Viza de flotant este un document oficial emis de autoritățile locale din România, care atestă dreptul unei persoane de a locui la o anumită adresă, chiar dacă nu deține în acel loc un contract de proprietate sau închiriere pe numele său. Această viză folositoare stabilește reședința persoanei și îi oferă acces la o serie de drepturi și servicii publice.
Ce este viza de flotant și diferența dintre domiciliu și reședință
Conform Codului Civil, domiciliul reprezintă locuința principală declaratată de o persoană, în timp ce reședința este locuința secundară, declaratată prin viza de flotant. Viza de flotant este emisă de Evidența Populației localității în care solicitantul locuiește efectiv și confirmă locația reședinței secundare inscrise în actul de identitate.
Valabilitatea vizei de flotant
Potrivit legislației în vigoare, menţiunea privind stabilirea reşedinţei prin viza de flotant se acordă pentru o perioadă solicitată care nu poate depăși un an. Aceasta are valabilitate atâta timp cât persoana locuiește efectiv la adresa declarată. La expirarea termenului, solicitantul poate cere o nouă mențiune de stabilire a reședinței pentru o perioadă similară.
Documente necesare pentru obținerea vizei de flotant
Persoana interesată trebuie să se adreseze serviciului public comunitar de evidență a persoanelor de la localitatea unde intenționează să-și stabilească reședința. Solicitanții trebuie să prezinte următoarele:
- Cerere standard pentru viza de flotant (disponibilă la primărie sau pe site-ul acesteia);
- Actul de identitate în care se va înscrie mențiunea privind reședința;
- Declarație pe propria răspundere ce atestă că locuiește mai mult de 15 zile pe lună la adresa respectivă;
- Actul de identitate al găzduitorului, dacă este cazul;
- Document care face dovada dreptului de proprietate sau consimțământul proprietarului (original și copie);
- Declarație pe propria răspundere a găzduitorului cu privire la numărul persoanelor care au reședința la respectiva adresă și dacă acestea nu aparțin aceleiași familii.
Declarația găzduitorului și situații speciale
Găzduitorul trebuie să completeze o declarație pe propria răspundere, din care să reiasă numărul persoanelor care au înscrisă reşedinţa la adresa respectivă, cu un maxim de 2 persoane. În situații în care găzduitorul nu se poate prezenta la serviciul de evidență, declarația poate fi făcută în fața notarului public, polițistului de la postul de poliție pentru mediul rural sau la misiunea diplomatică ori oficiul consular din străinătate.
Limitarea persoanelor ce pot locui la aceeași adresă
O lege promulgată în 2023 impune restricția ca la aceeași adresă să nu fie înregistrate mai mult de 10 persoane care nu sunt rude între ele, regulă aplicabilă pentru a gestiona corect datele din Registrul Național de Evidență a Persoanelor (RNEP) și pentru evitarea abuzurilor. Excepția este cazul rudelor, care pot locui într-un număr mai mare fără această limitare.
Încălcarea acestei reguli poate atrage sancțiuni contravenționale între 75 și 150 lei. Măsura a fost motivată de situații absurde în care, spre exemplu, într-un apartament din București au fost înregistrate 18.000 de persoane pentru stabilirea reședinței.
Procedura de înscriere a mențiunii de stabilire a reședinței
- Depunerea cererii completate la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor (SPCLEP) împreună cu toate documentele necesare;
- Verificarea datelor și a conformității documentelor prezentate de către personalul SPCLEP;
- Verificări suplimentare în teren de către poliție dacă la aceeași adresă sunt înscrise mai mult de două mențiuni de reședință;
- Aplicarea mențiunii privind stabilirea reședinței pe actul de identitate;
- Emiterea și predarea actului de identitate solicitantului.
Termenul legal de soluționare a cererii este de până la 30 de zile de la data înregistrării, cu posibilitatea de prelungire cu 15 zile în cazuri excepționale. Eliberarea în regim de urgență se poate face în 1 zi lucrătoare, contra unei taxe speciale.
Drepturile conferite prin viza de flotant
Prin stabilirea reședinței cu ajutorul vizei de flotant, persoanele pot beneficia de o serie de drepturi pe teritoriul localității respective, precum:
- Accesul la servicii publice locale: înscrierea copiilor la grădiniță și școală, asistență medicală, ajutoare sociale;
- Drepturi electorale: persoanele pot vota la alegerile locale în circumscripția reședinței, cu condiția stabilirii reședinței cu cel puțin șase luni înaintea alegerilor;
- Facilități fiscale și declarații fiscale;
- Posibilitatea angajării în zona respectivă;
- Înregistrarea autoturismelor la adresa reședinței declarate.
Recomandări privind respectarea procedurilor
Este esențial ca persoanele care găzduiesc alte persoane pentru perioade mai mari de 30 de zile să informeze serviciul public comunitar de evidență a persoanelor sau poliția. Nerespectarea acestei obligații poate duce la amenzi ce variază între 75 și 150 lei.
Legislația relevantă privind viza de flotant și reședința
Legislația care reglementează viza de flotant și stabilirea reședinței include, dar nu se limitează la:
- Ordonanța de Urgență nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul și reședința;
- Hotărârea Guvernului nr. 295/2021 pentru normele metodologice de aplicare;
- Legea nr. 287/2009 - Codul Civil;
- Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR) - Regulamentul (UE) 2016/679;
- Legea nr. 119/1996 privind actele de stare civilă;
- Legea nr. 21/1991 privind cetățenia română.
Drepturile de maternitate și viza de flotant
Odată stabilită oficial reședința prin viza de flotant, persoanele beneficiază de acces neîngrădit la serviciile sociale și medicale din localitatea respectivă, precum și la drepturile maternale prevăzute de legislație. Aceasta înseamnă că drepturile maternitate, inclusiv asigurarea accesului la servicii de sănătate prenatală și postnatală, concedii și indemnizații, sunt legate și pot fi facilitate prin stabilirea unei reședințe oficiale la o adresă prin viza de flotant.
Viză de căutare a unui loc de muncă în România 2026 — Ghid complet pas cu pas
tags: #ce #se #intampla #cu #maternitatea #daca