Fiecare poveste de alaptare este unica si chiar daca nu e intotdeauna usor, este important de retinut ca majoritatea dificultatilor intampinate in alaptare pot fi prevenite sau rezolvate prin informare corecta si ajutor de specialitate. Alaptarea este benefica atat pentru mama cat si pentru bebelus si este recomandata de OMS. Aproape fiecare problema de alaptare poate fi prevenita sau rezolvata prin informare corecta. Icterul nou-nascutului poate afecta hranirea, iar monitorizarea este esentiala. Puseele de crestere necesita rabdare si suport din partea mamei pentru a asigura o lactatie adecvata.
Primele zile in maternitate
Pentru un start cat mai bun in alaptare, este foarte important ca mama si nou-nascutul sa fie aproape unul de celalalt cat mai repede dupa nastere prin contact piele-pe-piele si optarea pentru rooming-in (mama si bebelusul in acelasi salon) sau, atunci cand separarea lor temporara se impune din considerente medicale, incurajarea initierii alaptarii prin alte metode (aducerea nou-nascutului la mama, stimularea lactatiei cu ajutorul unei pompe electrice). Prin punerea nou-nascutului la san atasat corect cat mai repede dupa nastere se pot preveni multe din dificultatile primelor zile: probleme de atasare, ragade, angorjarea sanilor, refuzul sanului in favoarea biberonului etc.
Icterul nou-nascutului
Icterul reprezinta coloratia galbena a pielii, sclerei (albul ochilor) si mucoaselor data de o acumulare in sange a bilirubinei peste o anume valoare prag. Icterul poate fi fiziologic(apare din a doua zi de viata, datorat imaturitatii ficatului, dispare dupa 1-2 saptamani) sau patologic (apare in primele 24 de ore dupa nastere, face parte din tabloul clinic al unor afectiuni ce necesita atentie medicala imediata). In cazul nou-nascutului alaptat, icterul fiziologic poate pune probleme din urmatoarele considerente: nou-nascutul icteric poate fi foarte somnolent, fapt ce interfera cu un supt eficient si deci o hranire corespunzatoare, motiv pentru care se recomanda monitorizarea atenta atat a frecventei meselor (maxim 2-3 ore intre alaptari) cat si a eficientei suptului (inghitituri frecvente si sustinute, numarul scutecelor ude si al scaunelor zilnice etc). Semne ca nou-nascutul cu icter este hranit suficient: cere sa suga sau poate fi usor trezit pentru masa la cel putin 2-3 ore, suge activ si constant, dupa supt sanul se simte mai moale iar bebe pare multumit, uda minim 5-6 scutece in 24 de ore (incepand cu a 5-a zi de viata) si urina este incolora, are scaun zilnic, ia in greutate aprox. 200g/saptamana.
Puseele de crestere
Puseele de crestere sunt perioade normale in viata oricarui bebelus indiferent de tipul alimentatiei (alaptat sau hranit cu formula de lapte praf), perioade in care acesta fie are un spor ponderal sau o crestere in lungime mai rapida, fie dobandeste achizitii noi. Apar mai frecvent in primul an de viata (7-10 zile, 2-3 saptamani, 4-6 saptamani, 3 luni, 4 luni, 6 luni, 9 luni) si, in functie de copil, variaza atat durata lor (de la 2-3 zile pana la 1 saptamana ) cat si modul in care se manifesta (unii bebelusi au manifestari mai "zgomotoase", altii trec prin puseu mult mai subtil). Cand putem sa banuim ca bebelusul alaptat trece printr-un puseu? Cand brusc suge mai des, este mai irascibil, vrea mai mult in brate si uneori i se schimba rutina de somn. De multe ori in timpul puseelor de crestere apare teama ca lactatia a scazut sau ca laptele nu mai este brusc suficient de hranitor si nu de putine ori se recurge fara un motiv intemeiat la suplimentarea cu lapte praf. Cel mai important de retinut referitor la puseele de crestere este ca ele trec si desi uneori poate fi extrem de solicitant, doar punand bebelusul la san de cate ori cere, ne asiguram ca puseul isi atinge scopul: cresterea copilului si deopotriva a lactatiei. Astfel ca, in timpul unui puseu de crestere se recomanda: evitarea oferirii de supliment daca nu exista un motiv intemeiat, continuarea alaptarii la cerere, purtarea bebelusului intr-un sistem de purtare ergonomic si solicitarea de ajutor specializat cat mai repede daca sunt semne ca bebelusul nu se mai hraneste totusi corespunzator sau mama are orice fel de nelamurire.
Curba ponderala nesatisfacatoare
Ne referim la o curba ponderala (crestere in greutate) ca fiind "nesatisfacatoare" in momentul in care greutatile introduse in dinamica pe graficul de crestere nu urmeaza o traiectorie ascendenta corespunzatoare pentru varsta si sex. Cauza cea mai frecventa si prima asupra careia ar trebui sa ne oprim atentia si sa investigam este o alimentatie deficitara. In cazul bebelusului alaptat, pentru a sti cum sa intervenim, este foarte important sa ne intrebam: are bebelusul un supt ineficient sau problema tine de lactatie? Adesea bebelusul nu reuseste sa transfere suficient lapte din motive obiective: prezenta unui fren lingual, icter ce il face somnolent, folosirea in paralel a biberonului/suzetei. Alteori, primeste doar laptele mai scazut in calorii si grasimi din prima parte a suptului (bebelusul nu este lasat sa termine un san sau are reflux gastro-esofagian si s-a "obisnuit" prin natura afectiunii cu mese scurte si dese). Sunt insa si cazuri cand problema este o lactatie insuficienta cauzata de diverse particularitati ce tin de mama: tulburari hormonale, patologii ale sanului, oboseala extrema cumulata cu o alimentatie necorespunzatoare. In concluzie, in cazul unui bebelus alaptat care nu ia suficient in greutate, trebuie investigata in primul rand o posibila problema de alimentatie si la caz, rezolvate aspectele ce tin de ea (corectarea atasarii, modificarea pozitiei de alaptare, frenectomie, cresterea lactatiei, evaluarea corecta a oportunitatii introducerii suplimentului cu lapte muls/formula etc).
Greva suptului
Uneori, se intampla ca brusc, bebelusul sa refuze sanul, refuz ce se manifesta la mai multe mese si este cunoscut sub numele de "greva suptului". In multe situatii cauza poate fi identificata retrospectiv: o sperietura in istoricul recent pe care a asociat-o cu sanul, confuzia tetina-mamelon (prin folosirea in paralel a biberonului/suzetei), accentuarea unui reflux gastro-esofagian, schimbari ce tin de mama (folosirea unui parfum, deodorant nou, aparitia menstrei, eveniment stresant major, consumarea unui aliment nou ce poate schimba gustul laptelui etc). In "reimprietenirea" bebelusului cu sanul, rabdarea si tactul sunt esentiale: a se evita fortarea bebelusului sa se ataseze, oferirea sanului cand este aproape adormit, acces liber la san cand este binedispus si incurajarea formarii de asocieri pozitive san-stare de bine. In concluzie, fiecare poveste de alaptare este frumoasa si unica iar perioadele dificile pot fi prevenite sau depasite cu succes daca exista informare corecta si acces la ajutor de specialitate.
Intrebari Frecvente (FAQ)
- Ce ar trebui sa facem in primele zile dupa nastere pentru a avea un start bun in alaptare? Este esential ca mama si nou-nascutul sa fie impreuna imediat dupa nastere, prin contact piele-pe-piele, si sa opteze pentru rooming-in, iar daca separarea este necesara, sa se initieze alaptarea prin metode alternative, cum ar fi folosirea unei pompe electrice.
- Cum pot sti daca bebelusul meu cu icter este hranit suficient? Un nou-nascut icteric este hranit corespunzator daca cere sa suga la 2-3 ore, suge activ, uda minim 5-6 scutece pe zi si ia in greutate aproximativ 200 g pe saptamana.
- Ce se intampla in timpul puseelor de crestere ale bebelusului si cum ar trebui sa reactioneze mama? Puseele de crestere sunt perioade normale in care bebelusul suge mai des si poate deveni mai irascibil, iar mama ar trebui sa continue alaptarea la cerere si sa evite suplimentarea cu lapte praf, daca nu exista un motiv intemeiat.
- Daca ai înțeles avantajele alăptării atât pentru tine, cât și pentru bebelușul tău, dificultățile care se pot ivi în cadrul acestui proces nu trebuie să te împiedice să-i asiguri copilului tău cea mai bună și naturală alimentație posibilă. Această problemă se întâlnește frecvent în prima săptămână de la debutul alăptării. Vei avea o senzație de ciupitură locală, mâncărime/arsură locală. Poziția incorectă în care alăptezi, îngrijirea neadecvată a mameloanelor în timpul alăptării, pielea prea uscată sau prea umedă la nivelul mameloanelor, toate sunt cauze ale mameloanelor dureroase. Canale galactofore ale sânului sunt canalele care asigură trecerea laptelui din glandele secretoare către mamelon. Cu cât bebelușul se hrănește mai mult și mai des la sân, cu atât se stimulează secreția lactată. Golirea frecventă a sânului ajută la creșterea lactației. Abcesul mamar este o colecție de puroi ce apare la nivelul glandei mamare, pe fondul alăptării sau fără a avea legatură cu aceasta. Se manifestă prin durere și sensibilitate locală, roșeață locală, tumefiere, febră. Infecția cu candida în timpul alăptării se manifestă prin leziuni ale sânilor la mamă, iar la copil leziuni bucale. Ambii pot răspândi infecția de la unul la altul, reciproc. Pentru tratarea acestui tip de infecții se recomandă, în primul rând, un consult medical.
Îngrijire practică și practici recomandate
Alaptarea este un proces natural si esential pentru dezvoltarea bebelusului, oferindu-i nutrientii necesari si intarind legatura emotionala dintre mama si copil. Cu toate acestea, multe mame se confrunta cu durere de sani in alaptare, o problema care poate transforma un act firesc intr-o experienta dificila. Disconfortul poate varia de la o usoara sensibilitate pana la dureri intense, afectand atat starea fizica, cat si emotionala. Durerea de sani in alaptare poate avea multiple cauze, fiecare necesitand o abordare specifica pentru a fi gestionata eficient. O atasare deficitara la san poate duce la iritatii ale mamelonului si la durere de sani in alaptare. Angorjarea sanilor (denumita popular si „furia laptelui”), aceasta apare cand sanii sunt prea plini de lapte, determinand tensiune si disconfort. Crapaturile la nivelul mameloanelor pot aparea din cauza unei tehnici incorecte de supt sau a uscarii pielii. O infectie a sanului cauzata de blocarea ductelor lactifere sau de bacterii. Pentru tratarea acestor situatii, se recomanda consult medical si aplicarea de comprese calde inainte de alaptare si reci dupa, precum si hidratarea mameloanelor cu creme pe baza de lanolina.
Cum se atașează corect bebelușul la sân?
In cazul migrarii spre o lactatie mai mare, este util sa golesti sanul cu ajutorul pompei sau al atingerii corespunzatoare, pentru a evita blocajele si a preveni mastita. Purtarea unui sutien de sustinere si o igiena adecvata ajuta la confortul zilnic. Daca durerea persista, este indicat sa consulti un consultant in lactatie sau un medic. Durerea de sani in alaptare este o problema comuna, dar gestionabila, daca sunt identificate corect cauzele si aplicate solutiile potrivite. Cu o pozitionare corecta a bebelusului, o igiena adecvata si metode de calmare a disconfortului, alaptarea poate deveni o experienta placuta atat pentru mama, cat si pentru copil.
Mituri despre alaptat
Exista numeroase mituri despre alaptat, multe dintre ele fiind false. „Daca bebelusul a primit lapte praf in maternitate, nu va mai primi san” si alte idei asemănătoare sunt discutate si demontate prin explicatii despre practicile recomandate de medici si OMS. Dr. Cum te pregatesti pentru alaptarea la san si cu ce echipament incepe pregirile in maternitate pot facilita un start pozitiv. De asemenea, se subliniaza importanta nutritiei mamele si a hidratarii, dar si necesitatea consultului in caz de simptome sau dureri.
Postări populare:
- Aproape toate aspectele tratamentului pentru amiotrofie spinală la copii la Spitalul de Urgență pentru Copii Cluj-Napoca
- Riscuri Călduri Mari Trimestrul 3
- Informații despre ligatura cordonului ombilical
- Jucăriile de pluș pentru bebeluși: cățelușii vorbitori și prietenii lor de somn în copilărie
- Educație prin jocuri interactive în Clinica de Pediatrie nr. 3