Trebuie subliniat totuși că subantrepriza trebuie să respecte condițiile principale din contractul de antrepriză. Acest aspect a fost adus în atenția Înaltei Curți de Casație și Justiție (”ICCJ”) care s-a pronunțat prin decizia nr. 3741 din 25 noiembrie 2014, întemeiată pe dispozițiile vechiului Cod civil. Recepția este, prin urmare, actul juridic unilateral prin care beneficiarul aprobă lucrarea și care are următoarele consecințe: (a) prețul devine exigibil, dacă nu s-a prevăzut altfel prin lege sau contract (conform art. 1864 din Codul civil); (b) se transferă paza și riscurile; (c) antreprenorul este eliberat de garanția ce ține de viciile aparente ale lucrării sau lipsa aparentă a calităților convenite.

Recepția lucrării se realizează în prezența reprezentanților autorităților, în funcție de complexitatea și natura lucrărilor, conform Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora. Recepția la terminarea lucrărilor se desfășoară conform procedurii specifice stabilite prin Regulament, iar în cazul unor părți din construcție realizarea poate fi supusă unei proceduri speciale la latitudinea părților. La finalizarea acelei părți din lucrare ce urmează a fi acoperită prin executarea ulterioară a altor lucrări sau prin montarea unor elemente de construcții, antreprenorul și beneficiarul sunt obligați să constate împreună existența părții finalizate și conformitatea acesteia cu dispozițiile legale și clauzele contractului. Împrejurări care împiedică executarea lucrărilor pot afecta procedura de recepție și riscurile asociate.

Infografic: Procesul recepției lucrărilor în antrepriză

Conform dreptului noului Cod Civil, subantrepriza este reglementată ca un nou contract de antrepriză, prin care antreprenorul poate încredința unuia sau mai multor subantreprenori executarea unor părți ori elemente ale lucrării, cu condiția ca aceasta să respecte condițiile principale din contractul de antrepriză. Subantreprența stabilește două rapoarte distincte: raportul de antrepriză dintre client și antreprenor, și raportul de subantrepriză dintre antreprenor și subantreprenor, iar subantreprenorul nu produce efecte direct față de beneficiar. În raporturile cu beneficiarul, antreprenorul răspunde pentru fapta subantreprenorului la fel ca pentru propria sa faptă.

Acțiunea directă a lucrătorilor împotriva beneficiarului este o excepție de la regula generală și poate exista atunci când nu au fost plătite de antreprenor, persoanele care au desfășurat activitatea pentru prestarea serviciilor sau executarea lucrării contractate pot avea acțiune directă împotriva beneficiarului până la concurența sumei datorate antreprenorului. Această acțiune directă este rodul dispoziției speciale a legii. Astfel, lucrătorii pot reclama plata creanțelor față de antreprenor, direct de la beneficiar, în măsura în care acesta este dator antreprenorului.

Controlul și răspunderea pentru calitatea construcției prevăd că, în timpul execuției, beneficiarul are dreptul să controleze stadiul de execuție, calitatea și materialele, comunicând constatările în scris. La finalizarea acelei părți din lucrare ce urmează a fi acoperită prin lucrări ulterioare, sau montarea altor elemente, se procedează la recepția parțială sau finală, în funcție de reglementările aplicabile. Recepția provizorie marchează momentul trecerii riscurilor asupra beneficiarului.

Antreprenorul și proiectantul au obligația de a comunica imediat concluziile privind eventuale greșeli sau lipsuri din proiectare, precum și propunerile de remediere. Dacă beneficiarul nu reacționează prompt, antreprenorul poate suspenda execuția lucrărilor. În cazul unor vicii ascunse, garanția și răspunderea se poate aplica pe o perioadă de până la 10 ani de la recepția lucrării, în funcție de reglementările speciale aplicabile. Prescripția dreptului la acțiune pentru vicii aparente începe să curgă de la data recepției finale sau a împlinirii termenului de remediere, iar pentru vicii de proiectare, prescripția poate începe la momentul descoperirii viciilor corespunzătoare lucrărilor de construcții.

Diagrame: rolurile părților în contractul de antrepriză și subantrepriză

Autorizarea lucrărilor de construcții este o cerință esențială în toate cazurile de execuție, iar autorizațiile trebuie să fie obținute de beneficiar, cu cooperarea antreprenorului, care poate furniza informații necesare din partea sa. Autorizațiile se emit de autorități administrative competente și pot fi valabile pentru perioade determinate, cu posibilitatea de prelungire. Legea nr. 50/1991 stabilește cadrul pentru autorizarea lucrărilor, iar Legea nr. 10/1995 reglementează calitatea construcțiilor, printre altele. În practică, mandatul de obținere a autorizațiilor este adesea acordat antreprenorului în numele beneficiarului.

În ceea ce privește prețul și plata, lucrările se execută la un preț de deviz, iar plata se face în etape, după recepția fiecărei faze a lucrării. Neplata la termen poate conduce la rezilierea contractului cu daune- interese, iar penalitățile se aplică de la data scadenței până la plata efectivă. Pretul poate fi forfetat sau determinat în funcție de valoarea lucrărilor sau a serviciilor prestate, iar în cazul unor contracte cu plata în funcție de stadiul lucrărilor, antreprenorul poate solicita socoteala despre stadiul lucrărilor și cheltuielile efectuate. În cazul pieirii lucrării înainte de recepție din vina beneficiarului, antreprenorul nu are dreptul la plata, dacă a furnizat materialele sau dacă pieirea a avut altă cauză decât viciile materialelor.

Garanția pentru vicii și pentru calitățile convenite este aplicabilă, iar exonerările de răspundere pentru arhitect sau inginer, sau pentru antreprenor sau subantreprenor, pot interveni dacă vicii rezultă din deciziile beneficiarului sau din problemelor de proiectare, cu condiția ca aceste vicii să fi fost notificate beneficiarului în cursul executării lucrării. În concluzie, contractul de antrepriză reglează relațiile dintre beneficiar, antreprenor și subantreprenori printr-un ansamblu de reguli despre recepție, răspundere, prescripție, autorizații și obligații, iar recepția finală sau parțială consfințește transferul riscurilor, plata și garanțiile aferente lucrării.

Elemente normative cheie și aplicații practice

  1. Recepția finală este momentul în care se dă acordul beneficiarului, iar riscurile trec asupra acestuia.
  2. Recepția tacită poate apărea în circumstanțe în care beneficiarul nu răspunde notificării de finalizare, și praguri ale prescripției vicioase pot fi stabilite prin reglementări speciale.
  3. Subantrepriza este reglementată explicit ca un nou contract, cu două lanțuri de obligații, între antreprenor și subantreprenor, și între antreprenor și beneficiar.
  4. Acțiunea directă a lucrătorilor împotriva beneficiarului este permisă în anumite condiții legale, ceea ce influențează circulația creanțelor între părți.
  5. Autorizarea construcțiilor este o condiție sine qua non pentru executarea lucrărilor, iar cooperarea între beneficiar și antreprenor este esențială pentru obținerea tuturor autorizațiilor.

Notă privind terminologia și reglementările românești

Conținutul prezentat se sprijină pe prevederi ale Codului civil și pe reglementări în domeniul construcțiilor, având în vedere evoluțiile legislative, inclusiv reglementările legale privind calitatea în construcții, autorizațiile de construire și regimurile de răspundere pentru vicii.

tags: #contract #antrepriza #receptia #in #sarcina #antreprenorului

Postări populare: