Operația cezariană, cunoscută și sub denumirea de cezariană, este o intervenție chirurgicală prin care fătul este extras din uterul mamei printr-o incizie efectuată la nivelul peretelui abdominal și al celui uterin. Această procedură, deși una majoră, este adesea o soluție salvatoare, fiind practicată exclusiv pe baza indicațiilor medicale, în situațiile în care nașterea pe cale vaginală ar fi imposibilă sau ar prezenta riscuri inacceptabile pentru mamă sau pentru copil.

Ce este Operația Cezariană și Când Este Recomandată?

Termenul de operație cezariană definește intervenția chirurgicală folosită pentru nașterea unui copil, aceasta realizându-se prin incizia abdomenului și a uterului. În funcție de circumstanțele în care este efectuată, operația de cezariană poate fi planificată sau realizată în urgență. Uneori, cezariana este o procedură mai sigură decât nașterea pe cale vaginală, atât pentru mamă, cât și pentru copil.

Medicul poate recomanda operația cezariană în următoarele situații:

  • Travaliul nu evoluează conform așteptărilor - această problemă este una dintre cele mai frecvente indicații ale operației cezariene; se petrece fie atunci când colul uterin nu se dilată suficient în ciuda contracțiilor puternice de-a lungul mai multor ore, fie atunci când capul copilului este de dimensiuni prea mari pentru a putea trece prin canalul de naștere. Distocie la naștere/Distocie dinamică, numită și „eșecul progresiei nașterii”, se referă la tulburările de progresie în travaliu, care pot apărea în primul stadiu, prin prelungirea dilatării și a deschiderii cervixului, sau în al doilea stadiu, când este mai lung timpul de împingere după o dilatare cervicală completă.
  • Copilul nu primește suficient oxigen - dacă medicul este preocupat de cantitatea de oxigen pe care o primește copilul sau dacă au apărut modificări ale bătăilor cordului fetal; suferința fetală (statusul fetal incert, care definește o situație de risc potențial pentru fat care reclamă nașterea de urgență).
  • Copilul se află într-o poziție anormală - cezariana poate fi cea mai sigură metodă de naștere atunci când copilul se află în prezentație pelviană (cu zona fesieră sau brațele în canalul de naștere) sau prezentație transversală (copilul este poziționat lateral sau cu umărul înainte). Prezentație pelviană - bebelușul este orientat cu posteriorul sau cu picioarele înainte; se pot face manevre de întoarcere, de repoziționare a fătului, dar este posibil ca aceste proceduri să nu aibă succes și atunci apare indicația pentru operația cezariană. Prezentație transversă - prezentația la naștere a fătului este orizontală sau în lateral în uterul mamei.
  • Sarcina multiplă - în acest caz, este frecvent ca unul dintre copii să se afle într-o prezentație anormală, astfel că nașterea pe cale vaginală nu este adecvată; sarcina gemelară sau cu mai mulți feți are indicație pentru acest tip de intervenție.
  • Există o problemă la nivelul placentei - dacă placenta se detașează de peretele uterin înainte de naștere (placenta abruptio) sau dacă placenta acoperă colul uterin (placenta praevia). Placenta praevia - situație în care placenta este prea jos inserată și astfel blochează trecerea fătului prin cervix. Placenta accreta - placenta este fixată anormal, profund, în mucoasa uterină. Anomalii ale placentei (placenta jos inserata, cu varianta sa placenta previa; suspiciunea de placenta aderenta anormal de peretele uterin care va impiedica desprinderea sa la nastere producand hemoragie severa; decolarea prematura de placenta inainte de nasterea fatului).
  • Există o problemă la nivelul cordonului ombilical - operația cezariană ar putea fi indicată atunci când o parte din cordonul ombilical a alunecat în vagin în fața copilului sau atunci când acesta este comprimat de uter în timpul contracțiilor. Prolabarea cordonului ombilical; Circulară de cordon ombilical.
  • Există o problemă de sănătate a mamei - medicul obstetrician va recomanda operația cezariană atunci când este prezentă o problemă de sănătate a mamei, care ar putea face travaliul prea dificil, cum ar fi o afecțiune cardiovasculară (ex: hipertensiune arterială); pot exista, de asemenea, patologii infecțioase, cum ar fi herpesul genital sau statusul de purtător HIV. Diabetul zaharat preexistent sau gestational se poate insoti de o incidenta crescuta a operatiei cezariene datorita macrosomiei fetale. Hipertensiunea arteriala necontrolata medicamentos sau complicata cu preeclampsia/eclampsia poate avea indicatie de nastere prin operatie cezariana de urgenta numai atunci cand nasterea vaginala nu poate fi realizata in timp util. Obezitatea extrema poate duce adesea la nasterea prin operatie cezariana, dar riscurile operatorii sunt mari pentru mama. Afecțiuni postraumatice ale bazinului sau coloanei vertebrale, boli neurologice.
  • Există o problemă de sănătate a copilului - uneori, nașterea cezariană este mai sigură atunci când copilul are o malformație congenitală, precum hidrocefalia (acumulare în exces de lichid cefalorahidian la nivel cerebral). Prematuritatea (nu este o indicatie absoluta si trebuie individualizata); restrictia de crestere intrauterina (nu este o indicatie absoluta si trebuie individualizata).
  • Nașterea/nașterile precedente au fost tot prin cezariană - în funcție de tipul de incizie uterină, precum și de alți factori, frecvent este posibil să se încerce o naștere vaginală după cezariană; totuși, în anumite cazuri, medicul va alege tot operație cezariană. O cezariana in antecedente nu constituie o indicatie absoluta pentru o a doua operatie cezariana. Daca nu exista contraindicatii medicale si pacienta doreste sa nasca vaginal, va primi suportul medical necesar.
  • Operația cezariană poate fi solicitată de gravide care se tem de actul nașterii vaginale (tocofobie). Cezariana la cerere nu este acceptabila ca indicatie medicala in practica obstetricala. Aceste gravide vor fi consiliate de moase, medici obstetricieni si psihologi. In cazul in care nu vor fi convinse sa nasca natural, frica de nastere persistand, li se va oferi operatia cezariana.
  • Disproporție cefalo-pelvică - capul bebelușului este prea mare ca să poată trece în siguranță prin pelvis sau pelvisul mamei este prea strâmt pentru a permite trecerea unui cap fetal de dimensiuni obișnuite. Anticiparea sau constatarea in cursul travaliului a unei disproporții intre marimea fatului si bazinul matern.
  • Riscul de transmitere a unor boli infecțioase (HIV, herpes genital in faza eruptiva; Nu sunt indicatii clare, sustinute de dovezi medicale, pentru hepatita virala C si mai ales B).
  • Malformații uterine (precum uterul unicorn). Malformatii uterine; interventii chirurgicale pe uter- miomectomii cu deschiderea cavitatii uterine; operatii cezariene.

Cezariana poate fi programată, în situații în care există motive medicale temeinice pentru asta, care pot varia de la probleme materne la cele de dezvoltare sau poziționare fetale. Frecvent, decizia de practicare a unei operații cezariene devine evidentă la un moment dat de-a lungul travaliului.

Infografic cu indicațiile pentru operația cezariană

Pregătirea pentru Operația de Cezariană

Operația de cezariană este o intervenție chirurgicală majoră care necesită o pregătire temeinică atât din partea echipei medicale, cât și din partea gravidei. Înainte de operație, există mai mulți pași și analize esențiale care trebuie efectuate pentru a asigura siguranța mamei și a copilului.

La Câte Săptămâni Se Face Operația de Cezariană?

Cezariana programată se efectuează, de obicei, în jurul săptămânii 39 de sarcină, pentru a reduce riscurile asociate prematurității. Totuși, dacă există complicații sau urgențe medicale (de exemplu, preeclampsie, suferință fetală), aceasta poate fi efectuată mai devreme, conform indicațiilor medicului.

Analize Înainte de Cezariană

Înainte de operația de cezariană, medicul va solicita o serie de analize și investigații pentru a evalua starea de sănătate a mamei și a copilului. Acestea includ:

  • Hemoleucogramă completă - pentru a verifica nivelul hemoglobinei și pentru a identifica eventuale infecții sau probleme de coagulare.
  • Grup sanguin și Rh - esențial în caz de nevoie de transfuzie de sânge.
  • Test de coagulare (TP, INR, TTPA) - pentru a evalua riscul de sângerare.
  • Glicemie - pentru a monitoriza nivelul de zahăr din sânge, mai ales la gravidele cu diabet gestațional.
  • Exsudat nazal și vaginal - pentru a detecta posibile infecții.
  • Analize de urină - pentru a depista eventualele infecții urinare sau alte anomalii.
  • Electrocardiogramă (EKG) - pentru gravidele cu probleme cardiovasculare sau antecedente medicale relevante.
  • Ecografie fetală - pentru a evalua poziția copilului, cantitatea de lichid amniotic și starea generală a fătului.

Lista analizelor necesare înainte de intervenția de cezariană poate varia, în funcție de particularitățile fiecărei gravide în parte.

Cum Trebuie Să Se Pregătească O Femeie Pentru Operația de Cezariană?

Există mai multe aspecte pe care trebuie să le ai în vedere înaintea intervenției. Medicul îți va oferi informațiile necesare, personalizate pentru situația ta, dar în linii mari iată la ce trebuie să te aștepți:

  • Discuție detaliată cu medicul obstetrician: este important ca gravida să înțeleagă motivele pentru care se recomandă cezariana și ce implică procedura. Medicul va explica riscurile și beneficiile operației.
  • Regimul alimentar înainte de cezariană: în noaptea dinaintea operației, este recomandat să nu consumi alimente solide cu cel puțin 6-8 ore înainte de intervenție. De asemenea, este posibil să fie interzis consumul de lichide în ultimele ore. Postul alimentar cu 6 ore inainte de interventia planificata este necesar pentru a preveni reactiile normale ale organismului in timpul anesteziei (greata si varsatura).
  • Evacuarea intestinală: uneori, se recomandă utilizarea unui laxativ sau a unei clisme pentru golirea intestinului înainte de operație.
  • Igiena personală: se recomandă un duș înainte de internare, utilizând un săpun antibacterian pentru a reduce riscul de infecții. Toaleta generala inainte de operatie (dus) insistand asupra zonei operatorii, poate scadea semnificativ rata complicatiilor infectioase in perioada postoperatorie. Unghiile trebuie să fie curate și scurte, fără ojă, iar gravidele nu trebuie să poarte bijuterii în ziua operației.
  • Medicația preoperatorie: dacă urmezi un tratament medicamentos, discută cu medicul ce medicamente trebuie întrerupte sau continuate înainte de operație. De exemplu, tratamentele anticoagulante trebuie oprite cu câteva zile înainte. Medicul anestezist trebuie informat cu privire la toate problemele de sanatate din antecedente sau actuale, inclusiv tratamentul urmat in prezent (tratamentul cu aspirina trebuie interupt cu 7-10 zile preoperator, cel anticoagulant cu 12 ore, etc). Consultul anestezic trebuie facut cu 24 ore inaintea interventiei chirurgicale planificate.
  • Pregătirea emoțională: operația de cezariană poate fi o sursă de anxietate, mai ales pentru femeile aflate la prima experiență. Sprijinul partenerului sau al familiei, precum și discuțiile cu medicul pot ajuta la reducerea temerilor.

Femeie însărcinată discutând cu medicul despre operația cezariană

Desfășurarea Operației de Cezariană

Operația de cezariană este o intervenție chirurgicală planificată sau realizată de urgență pentru a aduce pe lume copilul, atunci când nașterea vaginală nu este posibilă sau sigură. Iată ce implică desfășurarea unei operații de cezariene, explicat în detaliu:

Administrarea Anesteziei

Tipul de anestezie este stabilit în funcție de situația medicală:

  • Anestezia spinală sau epidurală (cel mai frecvent): amorțește partea inferioară a corpului, permițând mamei să rămână trează și să fie conștientă de nașterea copilului. Simțul tactil este păstrat. Pentru operațiile cezariene planificate cât și pentru cele care nu constituie o urgență extremă se practică rahianestezia sau anestezia peridurala (anestezicul se injectează in coloana vertebrala având astfel ca rezultat dispariția senzației de durere de la nivelul ombilicului în jos).
  • Anestezia generală: este utilizată doar în cazuri de urgență sau atunci când anestezia locală nu este indicată. În acest caz, mama va fi adormită pe durata operației. Anestezia generală (adormirea pacientei) este utilizată rar atunci când există o situație de extremă urgență sau atunci când din diverse motive anestezia rahidiană sau anestezia peridurală nu se pot realiza.

Echipa de anestezie monitorizează constant funcțiile vitale ale mamei, precum ritmul cardiac, tensiunea arterială și nivelul de oxigen. Înainte de operație pacientei i se va monta o branula cu o perfuzie cu soluție de ser fiziologic pentru a preveni scăderea tensiunii arteriale după momentul anesteziei. În cazuri selecționate se administrează profilactic un antibiotic preoperator pentru a scădea riscul de infecție. După instalarea anesteziei se va monta o sondă urinară care va fi menținută aproximativ 16-24 de ore.

Dezinfectarea și Izolarea Zonei de Intervenție

Abdomenul este curățat cu soluții antiseptice pentru a reduce riscul de infecții. Este plasat un câmp steril în jurul zonei de intervenție, iar o barieră vizuală (un paravan) este ridicată, astfel încât gravida să nu vadă procedura.

Incizia Abdominală

Medicul face o tăietură în zona inferioară a abdomenului, de obicei deasupra liniei bikinilor. Există două tipuri principale de incizii:

  • Incizia transversală (Pfannenstiel): este cea mai frecventă, deoarece vindecarea este mai rapidă, iar cicatricea este mai estetică. Cea mai utilizata tehnica operatorie foloseste incizie orizontala in portiunea inferioara a abdomenului deasupra osului pubian.
  • Incizia verticală: este rar utilizată și necesară doar în cazuri de urgență, când accesul rapid la uter este vital. Muschii drepti abdominali nu se sectioneaza ci se departeaza ajungandu-se in cavitatea abdominala.

Incizia Uterină și Extragerea Copilului

După deschiderea abdomenului, medicul va face o tăietură în peretele uterului:

  • Uterul este deschis transversal, aproape de baza sa. Aceasta permite un acces rapid și sigur la copil. Peretele uterului se sectioneaza transversal similar cu incizia de la nivelul tegumentului.
  • Medicii vor ghida copilul prin deschiderea uterului, iar odată ce capul și umerii sunt scoși, restul corpului este extras rapid. Urmeaza extragerea fatului prin sectiunea creata, manevra ajutata de apasarea efectuata pe abdomenul matern.
  • Acest proces durează câteva minute, iar imediat ce copilul este scos, cordonul ombilical este tăiat. Dupa extractia copilului, in functie de starea acestuia, cordonul ombilical se sectioneaza dupa aproximativ 1 minut pentru a permite transferul sangelui placentar catre fat.

Îngrijirea Copilului

După extragere, copilul este preluat de neonatolog sau asistentul medical pentru a fi evaluat. Procedurile includ:

  • Curățarea căilor respiratorii și verificarea respirației.
  • Scorul Apgar, care evaluează starea generală a nou-născutului în primele minute după naștere.
  • Înfășarea copilului și, dacă este posibil, plasarea acestuia lângă mamă pentru contact piele pe piele.

Nou-născut evaluat de medicul neonatolog

Expulzia Placentei și Suturarea

După nașterea copilului, medicul extrage placenta și verifică uterul pentru a se asigura că nu există resturi placentare sau sângerări excesive.

  • Suturarea uterului: uterul este închis cu un fir resorbabil, strat cu strat. Dupa sectionarea cordonului ombilical se extrag placenta si membranele fetale. Ulterior uterul se contracta cu ajutorul medicamentelor administrate in acest scop.
  • Suturarea peretelui abdominal: toate straturile incizate (mușchi, grăsime, piele) sunt cusute cu grijă pentru a asigura vindecarea corectă. Se practica ulterior sutura, cu material resorbabil, a uterului, peretelui abdominal si tegumentului. Aceasta din urma, pe langa efectul cosmetic superior are si avantajul ca nu mai necesita extragerea firelor de sutura.

Monitorizarea Postoperatorie Imediată

După operație, gravida este mutată într-o zonă de supraveghere postoperatorie, unde este monitorizată timp de câteva ore pentru a preveni și identifica eventualele complicații:

  • Verificarea semnelor vitale (tensiune arterială, puls, respirație).
  • Administrarea calmantelor pentru gestionarea durerii.
  • Verificarea pierderilor de sânge.

Cum se Simte Mama în Timpul Operației?

Dacă anestezia este locală, mama va fi conștientă, dar nu va simți durere. Este posibil să perceapă presiune sau mișcare în timpul extragerii copilului. Echipa medicală comunică permanent cu mama pentru a se asigura că aceasta se simte confortabil.

Recuperarea După Cezariană

Nașterea prin cezariană este o intervenție chirurgicală majoră, iar recuperarea necesită timp și atenție. Procesul de vindecare diferă de la o mamă la alta, dar, în general, respectarea indicațiilor medicale poate preveni complicațiile și grăbi refacerea.

Etapele Recuperării După Cezariană

Recuperarea după operația de cezariană include mai multe etape.

Perioada Imediată Postoperatorie (primele 24 de ore)

În primele ore după operație, mama este monitorizată în secția de terapie intensivă sau de supraveghere postoperatorie. În această etapă te poți aștepta la:

  • Durere: pacienta va simți disconfort în zona inciziei. Durerea poate fi mai accentuată în timpul mișcărilor bruște, al tusei sau al râsului.
  • Îngrijirea plăgii: incizia este monitorizată pentru semne de infecție, iar pansamentele sunt schimbate conform recomandărilor medicului. Uneori, sunt utilizate bandaje speciale pentru susținerea zonei abdominale. Pansamentul este indepartat la 48 ore si plaga este lasata libera si nu se dezinfecteaza. Dusul peste plaga este permis la 3 zile postoperator.
  • Alăptarea: poziționarea corectă este esențială pentru a evita presiunea asupra abdomenului. O pernă specială pentru alăptat poate fi de ajutor. Nou nascutul este adus mamei cat mai curand posibil, in functie de starea si dorinta ei. Fiecare salon sau rezerva este dotat cu patuturi pentru nou nascuti (sistem rooming-in generalizat). Alaptarea la san este atitudinea recomandata in spital.

Primele Săptămâni de Recuperare (2-6 săptămâni)

Această perioadă este crucială pentru vindecarea completă. Este important să fie urmate cu strictețe sfaturile medicului:

  • Activitate fizică: mișcarea ușoară este benefică, dar trebuie evitat efortul intens. Plimbările zilnice ajută la îmbunătățirea circulației și la prevenirea constipației. Pacienta este incurajata sa-si reia mersul obisnuit si alimentatia obisnuita, fiind transferata in salon sau rezerva. Nu exista regim alimentar dupa o operatie cezariana obisnuita.
  • Ridicarea greutăților: în primele 6 săptămâni, este recomandat să nu se ridice mai mult decât greutatea copilului (aproximativ 3-5 kg). Ridicarea greutăților: nu ridica greutăți mai mari de 3-5 kg în primele 6 săptămâni. Ridicarea excesivă poate provoca dureri abdominale, întinderea mușchilor sau deschiderea inciziei.
  • Durata durerii: durerea se reduce treptat și, în mod normal, dispare complet după 2-3 săptămâni. Totuși, unele femei pot simți sensibilitate la nivelul inciziei timp de câteva luni.
  • Controlul medical: după aproximativ 6 săptămâni, este necesar un consult medical pentru a verifica vindecarea inciziei și sănătatea generală a mamei. Controlul postoperator al mamei se face la 10-12 zile de la nastere in policlinica spitalului. La domiciliu lauza este sfatuita sa-si urmareasca temperatura si aspectul plagii operatorii in primele 7-10 zile.

Restricții După Cezariană

Pentru o recuperare optimă, este esențial să respecți anumite restricții:

  • Ridicarea greutăților: nu ridica greutăți mai mari de 3-5 kg în primele 6 săptămâni. Ridicarea excesivă poate provoca dureri abdominale, întinderea mușchilor sau deschiderea inciziei.
  • Efort fizic intens: evită sporturile solicitante, exercițiile abdominale sau alergarea până când medicul îți permite. Activitatea fizică intensă poate încetini vindecarea.
  • Conducerea mașinii: în general, nu este recomandat să conduci timp de 2-4 săptămâni, deoarece mișcările bruște pot cauza durere sau pot afecta reflexele.

Femeie odihnindu-se după operația cezariană

Ce trebuie să știți despre cezariană + îngrijire după cezariană

Cezariana Versus Nașterea Naturală: Avantaje și Dezavantaje

Operația cezariană este o intervenție chirurgicală utilizată atunci când nașterea naturală nu se poate face în siguranță. Nașterea prin cezariană poate fi programată sau se poate efectua în regim de urgență, presupune o perioadă de recuperare mai lungă pentru pacientă și implică un risc mai mare de complicații materne posibile postpartum, în comparație cu o naștere naturală. Intervenția presupune realizarea unei incizii ample în abdomenul și uterul mamei, pentru extragerea copilului. De asemenea, în cazul unei complicații în timpul nașterii, precum embolia cu lichid amniotic, medicii intervin rapid printr-o operație de cezariană. Nașterea prin cezariană este recomandată pentru a evita unele complicații și traumatisme obstetricale care pot să apară în timpul unei nașteri naturale.

Multe femei însărcinate vor să afle dacă operația cezariană este mai dureroasă decât o naștere pe cale vaginală, însă pragul durerii diferă de la o naștere la alta și de la o persoană la alta. Astfel, durerea din timpul unei nașteri vaginale poate fi controlată prin administrarea unei anestezii epidurale în timpul travaliului. În comparație, nașterea prin cezariană nu presupune durere în timpul operației, în schimb, refacerea după intervenție durează mai mult și poate fi mai dureroasă decât după o naștere naturală. Prezintă risc de apariție ulterioară a istmocelului.

O altă temere a viitoarelor mame este că după o naștere prin operație cezariană toate nașterile ulterioare vor fi posibile numai în același fel. Numărul de cezariene care pot fi efectuate nu este clar stabilit, întrucât este unic pentru fiecare femeie în parte, ținând cont de istoricul medical, dar și de felul în care au decurs nașterile anterioare.

Dr. CHITULEA PETRU, medic primar Obstetrica-Ginecologie, vorbește despre avantajele operației cezariene, una dintre operațiile realizate cel mai frecvent în întreaga lume. Operația cezariană este nașterea chirurgicală a unui copil printr-o incizie la nivelul abdomenului și uterului mamei. Dr. „Operația cezariană este un rău necesar. Procentul de situații riscante pe care îl depistăm înainte de naștere a crescut foarte mult. Dau un exemplu: are copilul o circulară de cordon în jurul gâtului. În mod normal, înainte de apariția ecografelor, și când am început eu meseria vă spun că în România nu prea erau ecografe, nici nu știam, era o surpriză la naștere. În cazul în care cordonul se strângea și copilul intra în hipoxie din cauza asta, se considera că nu aveam de unde să știm, e un risc acceptabil. În ziua de azi, în aceeași situație, vom face cezariană pentru că dacă știi, e inclusiv din punct de vedere moral inacceptabil să-ți asumi un risc pentru că eu întotdeauna spun că atunci când obstetricianul își asumă un risc, de fapt nu e riscul lui. Este riscul copilului și al familiei lui. Pentru că unul dintre cele mai îngrozitoare și inacceptabile lucruri care se întâmplă în obstetrica este apariția unui copil cu un handicap grav. Cred că ceva mai rău nu există în meseria noastră și orice am face ca să minimalizăm șansa ca un copil să se nască cu un handicap este justificat. Rezultatele și lipsa complicațiilor postoperatorii sunt practic 100%. În ziua de azi operația cezariană este o operație foarte sigură, iar atunci când depistăm un risc este inclusiv imoral, după părerea mea, să-ți asumi riscul unei nașteri pe cale naturală. Operația este rapidă și scurtă, recordul lui Joel Cohen de la Tel Aviv, cu operația Misgav-Ladach era de 9 minute de la piele la piele, iar recordul meu este de 8 minute și jumatate deci operația este rapidă și simplă, iar în tehnicile moderne minim-invazive operația este cu procent extrem de mic de complicații. Nu există intervenție chirurgicală în care să poți să spui că nu vei avea complicații deloc, însă în operația cezariană, laparotomia Joel-Cohen, inventată de profesorul din Israel, pielea și aponevroza, țesuturi foarte solide din peretele abdominal se incizează, însă în rest țesuturile: mușchi, grăsime, peritoneu, se desira. După ce deschidem facem un mic orificiu în peretele abdominal în care introducem două degete și tragem desirând țesuturile. Când vezi o astfel de operație, la început, pare șocant, dar avantajul este că atunci când tai elegant cu bisturiul, tai tot, vase, nervi, în schimb când desiri acest țesut, vasele și nervii se întind, rămân intacte și de exemplu, în mod normal, la o operație cezariană până scoatem placenta, practic, nu curge sânge, pierderea de sânge este zero, operăm uscat, vasele rămân intacte. Cicatricea și vindecarea țesutului după orice intervenție este făcută de sânge. Ce e dureros după operație? Terminațiile nervoase libere, acolo unde ai avut un mic nerv și l-ai tăiat capătul lui rămâne sensibil și dureros și în al doilea rând așa-numitul “țipat” al celulelor după oxigen (dacă am tăiat un vas și acela nu mai duce sânge oxigenat într-o zonă țesuturile suferă și produc durere, pe de altă parte dacă nu ai sânge în țesuturi, microbii se dezvoltă și nu are cine să ne apere pentru că leucocitele tot prin sânge vin și omoară microbii care ajung în plagă).

Comparație vizuală între naștere naturală și cezariană

Întrebări Frecvente Despre Cezariană

După o operație cezariană, lauza este monitorizată în salonul postoperator timp de 24 de ore, perioadă în care i se vor administra medicamente calmante sau alte medicamente necesare în funcție de situație. În situații speciale pacientele vor fi monitorizate în secția de Terapie intensivă. Marea majoritate a lauzelor care au născut prin operație cezariană se externează în a 3-a zi postoperator în cazul în care starea pacientei și a fătului o permit. Nu se recomandă purtarea de dispozitive de susținere a abdomenului după naștere.

Părinți cu nou-născut după cezariană

tags: #cezariana #onorariu #doctor

Postări populare: