Alimentația naturală, reprezentând hrănirea exclusivă cu lapte de mamă în primele 4-6 luni de viață, este considerată ideală și cea mai economică pentru sugar. OMS și UNICEF recomandă alăptarea exclusivă până la vârsta de 6 luni, urmată de continuarea alăptării alături de o alimentație complementară adecvată până la 2 ani sau chiar mai mult. Alimentația exclusiv la sân presupune hrănirea sugarului doar cu lapte de mamă, fără substituenți, alte lichide sau alimente, și fără utilizarea tetinei sau suzetei, care pot interfera cu actul suptului.
Pentru o alăptare de succes și de lungă durată, este esențială alăptarea precoce, adică atașarea nou-născutului la sân cât mai repede după naștere, de preferat în primele 30 de minute, maxim 1-2 ore. Nou-născuții sunt foarte activi în această perioadă și au un reflex de supt puternic. În primele zile, este recomandată alăptarea la cerere, zi și noapte, pentru a stimula secreția lactată și a asigura nevoile nutritive ale copilului, chiar dacă lactația nu este încă declanșată. Succesul alăptării depinde și de atașarea corectă a copilului la sân.
Rolul Echipei Medicale și al Părinților
Echipa medicală, inclusiv medicul de familie, joacă un rol crucial în consilierea mamei privind alăptarea. Aceasta include informarea corectă despre avantajele alăptării, corectarea concepțiilor greșite, pregătirea sânului și tehnicile de alăptare. Părinții au oportunitatea de a primi informații bazate pe dovezi științifice, înțelegând astfel beneficiile alimentației naturale pentru mamă, copil și familie.
Alimentația Mamei în Perioada Alăptării
Alimentația mamei care alăptează este esențială pentru creșterea și dezvoltarea corespunzătoare a sugarului. Procesul de formare a laptelui matern necesită un aport caloric sporit, aproximativ 2000-2800 kcal pe zi, cu un surplus de aproximativ 400 de calorii față de necesarul obișnuit. Dieta trebuie să fie echilibrată, bogată în proteine (ouă, carne slabă, pește, lactate semidegresate), fructe, legume și cereale integrale. De asemenea, este important un aport suficient de lipide, minerale și vitamine.
Nutrienți Esențiali și Rolul Lor
Anumiți nutrienți sunt deosebit de importanți în perioada alăptării:
- Vitamina A: Antioxidant puternic, important pentru vedere și funcții neurologice.
- Vitamina B2: Ajută la asimilarea fierului și menținerea nivelurilor corespunzătoare de hemoglobină.
- Vitamina B6 (Piridoxină): Esențială pentru dezvoltarea creierului, a măduvei spinării și pentru formarea melatoninei, reglând somnul.
- Vitamina B12: Vitală pentru sănătatea neuronilor.
- Vitamina C: Ajută la combaterea oboselii.
- Vitamina D: Contribuie la întărirea oaselor și protejarea inimii.
- Omega 3: Important pentru dezvoltarea vederii și a funcțiilor cognitive.
- Fier: Ajută la oxigenarea corpului și producerea de celule roșii.
- Calciu: Esențial pentru întărirea oaselor, cu un necesar zilnic de 1000-1300 mg.
Consumul de lichide este, de asemenea, crucial, în special în primele zile. Laptele matern conține aproximativ 87-90% apă, de aceea se recomandă un aport de 2-3 litri de apă sau ceai pe zi, sau chiar mai mult.
Alimente Recomandate și de Evitat în Alăptare
Există o listă variată de alimente recomandate, dar și anum পণ্য contraindicate sau de consumat cu precauție.
Alimente Recomandate:
- Fructe și Legume: Morcovi (sursă de betacaroten), andive (energizante), fasole (verde și galbenă), rubarbă, vinete.
- Proteine: Ouă, carne slabă, pește (somon, păstrăv, sardine), lactate semidegresate.
- Cereale: Ovăz, orez, susan, semințe de cânepă și in.
- Ceaiuri: Ceai de mușețel (calmant), ceai de fenicul (bogat în vitamine).
Alimente de Evitat sau Consumat cu Prudență:
- Alcool: Contradictoriu în timpul alăptării, se secretă în lapte în proporție importantă. Dacă mama consumă alcool, trebuie evitată alăptarea timp de câteva ore.
- Cafeină: Consumul trebuie limitat (o ceașcă pe zi este considerată moderată). Cafeaua, ceaiul negru și ciocolata pot produce iritabilitate la nou-născuți.
- Pește și Fructe de Mare: Anumite tipuri pot conține cantități mari de mercur (macrou, pește-spadă) și trebuie evitate sau consumate rar. Peștele afumat, icrele de pește pot fi contaminate cu listeria.
- Lactate: Dacă sugarul prezintă alergie la proteina din laptele de vacă, produsele lactate vor fi interzise. De asemenea, anumite lactate nepasteurizate (Feta, Gorgonzola, Brie, Camembert) prezintă risc de listerioză.
- Soia: Consumată cu atenție, deoarece conține fitoestrogeni ce pot cauza dezechilibre hormonale.
- Usturoi, Ceapă, Varză, Conopidă, Broccoli, Ridichi, Ardei iute, Fasole, Mazăre, Năut: Pot favoriza balonarea și colicile la sugar.
- Citrice: Pot fi evitate din cauza acidității, care poate fi greu tolerată de sistemul digestiv imatur al bebelușului.
- Ciuperci: Unii specialiști recomandă evitarea consumului în primele trei luni de viață ale bebelușului, din cauza substanțelor toxice care pot ajunge în laptele matern.
- Alimente cu Conservanți, Coloranți Artificiali, Aditivi Alimentari: Interzise până la vârsta de 1 an.
- Mezeluri: Interzise până la vârsta de 1 an.
- Albus de ou și Căpșuni: Interzise până la vârsta de 1 an.
- Ciocolată: Poate produce iritabilitate la nou-născuți și este interzisă până la 1 an.
- Sucuri Acidulate: Interzise până la vârsta de 1 an.
- Adaos de Sare sau Zahăr: Crește riscul de hipertensiune arterială sau diabet zaharat la vârsta adultă.
- Ouă crude (în salate, maioneze, înghețate, creme): Trebuie evitate pentru a preveni infecția cu salmonella.
Este important de reținut că alimentele aromate pot modifica gustul laptelui, dar nu sunt dăunătoare, pregătind astfel copilul pentru obiceiurile alimentare ale familiei.
Diversificarea Alimentației
Diversificarea alimentației sugarului începe, în general, după vârsta de 6 luni, când copilul prezintă semne de pregătire: își poate controla capul, stă în șezut sprijinit, și-a pierdut reflexul de a împinge cu limba, și-a dublat greutatea de la naștere, nu se mai satură doar cu lapte și manifestă curiozitate față de mâncarea mamei.
Riscurile Diversificării Precoce și Târzii:
- Diversificarea precoce: Sistemul digestiv poate fi imatur, crescând riscul de reacții alergice și infecții bacteriene digestive.
- Diversificarea tardivă: Poate compromite echilibrul nutrițional, în special aportul de fier și zinc, care scad în laptele de mamă.
Alimentația igienică implică introducerea alimentelor noi pe rând, câte unul, cu lingurița, și evitarea biberonului pentru alimentele solide. La început, se oferă 1-2 lingurițe din alimentul nou.
Contraindicații ale Alimentației Naturale
Contraindicațiile alimentației la sân sunt excepționale:
- Intoleranță absolută la laptele matern.
- Galactozemie: Imposibilitatea organismului de a metaboliza galactoza, care duce la tulburări severe.
În cazuri rare, când mama nu poate alăpta, se poate recurge la lapte de la o donatoare verificată medical. Există și situații în care suptul este întrerupt din cauza sugarului, din cauza malformațiilor gurii și nasului, suferințelor cerebrale sau traumatismelor.
Probleme Comune în Alăptare și Soluții
Alăptarea poate fi însoțită de diverse probleme, care necesită atenție și, uneori, intervenție medicală:
Angorjarea Sânilor:
Reprezintă umplerea excesivă a sânilor cu lapte, apărând între a 3-a și a 5-a zi de la naștere. Sânul devine greu, roșu, tensionat și dureros. Alăptarea frecventă, golirea sânului manual sau cu pompă, și compresele calde pot ajuta.
Mastita:
Infecția țesutului conjunctiv interlobular, frecvent cauzată de stafilococul auriu. Se manifestă prin roșeață, inflamație, căldură și durere severă. Necesită tratament antiinfecțios, repaus, dietă hiperproteică și hidratare. Alăptarea trebuie continuată, preferabil cu sânul afectat.
Ragadele Mamelonare:
Fisuri și roșeață pe mamelon, cu durere arzătoare la supt. Cauzele pot fi tehnici incorecte de alăptare, utilizarea pompelor de muls, mameloane ombilicate sau plate. Igiena sânului, aplicarea de creme epitelizante și continuarea alăptatului sunt recomandate. Dacă durerea este insuportabilă, laptele poate fi extras prin muls și administrat copilului cu seringa sau biberonul.
Candidiaza Mamelonară (Ciupici):
Infecție fungică ce afectează mamelonul și, uneori, cavitatea bucală a sugarului. Necesită tratament antifungic atât pentru mamă, cât și pentru sugar.
Spasmul Vaselor Mamelonare:
Albirea mamelonului după inițierea alăptării, însoțită de durere arzătoare, cauzată de expunerea la aer rece sau de fenomenul Raynaud. Atașarea corectă la sân și evitarea frigului sunt măsuri preventive.
Sfaturi pentru poziții de alăptare corecte, exemplificate de Dr. Olteanu Raluca Gabriela
Cunoașterea problemelor care pot apărea în alăptare, precum și a tehnicilor corecte, poate contribui la o experiență de alăptare de succes și de lungă durată.
tags: #contraindicatiile #materne #tranzitorii #pentru #alimentatia #natuala