere sa suga la 2-3 ore, suge activ, uda minim 5-6 scutece pe zi si ia in greutate aproximativ 200 g pe saptamana.
Ce se intampla in timpul puseelor de crestere si cum ar trebui sa reactioneze mama? Puseele sunt normale; mama trebuie sa continue alaptarea la cerere si sa evite suplimentarea cu lapte praf, daca nu exista motiv intemeiat.
Alaptarea la cerere si regimul de hrana: Nou nascutul isi stabileste frecventa alaptarilor; durata suptului este proprie fiecarui copil; in general, copiii pot suga 10-30 de minute; golirea sanului si alaptarea frecventa cresc secretia de lapte; copilul poate suga la un san sau la ambii sani. Regula de baza este sa alaptam in functie de semnalele copilului, fara a forta o durata prestabilita.
Gestionarea hrănirii la san si suplimentele
Exista ghiduri despre regimul de hrana la san si despre folosirea tuburilor de alimentare in cazuri speciale: tubul poate fi introdus prin nas sau gura, iar hrana se administreaza cu produse specifice si cu monitorizare atenta. Hrănirea prin tub poate fi exigenta cand copilul nu poate bea singur; poate implica hrănire gravitațională, hrănire continuă cu pompe de perfuzie, sau gastrostomie endoscopica percutanata (PEG) in cazuri severe. Durata hrănirii prin tub variaza in functie de evolutia copilului; uneori tubul ramane temporar, alteori poate fi permanent necesar pana la o recadrare a capacitatii de alimentatie orala. Colaborarea intre parinti si personalul medical este cruciala pentru a asigura siguranta si confortul copilului si al mamei.
Terenul practic pentru ingrijirea si sanatatea mamei
Alăptarea ar trebui să continue până la doi ani sau mai mult, în funcție de necesitățile copilului. Pentru sugarii între 6 și 11 luni hrăniți cu lapte praf se recomandă alimentația adecvată; iar pentru copiii între 12-23 luni cu lapte de proveniență animală se recomandă diversificarea alimentelor cu utilizarea de lapte praf sau lapte integral. Este important să bei cel puțin 2 litri de lichide pe zi; apa minerală cu conținut mediu sau scăzut de minerale este recomandată. Sucurile naturale pot ajuta, iar deshidratarea poate interveni ușor pentru tăblița mamei care alăptează. Evitati alcoolul si cafeina in exces, dar nu opriți alăptarea atunci când sunteți bolnavi: anticorpii dvs. trec prin lapte catre copil. Exista spatii speciale pentru alăptare in locuri publice si puteti alege sa purtati haine adecvate pentru alaptat fara expunerea completa a pieptului.
Intrebarile viitoarelor mamici si situatiile speciale
Intrebarea despre alaptarea dupa cezariană este una frecventă. Raspunsul: da, se poate alăpta dupa cezariană. Laptele uman este creat de organismul mamei si poate sustine bebelusul chiar si in astfel de situatii. Daca bebelusul sufera de colici sau regurgitare dupa masa, este utila monitorizarea si ajustarea atasarii si a frecventei meselor. Mastita poate apare daca staza laptelui nu este gestionata corect; alaptarea frecventa la fiecare 1,5-2 ore, folosirea unor pozitii variate si hidratarea corespunzatoare pot preveni complicatiile.
Cum să atașezi sânul | wikiHow întreabă un consultant în alăptare
Recomandari practice pentru mama si bebelus
- Alăptarea la cerere este recomandată și stimulează producția de lapte; nu există un "număr de mese" universal.
- Monitorizați cântărirea bebelușului la vizite medicale pentru a verifica creșterea în greutate.
- Asigurați-vă că sunați la medic în cazul semnelor de icter sever sau a scăderii semnificative a greutății.
- Evitați să oferiți lapte praf în absența unui motiv medical clar; aceasta poate afecta negativ lactația.
- Sugerea la san depinde de bebeluș - unii pot suge mai mult în timpul nopții sau în timpul zilei, iar alții pot avea perioade de somn mai lungi; respectați ritmul natural al copilului.
tags: #bebe #hranit #la #san #poate #manca
Postări populare:
- Diagnosticul și semnele întârziării ciclului în sarcină
- Ghid practic: principalele servicii ale cabinetului ginecologic
- Ioana Roşca la Maternitatea Giuleşti: cum se sădesc speranțe în lupta pentru vieți fragile
- Dezvoltarea puilor marine: de la naștere la creștere
- Decoruri din fetru pentru camera bebelușului: sfaturi utile