Mercurul este un element chimic, un compus ce se gaseste in rocile din crusta planetei. Acesta are un aspect stralucitor argintiu, fiind astfel numit si ,,argint lichid. Mercurul este de asemenea prezent in tabelul periodic, avand simbolul Hg si numarul atomic 80.Mercurul este de asemenea prezent in tabelul periodic, avand simbolul Hg si numarul atomic 80.

Mercurul, din totalul de elemente chimice, se diferentiaza prin consistenta sa, fiind un metal ce se poate gasi atat in stare solida cat si in stare lichida, in functie de temperatura. Mercurul are proprietati de conductibilitate, fiind regasit frecvent in termometre, felinare si becuri.

Patruns insa in organismul uman, mercurul este toxic si nociv pentru acesta. Intoxicatia cu mercur poate aparea la oricine foloseste cantitati mari de mercur sau este expus accidental. Organismul va reactiona, cu siguranta negativ, atunci cand mancati, atingeti sau inhalati mercur. Odata patruns in organism, mercurul este absorbit in sange si circula pana la inima, sistem nervos central si rinichi. Mercurul elemental este de regula inofensiv atunci cand il atingeti sau inghititi, intrucat textura sa alunecoasa nu va permite absorbtia sa prin piele sau sistem digestiv. Inhalarea mercurului elemental, pe de alta parte, este extrem de periculoasa, intrucat acesta ajunge repede la plamani.

Mercurul anorganic este otravitor atunci cand este inghitit, atacand in special rinichii si creierul. Simptomele apar in acest caz daca inhalati sau atingeti mercurul organic. Simptomele nu apar insa imediat, ci uneori dupa perioade foarte lungi de la contactul cu mercurul, uneori chiar cativa ani. Pacientele insarcinate, expuse la cantitati mari de metilmercur (un tip de mercur organic) pot induce tulburari de dezvoltare cognitiva si leziuni cerebrale fatului. Expunerea cronica la mercurul organic este fatala.

Intoxicatia cu mercur este produsa de expunerea la mercur si patrunderea acestuia in organism pe diferite cai. Intoxicatia cu mercur este de cele mai multe ori diagnosticata in departamentul de urgenta, in urma unor simptome severe. Medicul va stabili diagnosticul dupa evaluarea rapida a istoricului medical si personal (mediu de lucru, obiceiuri alimentare, intamplari recente) si examenului fizic. Testele paraclinice ajuta medicul sa stabileasca diagnosticul final si sa evalueze severitatea intoxicatiei. In departamentul de urgenta, medicul va decontamina imediat tegumentele si imbracamintea pentru a evita expunerea suplimentara a pacientului sau personalului medical. Pacientul poate fi pus intr-o camera de izolare speciala. Deseori va fi nevoie de continuarea tratamentului cu chelatori de mercur pentru cateva saptamani sau chiar luni de la expunere, pentru a va asigura ca orice urma de metal este eliminata din organism.

Nu toate tipurile de peste contin mercur, insa unele tipuri contin cantitati importante de metilmercur, un component ce se gaseste in apa in care acestia traiesc. Intoxicatia cu mercur in urma consumului acestor pesti apare fie in timp prin consum constant, fie la consumul unor cantitati foarte mari. Mercurul este un component periculos pentru corpul uman, iar prognosticul dupa expunere depinde de cantitatea de mercur patrunsa si de starea generala de sanatate a organismului la momentul intoxicatiei. Organismul poate suferi leziuni permanente, precum leziuni pulmonare in urma inhalarii mercuruli elemental sau leziuni renale in urma contactului cu mercur anorganic.

Intoxicatia cu mercur este o afectiune amenintatoare de viata, iar modalitatile de contact cu mercurul sunt pe cale tegumentara, inhalatorie si digestiva. Daca suspicionati ca ati fost intoxicat cu mercur, apelati la ajutor medical de urgenta. In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare.

Intoxicația cu mercur este o problemă serioasă de sănătate care apare în urma expunerii la mercur, un metal greu toxic care se găsește sub diferite forme în mediu. Această afecțiune poate duce la leziuni neurologice și fiziologice severe, fiind crucial pentru indivizi să înțeleagă cauzele, simptomele și opțiunile de tratament ale acestuia. Odată cu creșterea activităților industriale și a poluării mediului, conștientizarea intoxicației cu mercur a devenit mai semnificativă ca niciodată. Intoxicația cu mercur apare atunci când o persoană este expusă la niveluri ridicate de mercur, ceea ce duce la efecte toxice asupra organismului. Mercurul există sub mai multe forme, inclusiv mercur elementar (găsit în termometre și unele întrerupătoare electrice), mercur anorganic (utilizat în unele procese industriale) și mercur organic (găsit în anumite tipuri de pește și fructe de mare). Fiecare formă arecăi diferite de expunere și niveluri variate de toxicitate. Mercurul este eliberat în mediu în principal prin procese industriale, cum ar fi arderea cărbunelui, mineritul și incinerarea deșeurilor. Odată ajuns în mediu, mercurul se poate acumula în corpurile de apă, ducând la contaminarea peștelui și a fructelor de mare. Consumul acestor surse contaminate este o modalitate obișnuită prin care indivizii sunt expuși la mercur. Deși intoxicația cu mercur este în primul rând o problemă de mediu, unele persoane pot avea predispoziții genetice care le fac mai susceptibile la efectele sale toxice. De exemplu, variațiile genelor responsabile de detoxifierea metalelor grele pot influența eficientea cu care o persoană poate procesa și elimina mercurul din organism. Dieta joacă un rol semnificativ în expunerea la mercur. Peștele și fructele de mare, în special speciile prădătoare mai mari, cum ar fi rechinul, peștele spadă și macroul regal, tind să acumuleze niveluri mai ridicate de mercur. Persoanele care consumă aceste tipuri de pește în mod regulat pot prezenta un risc mai mare de intoxicație cu mercur.

Simptomele intoxicației cu mercur pot varia în funcție de forma de mercur și de nivelul de expunere. Diagnosticul intoxicației cu mercur începe cu o evaluare clinică amănunțită. Furnizorii de servicii medicale vor lua un istoric detaliat al pacientului, inclusiv potențialele surse de expunere, obiceiurile alimentare și orice simptome resimțite. Analize de laborator: Analizele de sânge și urină pot măsura nivelurile de mercur. Furnizorii de servicii medicale trebuie să ia în considerare și alte afecțiuni care se pot prezenta cu simptome similare, cum ar fi intoxicația cu plumb, scleroza multiplă sau alte tulburări neurologice. Tratamentul intoxicației cu mercur depinde de severitatea afecțiunii și de forma de mercur implicată. Prognosticul intoxicației cu mercur variază în funcție de nivelul de expunere și de promptitudinea tratamentului.

Care sunt principalele surse de expunere la mercur? Expunerea la mercur provine în principal din consumul de pește contaminat, expunerea ocupațională în industriile care utilizează mercur și poluarea mediului. Care sunt simptomele intoxicației cu mercur? Simptomele pot include tremor, probleme de memorie, iritabilitate, amorțeală, disconfort gastrointestinal și probleme respiratorii. Cum se diagnostichează intoxicația cu mercur? Ce tratamente sunt disponibile pentru intoxicația cu mercur? Poate fi prevenită intoxicația cu mercur? Sunt copiii mai predispuși la intoxicația cu mercur? Care sunt efectele pe termen lung ale intoxicației cu mercur? Când ar trebui să solicit asistență medicală pentru intoxicația cu mercur? Există un nivel sigur de expunere la mercur? Nu există un nivel sigur de expunere la mercur cunoscut. Pot terapiile alternative să ajute în cazul intoxicației cu mercur?

Intoxicația cu mercur este o problemă gravă, însă cu măsuri preventive și metode naturale de detoxifiere, riscurile pot fi reduse considerabil. Intoxicatia cu mercur apare ca urmare a expunerii la mercur, un metal greu foarte toxic pentru sanatate. Numeroase studii au aratat ca o expunere ridicata la mercur modifica si otraveste sistemul nervos central, cauzand stari de iritare, oboseala, modificari comportamentale, frisoane, dureri de cap si pierderi cognitive, halucinatii si chiar moarte. In mod ideal nu ar trebui sa avem niciun pic de mercur in corp. Intoxicatia cu mercur nu apare peste noapte. Este nevoie de timp pentru ca mercurul sa se acumuleze in corp. In mod normal, mercurul se elimina prin urina, fecale si laptele matern. Insa, daca esti un mare consumator de peste contaminat cu mercur, de exemplu, atunci va dura si pana la un an pentru ca mercurul sa fie eliminat din corp, din momentul in care renunti la consumul de peste. Poate parea mult, insa trebuie tinut cont de faptul ca, in cazul pestelui si al produselor din peste care contin metil mercur, peste 95% din acesta de absoarbe in sange.

Ce este mercurul? Mercurul (Hg) este un metal greu ce poate fi gasit in crusta pamantului. Este eliminat in atmosfera datorita unor fenomene naturale, cum ar fi eruptiile vulcanice. Mercurul este prezent in trei forme: ca element chimic, anorganic si organic. In natura, mercurul se regaseste in special in compusi si saruri anorganice. Activitatile umane, cum ar fi mineritul si exploatarea zacamintelor aurifere, sunt in prezent principalele surse de eliberare a mercurului in aer. Mercurul metalic sau ca element chimic (un lichid inodor, stralucitor, alb-argintiu) este folosit de obicei in termometre, barometre si becuri fluorescente. Din cauza preocuparii pentru toxicitatea mercurului, termometrele cu mercur au fost scoase din uz. Prezenta mercurului in sange trebuie sa se situeze intre valorile zero si 9 nanograme pe mililitru (ng/mL). Si persoanele care isi pun plombe cu mercur sunt expuse riscului. In septembrie 2016, cercetatorii au publicat un studiu care arata ca plombele cu mercur contribuie semnificativ la persistenta mercurului in corp. Iar cercetatorii de la Universitatea din Georgia au identificat si numarul magic de plombe cu mercur care pot mari cantitatea de mercur din corp. Rezultatele arata ca persoanele care au peste opt plombe au cu 150 % mai mult mercur in sange decat persoanele care nu au nicio plomba cu mercur.

Mercurul ca element chimic este prezent in plombele dentare, termometrele de sticla, becurile fluorescente si intrerupatoarele electrice. Plamanii pot suferi daune permanente si poate interveni chiar si moartea, in functie de cantitatea de mercur inhalata. Mercurul organic, sau metil mercurul, este prezent in peste si in fumul eliberat prin arderea carbunilor. Femeile insarcinate, in special, trebuie sa evite expunerea la mercur, pentru ca risca malformatii permanente ale fatului. Conform unui studiu despre sanatatea mediului, publicat in 2007, principalele surse de contaminare cu mercur sunt expunerea la metil mercurul (MeHg) din peste, mercurul anorganic (I-Hg) din alimente si vaporii de mercur (Hg0) din lucrarile dentare cu amalgam.

Incadrare generala a informatiilor despre mercur si efectele sale asupra sanatatii

Intoxicatia cronica cu mercur si cum mi-a afectat viata

Ai plombe cu amalgam? Mai sunt cunoscute si ca "plombe cu mercur" sau "plombe de argint". Daca ai avut carii si ti-ai plombat dintii, atunci sunt sanse mari ca acestea sa fie cu amalgam, fiind cele mai utilizate tipuri de plombe. Pare greu de crezut, dupa ce inveti despre mercur, insa acesta este inca foarte utilizat in stomatologie. Amalgamul este format din mercur lichid (cam 50% din greutatea acestuia) si un aliaj sub forma de pudra din metale ca argint, cositor si cupru. Conform Laboratoarelor Clinicii Mayo, mercurul se elibereaza din plombele cu amalgam prin simpla actiune a masticatiei. Cantitatea zilnica se spune ca este intre 2 si 20 de micrograme pe zi. Mestecatul gumei elibereaza mai mult mercur decat in mod normal. Expertii sunt de parere ca plombele nu contin cantitati suficiente de mercur pentru a pune probleme insa totul depinde de expunerea zilnica si de acumularea de mercur.

Cea mai mare concentratie de metil mercur este prezenta in special in pestele de dimensiuni mari. Pestele bogat in mercur include pestele tilefish, pestele spada, rechinul, macroul regal si tonul. Acestiia sunt principalii pesti care contin cantitati mari de mercur. Din pacate, prin gatire nu se diminueaza cantitatea de mercur.

tags: #compozitia #de #mercur #din #laptele #matern

Postări populare: