Știm cu toții cât de important este ca mama să fie prezentă cât mai mult în viața copilului în primii ani ai acestuia, și de preferat să îl alăpteze cât mai mult. Dar este la fel de important ca mama să fie sănătoasă, să nu își ignore problemele medicale, să amâne rezolvarea lor pentru că alăptează. Cel mai important este ca mama să fie sănătoasă, astfel se poate ocupa optim de copil. Adesea, pe perioada alăptării, pot apărea diverse afecțiuni medicale la mamă, ce o împiedică să fie în formă maximă. De fiecare dată, mama ar trebui să consulte un medic pentru afecțiunea de care suferă - medicul de familie sau specialist - în funcție de gravitate. Acesta va recomanda un tratament. Atunci când medicul este informat că mama alaptează, este posibil ca de multe ori să recomande înțărcarea, ceea ce nu este deloc necesar. Din păcate, mulți medici nu știu care este compatibilitatea unor investigații sau a unor tratamente pe timpul alăptării, pentru că în facultate și în rezidențiat nu se studiază aceste subiecte. Medicii ar trebui să se gândească totuși și la efectele asupra copilului: o întrerupere a alăptării pentru doar câteva ore presupune că mama se va mulge pentru a nu se angorja sânii, bebelușul va primi lapte praf pe care nu știm cum îl tolerează, acesta îi va fi oferit cu biberonul, fapt ce poate duce la modificarea suptului. Toate acestea în condițiile unei mame bolnave pot prezenta riscuri mult mai mari decât alăptarea pe durata tratamentului. Am auzit de mamă ce a înțărcat sugarul de numai 3 luni pentru tratament cu picături cu antibiotic în ochi, de recomandare de înțărcare pentru antibiotice sau alte tratamente uzuale. În majoritatea prospectelor de medicamente, la paragraful despre “Sarcină și alăptare”, recomandarea este să se asculte sfatul medicului, dar medicul nu știe ce sfat să dea. Pentru a fi absolut sigur că nu îi face rău bebelușului, preferă să nu se supună niciunui risc și să recomande întreruperea alăptării. Medicamentele trec în cantitate mică în laptele matern, de cele mai multe ori chiar în cantitate nedetectabilă. Trecerea medicamentelor în lapte depinde de mulți factori, cum ar fi greutatea moleculară, liposolubilitatea, timpul de înjumătățire și multe altele, greu de calculat cu exactitate. Depinde foarte mult și calea de administrare a medicamentului: dacă este un tratament local, cantitatea ajunsă în lapte este foarte mică, dacă este un medicament administrat pe cale orală, adică înghițit, doza din sânge este mai mare, iar cea mai mare doză este atunci când tratamentul se administrează injectabil, intramuscular sau mai ales intravenos. Totuși, există câteva site-uri ce oferă informații despre efectele fiecărui medicament în alăptare. Aceste site-uri se bazează pe diverse informații medicale, cum ar fi studii ce calculează doza de medicament în lapte și în sângele copilului după administrarea unei doze mamei. Există situații când medicamentul este permis la copii, iar atunci administrarea acestuia la mamă nu are cum să fie periculoasă. Având în vedere că unui prematur de doar câteva sute de grame i se pot administra antibiotice, antitermice, antialgice, antiinflamatorii, antimicotice, antiaritmice și multe alte grupuri medicamentoase, pentru a-l ajuta să supraviețuiască, nu trebuie să ne temem de aceste medicamente administrate mamei. Așadar, majoritate medicamentelor uzuale pentru răceli, infecții, afecțiuni digestive ușoare, sunt permise în alăptare. Dar cel mai bine este să cereți ajutorul unui consultant în lactație pentru a vă confirma posibilitatea efectuării tratamentului pe perioada alăptării. Pe e-lactancia.org medicamentele sunt încadrate în 4 categorii: verzi - risc foarte scăzut, galben - risc mic posibil, portocaliu - risc mare probabil, roșu - risc foarte mare. Dragi mame, aveți grijă de sănătatea voastră, pentru a vă putea reveni rapid din boală. Nu îndurați dureri inutil, nu amânați tratamente, nu vă neglijați, copiii au nevoie de voi în forță. Iar când nu sunteți sigură ce să faceți cu un medicament, întrebați un consultant în lactație sau verificați pe e-lactancia.org. Dacă este verde, alăptați la cerere. Dacă este orice altă culoare, echipa medic curant și consultant în lactație vă va scoate din impas. Sănătate!
Alimentele pe care o femeie le consuma in timpul alaptarii sunt importante atat pentru sanatatea ei, cat si a copilului. Cu siguranta, toate mamicile au auzit ca alaptarea este super sanatoasa pentru bebelus, insa ea are beneficii si pentru sanatatea lor. Alaptarea poate ajuta la reducerea riscului de a dezvolta anumite afectiuni medicale mai tarziu in viata, cum ar fi boli de inima si diabet. Alimentele bogate in nutrienti ajuta la sustinerea productiei de lapte matern. In primul rand, este absolut nerecomandat ca proaspata mamica sa inceapa o dieta stricta in perioada de alaptare. Chiar daca a acumulat kilograme in plus in timpul sarcinii, acestea se vor pierde cu timpul sau vor trebui sa devina o preocupare dupa primul an de alaptat si nu mai devreme. In al doilea rand, in perioada de alaptare este important ca mama sa aiba minim trei mese pe zi si, la nevoie, doua gustari. O alta regula de alimentatie la alaptare este hidratarea. Daca in mod normal o femeie ar trebui sa ofere doisci de apa pe zi, in perioada alaptarii aceasta cantitate trebuie sa creasca pentru ca apa contribuie la producerea laptelui matern. Astfel, suplimentarea meniului la alaptare cu aproximativ opt pahare cu apa este recomandata. Hidratarea nu este o povara pentru proaspetele mamici pentru ca alaptarea provoaca sete, dar pentru a se asigura ca-si mentin nivelul optim de lichide, este ideal daca dupa fiecare episod de alăptare sa consume cate un pahar sau doua de apa. Chiar daca nu este o regula de alimentatie, in alaptare organismul poate fi mai slabit si este necesara cat mai multa odihna. Dieta in alaptare este la fel de importanta ca alimentatia din timpul sarcinii pentru ca, de asemenea, ceea ce mananca mama ajunge la bebelus si contribuie la cresterea si dezvoltarea sa sanatoasa. In perioada alaptarii, corpul consuma substantele nutritive intai pentru a produce laptele matern si apoi pentru intretinerea organismului mamei. In primele luni de alaptare organismul femeii produce aproximativ 750 ml lapte pe zi, iar acest aspect se traduce printr-un consum caloric mai mare. Din aceste considerente, este nevoie ca meniul unei femei care alapteaza sa fie mai bogat cu aproximativ 500 de calorii fata de perioada de dinainte de sarcina. Proteinele de origine animala sunt esentiale in cresterea si intarirea organismului bebelusului, in primul rand gratie aportului de fier pe care-l aduc atat pentru mama, cat si pentru copil, si in al doilea rand pentru ca au un rol decisiv in formarea hormonilor, enzimelor si anticorpilor necesari pentru formarea sistemului imunitar al bebelusului. Bebelusii alaptati la san au un risc mult mai scazut de a dezvolta anemii feriprive datorita lactotransferinei din laptele matern care asigura asimilarea optima a fierului pentru bebelus. Dieta potrivita in alaptare trebuie sa contina in proportie de 15-20% proteine de origine animala, adica aproximativ 80-100 grame proteine/zi. Dincolo de proteine, lactatele contin calciu, iar acest mineral este indispensabil in alimentatia din perioada de alaptare. Pentru o femeie care alapteaza, necesarul zilnic de calciu luat din alimentatie trebuie sa fie de 1000-1200 mg. Fructele oleaginoase si semintele, consumate pe post de gustari, vor contribui mult la asigurarea necesarului de calciu din timpul alaptarii. O femeie care alapteaza trebuie sa manance in special legume cu frunze verzi, acestea fiind bogate atat in fier, cat si in calciu, dar si in alte vitamine si minerale esentiale in perioada alaptarii. Sunt preferate salatele, andive, stevia, loboda, spanacul, frunzele de patrunjel, varza, fasolea verde. Acizii grasi esentiali sunt necesari pentru buna dezvoltare neurologica a bebelusului si nu ar trebui sa lipseasca din meniul de alaptare. Grasimile fac parte din dieta potrivita in alaptare, insa acestea trebuie sa reprezinte cam 25-30% din totalul zilnic, adica aproximativ 50-60 grame de grasimi/zi. Glucidele pot fi o capcana pentru proaspetele mamici pentru ca in aceasta categorie intra si produsele de patiserie si dulciurile, alimente care ar trebui introduse cu moderatie in meniul de alaptat. Glucidele, insa, se pot gasi si in alimente mult mai sanatoase si mai putin procesate si ar fi ideal ca femeile care alapteaza sa le introduca in meniu cu intaietate. Din aceasta categorie fac parte mult ravnitii cartofi, mazarea, fasolea boabe, lintea si nautul. Fibrele se gasesc in fructe si legume, dar si in cerealele integrale si sunt esentiale in perioada de alaptare pentru ca previn constipatia mamei si sustin buna functionare a sistemului digestiv. In plus, fructele si legumele crude contin vitaminele necesare bebelusului pentru a creste si a-si intari sistemul imunitar, iar cerealele integrale aduc organismului necesarul de acid folic. Carenta de acid folic sau vitamina B9, asa cum mai este cunoscut, conduce la incetinirea cresterii bebelusului. Exista o serie de alimente care sunt absolut interzise in meniul de alaptare pentru ca pot cauza bebelusului. Mamicile care alapteaza trebuie sa evite conservele si mezelurile, fructele de mare, pestele afumat si icrele pentru ca ar putea fi contaminate cu listeria, dar si pestele bogat in mercur, cum ar fi rechinul, pestele-spada si tonul rosu. De asemenea, trebuie evitate alimentele care contin oua crude pentru a preveni infectia cu salmonela, dar si lactatele nepasteurizate pentru ca pot provoca listerioza. Cafeaua este recomandata intr-o cantitate foarte mica in timpul alaptarii, maxim o ceasca pe zi, pentru ca poate conduce la scaderea lactatiei si poate agita bebelusul. Alcoolul trebuie exclus in perioada alăptării pentru ca poate afecta bebelusul, favorizandu-i stari de somnolenta, somn profund, slabiciune si cresterea anormala in greutate, dar si posibilitatea de a refuza laptele mamei. Colicile reprezinta un disconfort al bebelusului, insa, din pacate pentru proaspetele mamici care sunt nevoite sa se confrunte cu plansul de neoprit al bebelusului, acestea nu pot fi combatute doar din alimentatie. Din categoria alimentelor de evitat in timpul alaptarii fac parte citricele, guliile, telina, ceapa, usturoiul, condimentele iuti si foarte aromate, varza, conopida, broccoli, prazul, mazarea, fasolea si laptele de vaca. Condimentele pot schimba gustul laptelui, iar daca bebelusul nu este obisnuit inca din sarcina cu acestea, s-ar putea sa evite alaptatul. Mamele care au adoptat un stil de viata vegetarian sau vegan trebuie sa asigure, suplimentar celor scrise mai sus, un aport de vitamina B12, calciu si zinc, acestea regasindu-se din plin in alimentele de origine animala. Daca zincul si calciul mai pot fi luate si din alimente de origine vegetala, vitamina B12 poate fi procurata doar din carne, lapte si oua. Alimentația în timpul alăptării este extrem de importantă, ca și alimentația din timpul sarcinii, întrucât ceea ce mănâncă mama ajunge la bebeluș și contribuie la creșterea și dezvoltarea sa normală și sănătoasă. În perioada alăptării, corpul consumă substanțele nutritive prima dată pentru a produce laptele matern și abia apoi pentru a întreține corpul mamei. În primele luni de alăptare, corpul proaspetei mămici produce aproximativ 750 ml lapte pe zi, iar asta înseamnă că ea are nevoie de un aport caloric mare. Din acest motiv este nevoie ca meniurile unei femei care alăptează să fie mai bogat în medie cu 500 de calorii, comparativ cu perioada antecedentă sarcinii. Deajoaca.ro este locul în care găsești tot ce ai nevoie pentru tine și copilul tău. De la jucării de plus, la jucării pentru copii de 0-1 ani aici găsești tot ce ai nevoie pentru creșterea, dezvoltarea și divertismentul celui mic. Laptele matern este plin de substanțe esențiale și nutrienți care contribuie la dezvoltarea optimă, normală și sănătoasă a copilului tău. Pentru a produce lapte matern este nevoie de multă energie din partea mamei, motiv pentru care și nevoia aportului tău de nutrienți crește. Laptele matern conține aproape tot ce are nevoie bebelușul tău pentru a se dezvolta perfect în primele 6 luni de viață, excepție făcând vitamina D. Studiile au arătat că laptele matern conține 87% apă, 3.8% grăsimi, 1% proteine și 7% carbohidrați și asigură 60 - 75 kcal/100 ml. În timpul perioadei de alăptare, lactația se modifică pentru a întruni toate nevoile bebelușului tău. La început, laptele este mai apos pentru a satisface setea sugarului. În calitate de proaspătă mămică este important să ții cont de faptul că anumite substanțe ajung în organismul bebelușului prin intermediul laptelui. Dacă anumite substanțe sunt inofensive pentru un adult, cel mic ar putea fi afectat întrucât organele lui nu sunt dezvoltate în totalitate. Spre exemplu, până la 6-7 luni, sistemul digestiv al copilului nu poate suporta anumite alimente care favorizează producerea de gaze intestinale. De regulă, o proaspătă mămică poate avea aproximativ 650-750 ml lapte pe zi. Astfel, ea are nevoie de 2200-2500 de calorii pe zi, pentru a putea acoperi și nevoile ei nutriționale. Vitamina A, B1, B2, B6, B12, C, D, fier, calciu și Omega 3 sunt esențiale pentru dezvoltarea bebelușului și pentru sănătatea mamei, iar aportul adecvat de apă susține hidratarea în timpul alăptării. O dietă sănătoasă și echilibrată pentru importantă atât pentru mamă, cât și pentru bebeluș. În cazul în care o mamă nu se hrănește corespunzător, nevoile ei vor fi cele care suferă primele. O dietă sănătoasă poate include proteine animale, legume cu frunze verzi, acizi grași esențiali, glucide complexe, fibre, vitamine și minerale, precum și surse de calciu și iod. Dieta potrivită în alăptare trebuie să conțină în proporție de 15-20% proteine de origine animala, adică aproximativ 80-100 grame proteine/zi. Fructele oleaginoase și semințele asigură calciu, iar legumele cu frunze verzi oferă fier, calciu și alte micronutrienți esențiali. Aportul de grasimi trebuie să reprezinte cam 25-30% din totalul zilnic. Glucidele ar trebui introduse cu moderație, preferând variante sănătoase, iar fibrele contribuie la o digestie optimă. Carenta de acid folic trebuie evitată, iar suplimentele pot fi recomandate de medic. Exista alimente interzise în alăptare, precum conservările, fructele de mare și peștele cu mercur, ouă crude, lactate nepasteurizate, cafea în exces și alcool. Mamele vegane sau vegetariene trebuie să acorde atenție la vitamina B12, calciu și zinc. Alimentația în timpul alăptării poate include ceaiuri calmante precum ceaiul de mușețel sau fenicul, dar trebuie luate în considerare reacțiile sugarului la gustul laptelui. Ceaiurile sunt recomandate pentru calmarea colicilor sau pentru un efect benefic asupra cantității de lapte. Crește consumul de apă - în perioada alăptării ai nevoie de o hidratare mai intensă. Evita fumatul - la fel ca și alcoolul sau cofeina, nicotina ajunge în laptele matern. Nu folosi medicamente fără prescripție medicală - există medicamente sigure pentru mamele care alăptează, dar și medicamente care pot fi considerate substanțe toxice pentru bebeluși. Mărește numărul de mese pe zi - în timpul alaptării este necesar să mărești numărul de mese pe zi. Poți crește consumul caloric până la 2500 de calorii. Lasă cura de slăbire deoparte - în perioada în care alăptezi, cura de slăbire nu este importantă. Reține că în cazul în care nu ai un aport crescut de calorii sau alimente bogate în nutrienți, acest lucru îți poate afecta negativ calitatea laptelui și îți pot influența starea de sănătate.
În perioada alăptării, corpul poate tolera cu greu unele alimente ce pot provoca disconfort copilului, cum ar fi colicile, însă nu este obligatoriu să le interzici complet. Exista bebelusi sensibili la modificari ale gustului laptelui matern sau cu discomfort digestiv - colici ca urmare a consumarii de catre mama a unor alimente precum ardei, piper, ceapa, usturoi, conopida, praz, varza, mazare, fasole boabe, linte, naut, telina etc. si lista poate continua. Daca produsele sunt preparate termic nu mai exista contraindicatii. Brânzeturi moi pot fi consumate doar dacă sunt pasteurizate. Legume nespalate pot fi o sursa de toxoplasmoza. Carne cruda - carnea trebuie sa fie suficient preparata termic. In caz contrar, carnea ar putea fi o sursa de salmonella, trichinella, toxoplasmoza sau chiar e-coli. Revista de practică medicală recomandă consult medical înaintea oricărui tratament în timpul alăptării și adaptarea terapiei la copil. Ceaiurile de mușețel, fenicul și alte plante pot fi folosite ca ajutor natural, dar cu prudență. Măsurile non-farmacologice precum odihna, hidratarea, alimentația echilibrată și exercițiile fizice moderate promovează recuperarea și bunăstarea mamei. Medicamentele compatibile cu alăptarea includ analgezice, injectabile sau antibiotice cu profil de siguranță cunoscut, dar totul trebuie discutat cu medicul. Exista măsuri de reducere a riscurilor precum administrarea medicamentelor în dozele minime eficiente sau hrănirea copilului înainte sau după tratament, pentru a minimiza expunerea la laptele matern. Ceaiurile de plante precum mușețelul, feniculul și anasonul pot sprijini digestia și calmareacolicilor sugarului, iar apa rămâne pilonul esențial al hidratării. În final, comunicarea deschisă cu medicul pediatru și consultanții în lactație asigură alegerea celor mai sigure soluții pentru mamă și copil.
| Categorie | Exemple | Observații |
|---|---|---|
| Medicamente permise | Paracetamol, Ibuprofen, Amoxicilină, Eritromicină | Consult medical pentru doze |
| Medicamente cu risc moderat | AINS cu doză redusă, unele antibiotice | Monitorizare copil |
| Produse non-medicamentoase interzise | Alcool, cafea în exces, alcool, tincturi cu alcool | Evitați total dacă este posibil |
tags: #ceai #naturist #raceala #femei #care #alapteaza