Moștenirea reprezintă transmiterea patrimoniului unei persoane decedate către una sau mai multe persoane în viață. Această transmitere poate avea loc fie prin lege (moștenire legală), fie prin voința defunctului, exprimată într-un testament (moștenire testamentară). În cazul în care nu există un testament valabil sau acesta nu acoperă întreaga avere, se aplică regulile succesiunii legale, care stabilesc o ierarhie clară a moștenitorilor.
Dispoziții generale
Un fragment din Codul Civil din 2009 stabilește că, în lipsa moștenitorilor legali sau testamentari, patrimoniul defunctului se transmite comunei, orașului sau, după caz, municipiului în a cărui rază teritorială se aflau bunurile la data deschiderii moștenirii. Aceasta reprezintă o modificare importantă față de reglementările anterioare, conform cărora moștenirile vacante reveneau statului.
Reprezentarea succesorală
Reprezentarea succesorală este un mecanism juridic prin care un moștenitor legal de grad mai îndepărtat urcă în drepturile ascendentului său pentru a culege partea din moștenire ce i s-ar fi cuvenit acestuia, dacă nu ar fi fost nedemn sau decedat la momentul deschiderii moștenirii.
Cine poate veni la moștenire prin reprezentare succesorală?
- Descendenții copiilor defunctului.
- Descendenții fraților sau surorilor defunctului.
Reprezentarea operează în toate cazurile, fără a se face distincție între rude de același grad sau de grade diferite în raport cu defunctul, cu condiția îndeplinirii cerințelor legale.
Reprezentarea operează chiar dacă reprezentantul este nedemn față de reprezentat, a renunțat la moștenirea acestuia sau a fost dezmoștenit de el. Dacă aceeași tulpină a produs mai multe ramuri, subdivizarea se face pe tulpină, iar partea cuvenită descendenților de același grad din aceeași ramură se împarte egal între ei.
Copiii nedemnului, concepuți înainte de deschiderea moștenirii de la care a fost exclus, vor raporta bunurile moștenite prin reprezentare, dacă vin la moștenirea acestuia din urmă în concurs cu alți copii. Raportul se face conform dispozițiilor legale.
Soțul supraviețuitor
Soțul supraviețuitor moștenește pe soțul decedat dacă, la data deschiderii moștenirii, nu există o hotărâre de divorț definitivă. În absența altor moștenitori legali sau dacă aceștia nu pot sau nu doresc să vină la moștenire, soțul supraviețuitor culege întreaga moștenire.
În cazul căsătoriei putative, dacă mai multe persoane se află în situația de soț supraviețuitor, cota se împarte egal între ele. Oricare dintre moștenitori poate cere restrângerea dreptului de abitație al soțului supraviețuitor sau schimbarea obiectului acestuia, dacă îi oferă o altă locuință corespunzătoare.
Dreptul de abitație se stinge la partaj, dar nu mai devreme de un an de la deschiderea moștenirii. Litigiile privind acest drept se soluționează de instanța competentă.
Când nu vine în concurs cu descendenții defunctului, soțul supraviețuitor moștenește, pe lângă cota stabilită.
Descendenții defunctului
Descendenții defunctului înlătură moștenitorii din celelalte clase și vin la moștenire în ordinea proximității gradului de rudenie. Dispozițiile legale referitoare la reprezentarea succesorală se aplică în mod corespunzător.
Ascendenții privilegiați și colateralii privilegiați
Aceștia vin la moștenire dacă descendenții nu îndeplinesc condițiile necesare. Dispozițiile legale referitoare la soțul supraviețuitor se aplică în mod corespunzător.
Dacă soțul supraviețuitor vine la moștenire în concurs fie numai cu ascendenți privilegiați, fie numai cu colaterali privilegiați, partea cuvenită clasei a doua este de o jumătate din moștenire. În cazul în care vin 2 părinți, aceștia vor culege împreună o jumătate, iar colateralii privilegiați cealaltă jumătate. Dacă ascendenții privilegiați nu îndeplinesc condițiile, colateralii privilegiați culeg moștenirea. Moștenirea cuvenită ascendenților privilegiați se împarte între aceștia în mod egal.
În cazul colateralilor privilegiați care sunt rude pe linii colaterale diferite, moștenirea se împarte egal între linia maternă și cea paternă, cu aplicarea regulilor anterioare.
Ascendenții ordinari
Aceștia vin la moștenire dacă descendenții, ascendenții privilegiați și colateralii privilegiați nu îndeplinesc condițiile necesare. Dispozițiile legale referitoare la descendenți se aplică în mod corespunzător.
Colateralii ordinari
Vin la moștenire dacă descendenții, ascendenții privilegiați, colateralii privilegiați și ascendenții ordinari nu îndeplinesc condițiile necesare. Moștenirea sau partea din moștenire cuvenită colateralilor ordinari de același grad se împarte între aceștia în mod egal.
Moștenirea vacantă
În cazul unei moșteniri deschise după 1 octombrie 2011, moștenirea vacantă intră în patrimoniul unității administrativ-teritoriale în a cărei rază se aflau bunurile la data deschiderii moștenirii. Anterior intrării în vigoare a noului Cod Civil, moștenirile vacante reveneau Statului.
002 Succesiune testamentară | Testamente și succesiune | de Dean Navarro
Tabel comparativ al claselor de moștenitori legali (Noul Cod Civil)
| Clasa de Moștenitori | Componență | Ordine de Prioritate |
|---|---|---|
| I - Descendenții | Copiii, nepoții, strănepoții etc. | Moștenesc în ordinea proximității gradului de rudenie. În lipsa descendenților, moștenirea trece la clasa următoare. |
| II - Ascendenții privilegiați și Colateralii privilegiați | Părinții, frații și surorile defunctului, precum și descendenții acestora. | Vin la moștenire dacă descendenții nu îndeplinesc condițiile. Împărțirea între ascendenți și colaterali se face conform cotelor legale. |
| III - Ascendenții ordinari | Bunicii defunctului și descendenții acestora. | Vin la moștenire dacă clasele anterioare nu sunt prezente sau nu îndeplinesc condițiile. |
| IV - Colateralii ordinari | Rudele mai îndepărtate ale defunctului. | Vin la moștenire dacă toate clasele anterioare nu sunt prezente sau nu îndeplinesc condițiile. |
Este important de menționat că legea conferă vocație succesorală legală soțului supraviețuitor și rudelor defunctului (descendenți, ascendenți, colaterali). Soțul supraviețuitor are un rol special, interacționând cu fiecare clasă de moștenitori.
Considerații istorice
Încă din cele mai vechi timpuri, oamenii au fost preocupați de transmiterea bunurilor. În cultura din estul Suediei, fii moșteneau de două ori mai mult decât fetele. În Roma Antică, prioritate avea moștenirea testamentară, iar în Republica Moldova, instituția moștenirii ia naștere în societatea gentilică. Dreptul român a consacrat vocația succesorală egală pentru copiii legitimi și adoptați, atât băieți, cât și fete, asupra bunurilor de baștină sau cumpărate de părinți.
tags: #ce #putem #modtenii #pe #linie #paterna