Orice părinte devine neliniștit în situația în care copilul nu vorbește la timp. Primele cuvinte pe care le spune un bebeluș, la fel ca și primii săi pași, creează momente magice pentru părinți și fac din orice zi obișnuită o zi memorabilă, un prilej de bucurie în familie. Conform statisticilor, între 15 - 25% dintre copii se confruntă cu probleme de comunicare. Există situații în care copilul nu vorbește la timp (între 18-30 de luni), dar care poate avea o bună înțelegere a limbajului, răspunde la ceea ce i se cere, dezvoltă abilități de joc, abilități motorii, abilități de gândire și abilități sociale. În general, băieții tind să vorbească mai târziu decât fetele. În același timp, s-a dovedit că există o oarecare întârziere în dezvoltarea limbajului la copiii care au frați mai mari sau care li se raspunde mult mai devreme cerințelor, manifestate prin diverse semne sau sunete. Totuși, specialiștii consideră că până la 12 luni copiii trebuie să fi spus cuvinte simple precum „mama”, „dada”, „baba” și să înteleagă instrucțiuni simple de genul „Dă-mi jucăria” sau deschide gura când îi spui „papa”.
În afară de aceste cuvinte cheie, vorbirea copilului la 12 luni se va limita în mare parte la sunete și onomatopee. În această perioadă de dezvoltare, continuă să existe o gamă largă de abilități verbale normale, iar personalitatea și circumstanțele joacă un rol important. În această perioadă este încă important să observi cât de bine este capabil copilul tău să înțeleagă ceea ce spui. Îți răspunde atunci când pui întrebări? Poate să urmeze comenzi simple? Între 2 și 3 ani este perioada când părinții observă o explozie în vorbirea și abilitățile verbale ale copiilor. Se spune adesea că vocabularul unui copil crește la 200 sau mai multe cuvinte în acest timp. Uneori, vorbirea întârziată sau vorbirea neclară poate semnala o întârziere în dezvoltare sau o problemă fizică. În aceste cazuri, este posibil să fie necesară stimularea centrului vorbirii, exercitii de logopedie sau chiar terapie logopedică. Primul pas este să determini dacă vorbirea copilului tău este într-adevăr necorespunzătoare pentru vârsta lui și dacă există vreo întârziere în dezvoltarea limbajului.
Când vorbesc copiii? La această vârstă, este încă normal ca adulții din afara familiei sau persoana care se ocupă de îngrijirea lui să nu poată înțelege copilul la fel de bine pe cât poți tu, ca părinte. La 4 ani, copilul trebuie să fie înțeles în cea mai mare parte a timpului, chiar și de persoanele din afara familiei. Orice problemă legată de întârziere în dezvoltarea limbajului, în cazul unui copil dezvoltat normal poate fi cauzată de deficiențe fizice care pot împiedica copilul să formeze corect cuvintele. La fel problemele de auz sunt frecvent asociate cu lipsa vorbirii, de aceea copilul trebuie evaluat de un audiolog atunci când este suspect de întârziere în dezvoltarea limbajului. Infecțiile urechii, mai ales cele cronice, pot afecta auzul. Dacă ești îngrijorat de vorbirea copilului tău sau chiar, copilul nu vorbește încă, deși se apropie de vârsta de 3 ani, discută cu medicul pediatru despre cauzele întârzierilor de vorbire și despre modalitățile prin care poți sprijini dezvoltarea limbajului copilului. Tulburările de limbaj la copii nu trebuie ignorate, mai ales că ele pot fi corectate, în cazul în care se intervine la timp.
Dezvoltarea limbajului este un aspect esențial în creșterea și educația copiilor, influențând direct capacitatea lor de a comunica, de a înțelege lumea înconjurătoare și de a se integra social. Cunoașterea etapelor de dezvoltare fizică, psihică și cognitivă la copii este esențială pentru părinți din mai multe motive, fiecare având un impact direct asupra sănătății și educației copilului. Spre exemplu, un copil care nu începe să meargă până la 18 luni, poate avea nevoie de o evaluare medicală. 0-6 luni. 6-12 luni. În această perioadă, apar primele silabe repetitive, precum „ma-ma” sau „ta-ta”. Copilul începe să înțeleagă cuvinte simple și să folosească gesturi pentru a comunica. 12-18 luni. Vocabularul se extinde la aproximativ 10-20 de cuvinte. 2-3 ani. Vocabularul crește semnificativ, ajungând la 200-300 de cuvinte. 3-4 ani. 4-5 ani. Stimularea dezvoltării limbajului la copii trebuie să fie adaptată fiecărei etape de creștere, respectând ritmul natural al copilului și încurajând comunicarea prin joc, interacțiune și expunere constantă la limbaj. 0-6 luni. Vorbiți des cu bebelușul, chiar dacă pare că nu înțelege. 6-12 luni. 12-18 luni. 18-24 luni. Repetați și extindeți propozițiile copilului: dacă spune „apă”, răspundeți „Vrei apă? 2-3 ani. 3-4 ani. Expunerea constantă la limbaj este cheia. Cu cât copilul aude mai multe cuvinte și propoziții, cu atât va învăța mai repede să vorbească. De asemenea, este importantă și evitarea ecranelor în primii ani de viață (sau folosirea lor limitată) pentru a nu afecta interacțiunea verbală. În schimb, folosiți joaca și lectura. Sunt cele mai bune metode de stimulare a limbajului.
Semne de îngrijorare în dezvoltarea limbajului la copii. Dezvoltarea limbajului variază de la un copil la altul, însă există repere esențiale pe care părinții le pot urmări pentru a identifica eventualele întârzieri. Uneori, ceea ce pare o problemă poate avea explicații simple și temporare, dar alteori este un semnal de alarmă care necesită evaluare medicală. Până la 12 luni. Observă reacțiile copilului la sunete puternice sau la vocea ta. Întoarce capul spre sursa sunetului? Se liniștește când îi vorbești blând? Urmărește contactul vizual. Atenție la utilizarea gesturilor. Copiii de această vârstă ar trebui să întindă mâinile pentru a fi luați în brațe și să înceapă să arate obiecte cu degetul. Teste audiologice pentru a verifica dacă există o problemă de auz. Până la 18 luni. Copilul pare să înțeleagă anumite cuvinte, dar nu le spune? Când îi spui „Unde e nasul tău?”, încearcă să arate cu degetul? Folosește gesturi pentru a compensa lipsa cuvintelor (dă din cap pentru „nu”, ridică mâinile pentru a fi luat în brațe)? Evaluare logopedică pentru a verifica dacă există o întârziere a dezvoltării limbajului. Un consult la un specialist în dezvoltarea copilului pentru a analiza eventuale întârzieri cognitive sau motorii.
Încă o afirmație importantă este că, dacă observați oricare dintre aceste semne, este recomandat să cereți ajutor de specialitate pentru o evaluare detaliată. Am citit în ultima vreme cîteva articole despre felul în care cei mici învață să vorbească, încercînd să înțeleg diferența considerabilă între viteza cu care copiii învață limba sau limbile pe care le vorbesc cei din jur. Cunosc copii care la doi ani și jumătate vorbesc perfect, cunosc și copii care la trei ani și jumătate vorbesc încă în limba lor, imposibil de înțeles de alții decît propria mamă. Am auzit de copii care la doi ani vorbeau binișor două limbi, dacă nu chiar trei. Deși e destul de evident că mai toți copiii ajung să vorbească bine pînă la 4-5 ani, observ că mulți părinți se îngrijorează mult mai devreme. Mi se pare absolut normal, probabil și eu m-aș îngrijora dacă aș vedea că al meu pare c-a rămas cu multe luni sau chiar 1-2 ani în urma altora de aceeași vîrstă. M-am gîndit că poate ar fi util un post cu ce cred eu că putem face pentru a ne ajuta copiii să vorbească mai repede, să învețe cuvinte cu mai multă ușurință și fără frustrări. Nu sînt specialistă, am doar experiența de părinte și o sumă de lecturi pe care le-am rumegat temeinic în ultimul an.
Ca informație de background, Sofia a vorbit foarte devreme, acum la doi ani și jumătate vorbește perfect, are un vocabular bogat, a înțeles cum se folosesc timpurile verbelor și pluralul substantivelor, folosește corect genitivul, vocativul, uneori chiar și diateza pasivă, toate astea doar ascultîndu-ne pe noi vorbind. Ce cred eu că e foarte important în procesul de învățare a vorbirii?1. Genetica. Sigur, asta nu înseamnă că dacă mama și tatăl au vorbit fiecare de la 1 an, și copilul va vorbi de la 1 an. Înseamnă că bagajul nostru genetic include o predispoziție la a învăța vorbitul mai devreme sau mai tîrziu, predispoziție pe care n-o putem ghici, o putem doar afla în timp. Eu cred că mare parte din abilitatea copilului de a deprinde limba e determinat genetic. Cu alte cuvinte, dacă cel mic e setat să înceapă să vorbească inteligibil la 4 ani, puține lucruri din cele pe care le poți face tu ca părinte vor face diferența. Invers, dacă cel mic e programat să înceapă vorbitul la 2 ani, chiar și cu minimum de efort din partea părinților, copilul tot va vorbi bine repede (nu va avea cine știe ce vocabular, dar se va face înțeles rapid).2. Atașamentul securizat cu măcar un părinte. Un copil care se simte iubit, acceptat, înțeles, respectat în orice condiții se poate concentra mai bine pe propria dezvoltare. Nu pierde timp și energie testîndu-și părintele, rezolvîndu-și frustrări și anxietăți. Știe că brațele de care are atâta nevoie sînt mereu acolo, deci pășește în viață cu încredere, curaj și curiozitate.3. Expunerea timpurie la limba corectă. Vorbiți-i copilului din prima zi de viață. La început îl ajută să vă audă vocea, apoi îl ajută să deducă din ton și din privirea voastră sensul vorbelor. Deja la 4-6 luni poate înțelege ce-i spuneți și foarte curînd va și răspunde. Am citit de curînd un studiu (o să revin cu link cînd îmi aduc amitne unde am citit, majoritatea articolelor le citesc de pe telefon cînd doarme Ivan pe mine și nu reușesc mereu să salvez linkurile) care spunea că e extrem de important ca părintele să verbalizeze ce crede el că gîndește copilul (chiar dacă greșește), pentru că în acest fel copilul va prinde și mai rapid sensul cuvintelor. Nu e nevoie de ton pițigăiat, nici de strîmbături. Vorbiți normal, pe ton firesc, cumm ați vorbi cu un adult.4. Expunerea corectă la limba corectă. Nu folosiți pluralul cînd nu e cazul, păstrați pronumele așa cum sînt ele făcute să fie folosite. Copilul e TU și părintele e EU. Nu facem caca, ci ai făcut caca. Nu sugem la sîn, doar tu sugi. Fără diminutive. Cel mic va înțelege mult mai repede sensul cuvintelor și felul corect în care se folosesc ele.5. Posibilitatea (pentru copil) de a lucra și integra vorbirea. Puneți cuvintele noi în context, mereu. Explicați sensul celor spuse prin fraze ample, lăsați timp copilului să rumege informația nouă. Într-un alt studiu am citit că între 2 și 3 ani copiii au o capacitate de 10 ori mai mare ca înaitne de 2 ani și dupa 3 ani de a deduce sensul cuvîntului din context. Așa că oferiți-le contextul! Lăsați-l să vă întrebe lucruri despre cuvîntul sau noțiunea nouă, răspundeți amplu folosind des cuvîntul cel nou în situații variate, la singular și plural, la genitic și acuzativ, în diverse declinări.6. Comunicare calitativă. Într-un alt studiu publicat de curînd în New York Times, cercetătorii spun că mult mai importantă decît numărul de cuvinte la care e expus copilul mic e felul în care aceste cuvinte sînt introduse în conversație, tonul plăcut cu care părintele le rostește, disponibilitatea lui de a le dezbate cu cel mic.7. Comunicare cantitativă. Eu cred însă că și volumul de cuvinte e extrem de important, mai ales pînă la 3 ani, cînd cei mici au o capacitate uriașă de a reține tot ce le iese în cale. Numiți în conversație tot ce vă iese în cale. Sofia de exemplu știa la 2 ani și un pic care e cărămida și care e betonul, cum arată tencuiala și la ce e bună, cum funcționează burlanele și țiglele din acoperiș.8. Lectura timpurie. Cărțile sînt extrem de importante pentru că ele oferă copilului un punct de plecare pentru propria imaginație. Pozele și cuvintele rostite în jurul lor îl incită la visare, îi ajută să pună în context cuvintele. E important să îi dați timp să înțeleagă poveștile din cărți, discutați cu copilul pe marginea fiecărui detaliu.9. Răbdarea. De a-i explica de fiecare dată, cu multe cuvinte, ce te întreabă. De a-l lăsa în ritmul lui.10. Odihna. Un copil obosit e un copil cu capacitate redusă de învățare, cu chef redus de a deduce, de a integra cuvinte noi între cele pe care le știe deja, de a le reține și de a le folosi. Un copil obosit nu va avea răbdare să fie corectat, se va enerva, se va frustra și va comunica verbal și mai puțin.11. Tehnica de corectare a părintelui. Cel mai simplu mod de a corecta o pronunție greșită este de a repeta cuvîntul în varianta lui corectă, dar fără a atrage atenția asupra greșelii. Pur și simplu folosiți cuvîntul corect, copilul va înțelege. Dacă cel mic greșește sensul, oferiți-i contextul corect în care trebuie folosit. Nu insistați, repetati de două ori, apoi așteptați următoarea ocazie de a-l corecta discret, s-ar putea să nu mai fie nevoie.
Par multe și complicate, dar dacă stați să vă gândiți la ele, sînt de fapt lucruri naturale, care vă vor veni foarte ușor imediat ce le veți conștientiza. Foarte important e, cred eu, să nu aveți așteptări în nicio direcție. Când încep băieții să vorbească? Dar fetele? Vorbești cu bebelușul chiar dacă în mod clar nu te poate înțelege? Sunt întrebări firești ale părinților în primul an de viață. Este extrem de important pentru dezvoltarea lui, pe lângă faptul că este foarte distractiv pentru tine. Iată câteva tehnici pentru a te asigura că îi vorbești exact cum trebuie pentru a-i stimula dezvoltarea în primul an de viață.
Dezvoltarea în primul an de viață poate suferi și întârzieri, uneori cauzate și de modul în care părinții comunică cu copiii în primul an de viață. Părinții joacă un rol foarte important în a-și ajuta copii în a rosti primele cuvinte, iar micuții cu părinți care vorbesc cu ei des au tendința să își formeze un vocabular mai bogat și tehnici de conversație mai bune decât ceilalți copii. Cel mai bun mod de a vorbi cu micuțul ar putea fi și cel mai natural: acel vorbit pe melodii - „Ce faaaci?”, „Vrei jucăriiia?”. E „limba copiilor” și poate alimenta dezvoltarea limbajului copilului.
Dezvoltarea limbajului este un procent lent. Este nevoie de mult timp pentru a stabili un vocabular suficient de mare pentru conversații semnificative. Majoritatea bebelușilor spun primul cuvânt între 11 și 14 luni. Primele cuvinte populare includ „mama” și „tata”, dar poate spune orice cuvânt pe care l-a auzit suficient de des. Până la 16 luni, fetele pot spune în medie 50 de cuvinte, iar băieții au un vocabular de aproximativ 30 de cuvinte. Specialiștii spun că, în general, băieții sunt cu două luni în urma fetelor în ceea ce privește deszvoltarea limbajului, dar nu este o regulă general valabilă, deoarece fiecare copil are propriul său ritm de dezvoltare.
Un copil de 2 ani va ști până la 200 de cuvinte - deși este posibil să nu le folosească pe toate. De asemenea, copilul poate fi capabil să vorbească în propoziții de două sau trei cuvinte, cum ar fi „Mai vreau banana!” Până la a treia aniversare, dezvoltarea vocabularului îi va permite să comunice în propoziții mai complicate și va putea avea conversații mai avansate cu tine.
Pentru a învăța să vorbească, creierul bebelușului trebuie să fie capabil să asocieze obiectele cu denumirea lor. Limba și buzele bebelușului tău trebuie să aibă dexteritatea de a realiza formele necesare pentru a emite anumite sunete. Uni bebeluși (indiferent de sex) încep să vorbească cu mult înainte de prima lor aniversare. La alții durează mai mult pentru a-și dezvolta controlul asupra limbii și buzelor, chiar dacă pot înțelege ceea ce spui. Bebelușul va începe să experimenteze cu zgomote la doar câteva luni, cu sunetele vocale simple precum „oooh” și „aaah”.
Între nouă și 18 luni, de obicei, există o creștere mare a numărului de cuvinte pe care le învață. Acest lucru coincide cu importanta abilitate de dezvoltare a indicarii. Arătarea cu degetul este modul ei de a întreba: „Ce este asta?”
Când am vorbit prima dată
Când este cazul să îți faci griji că nu vorbește sau că o face incorectPrimii trei ani de viață, esențiali pentru dezvoltarea creieruluiCei mici tind să acorde mai multă atenție și să raspundă mai degrabă acestui mod de a vorbi decât tonului normal al uni conversații între adulți. Voioșia exagerată și tonurile înalte ale vocii aprind creierul micuților. Optzeci de procente din dezvoltarea fizică a creierului se întâmplă în primii trei ani. Pe măsură ce creierul crește, se formează de asemenea conexiunile de care are nevoie pentru a gândi, învăța și procesa informațiile. Aceste conexiuni, numite sinapse, se formează într-un ritm rapid, în jur de 700 pe secundă, în primii ani. Vorbitul cu bebelușul declanșează formarea acestor importante sinapse în zona din creier care se ocupă de limbaj. Cu cât aude mai multe cuvinte, cu atât mai puternice devin aceste legături. Acest proces poate întări pe viitor limbajul copiilor și în general abilitățile de a învăța. Copiii mici cărora li se vorbește mai mult pe „limba copiilor” știu mai multe cuvinte la vârsta de doi ani decât ceilalți.
Limba copiilor
Cel mai bine pentru copil este:Vorbește-i des. Părinții vorbăreți au copii vorbăreți. Fă-ți timp să stați singuri. Vorbitul cu copiii mici are cel mai bun efect când are loc unu-la-unu, fără alți adulți sau copii în preajmă. Când copilul încearcă să răspundă, nu-l întrerupe și nu întoarce privirea. Are nevoie să știe că îl asculți. Privește copilul în ochi. Răspunde mai bine la vorbitul tău când se uită direct la tine. Limitează-i timpul când vede sau aude televizorul. Prea mult televizor poate împiedica dezvoltarea limbajului. Din când în timp, vorbește-i și pe ton normal, de adult. Copilul are nevoie să audă și cum sună cuvintele în discuțiile zilnice. Pe măsură ce copilul crește și se maturizează, poate deveni mai serios și felul în care vorbești cu el.
Cum vorbești cu bebelușul între una și trei luni. Copilul comunică cu tine prin gângureli, bolboroseli și, evident, prin plâns. De asemenea, te ascultă - poate zâmbi, mișca mâinile sau picioarele, sau gânguri când îi vorbești într-un fel anume. Vorbește, cântă, gângurește, repetă diverse sunete în joacă și joacă-te cu el de-a v-ați ascunselea. Povestește-i ce faci. Când îi faci baie sau îi dai să mănânce ori te joci cu el, spune-i ce faci și la ce se uită. Citește-i copilului și povestește-i despre pozele la care se uită. Bucură-te, zâmbește și poartă-te voios când scoate sunete sau zâmbește. Pe la două luni, copiii încep să pronunțe vocale. Repetă după el aceste vocale și amestecă și câteva cuvinte printre ele. Când scoate un sunet, fă și tu acel sunet apoi așteaptă răspunsul lui. Asta îl va învăța să poarte o conversație.
tags: #bebe #nu #mai #spune #toate #cuvintele
Postări populare:
- Drepturi și pași pentru minore însărcinate în România – ghid esențial
- Ghid despre miscarile bebelușului în sarcină: semnele normale și ce indică schimbările
- Dimensiuni recomandate talpă pentru cosuleț croșetat bebe
- Inovații în Neuro-pediatrie la Spitalul Dr. Victor Gomoiu
- Învățături despre începutul vieții în Biblia Vechiului Testament și perspectiva ortodoxă