Secția Clinică de Obstetrică-Ginecologie are în componența sa 41 paturi de obstetrică și 27 paturi de ginecologie.
Are in folosinta un bloc de nastere si doua blocuri operatorii: blocul ginecologic format din 2 sali de operatie unde se efectueaza operatiile laparoscopice si cele ginecologice clasice și blocul operator obstetrical compus dintr-o sală de cezariane și una de mici intervenții.
Blocul de naștere este compus din sala de pretravaliu, două săli de naștere, sala de pretravaliu și salonul de postpartum imediat.
Colectiv medical: Sef sectorie: Prof. Univ. Dr. Radu Vladareanu - medic pr. obstetrica - ginecologie, dr. in st. Conf. Dr. George Alexandru Filipescu, medic pr. obstetrica - ginecologie, medic spec. chirurgie generala, dr. inst. Sef. Lucr. Dr. Mona Elena Constantin, medic pr. obstetrica - ginecologie, dr. in st.
Asist. Univ. Dr. Anca Burnei Rusu, medic pr. Asist. Univ. Dr. Dan Florin Strajean, medic pr. obstetrica - ginecologie, dr. in st. Conferentiar Universitar Dr. Aida Tincuta Petca, medic pr. obstetrica - ginecologie, dr. in st.
Asist. Univ. Dr. Mihaela Bot, medic pr. obstetrica - ginecologie, dr. in st. Asist. Univ. Dr. Maria Cristina Miron, medic pr. obstetrica - ginecologie, dr. in st.
Asist. Univ. Dr. Ciprian Virgiliu Stefan Pop Began, medic pr. obstetrica - ginecologie, dr. in st. Asist. Univ. Dr. Constantin Vlad Zamfirescu, medic pr. obstetrica - ginecologie, dr. in st.
Asist. Univ. Dr. Vlad Andrei Traistaru, medic sp. obstetrica - ginecologie, dr. in st. Dr. Daniel Tutunaru, medic pr. obstetrica - ginecologie, dr. in st.
Dr. Octavian Constantin Rotaru, medic pr. Dr. Andreea Stefanescu, medic pr. obstetrica - ginecologie, dr. in st. Dr. Andrei Cristian, medic pr. obstetrica - ginecologie, dr. in st.
Dr. Raluca Cornelia Uzum, medic pr. Dr. Mihaela Nica, medic pr. Dr. Alexandra Elena Munteanu, medic sp.
Nu intarziati peste ora programarii. Intarzierile sunt uneori inevitabile datorita urgentelor sau a unor examinarii ecografice care pot dura mai mult decat uzual. Va rugam sa nu aduceti copii mici la momentul examinarii ecografice.
In cursul examinarii sau la sfarsit vor fi discutate informatii personale legate de gravida si fat si, din nefericire, uneori vestile nu sunt bune.
Naștere la Spitalul Elias. Vă redăm scrisoarea mămicii, cu toate detaliile pe care a ținut să le împărtășească și cu speranța că și alte mămici vor dori să povestească experiențele lor.
„Nu prea am putut să spun povestea mea de naștere în detaliu multora pentru că nu voiam să sperii viitoare mămici.
Sper să fi fost doar cazul meu așa sau poate să se fi schimbat lucrurile în acel spital între timp.
Eram la prima sarcină, ca orice femeie la prima naștere aveam temerile mele și am încercat să mă informez de la prietene, internet, târguri de copii care vor fi următorii pași.
La recomandarea unei rude am mers la un anumit doctor care avea clinică privată dar profesa și într-un spital de stat din București - Elias.
Toate analizele a trebuit să le fac la el în clinică (aproximativ 600 lei setul de fiecare dată când mi le cerea), de asemenea și ecografiile de dublu test și morfo tot la un doctor de-a lui din clinică (500 lei ecografia).
Consultațiile doar la cabinet mi-a spus să vin, 300 lei la fiecare o luna-o lună jumătate.
Costuri destul de mari pentru noi, dar am zis să fie bine pentru bebe.
Nu aveau contract cu casa de asigurări deci nu s-a pus în discuție să fac vreo analiză cu trimitere și nici nu accepta să le fac la Regina Maria unde eram asigurată de firmă la care lucrăm.
Naștere la Spitalul Elias. ”Mă întreabă direct: Cezariană, nu?”
Lunile au trecut, analizele și ecografiile erau făcute la zi, timpul trecea și bebe perfect sănătos.
Trec cele 40 de săptămâni, se fac 41… mai trec câteva zile și sun doctorul că am depășit cam mult termenul și bebe nu da niciun semn.
Mă cheamă a 2-a zi la spital de la 7 dimineață.
Mă duc într-o sală unde îmi face fișa de internare și mă întreabă direct “cezariana, nu?”.
Eu, în naivitatea mea, zic: “Nu! Natural vreau să nasc.”
Din acel moment dau ochii peste cap ca și cum le-am stricat deja toată ziua.
Mă duc într-o încăpere și îmi pun pe burtă un monitor de stres pentru copil, nu îmi zice nimic dacă e ok sau nu.
Când le întreb îmi răspund că “noi comunicăm totul domnului doctor la telefon”… “bine, bine dar mie cine îmi comunică?”
Nu îmi răspunde nimic…mă ignoră.
Naștere la Spitalul Elias. „Când veneau rezidentele mă lua cu leșin”
Încerc să mă liniștesc, vine moașa cu o bilă de fitness și mă pune să sar pe ea, apoi îmi face un calciu în venă.
După vreo 40 de minute de țopăiala nu se întâmplă nimic.
Mă urcă pe masă să vadă dacă m-am dilatat, erau moașa și încă două rezidente.
Moașa când mă controla nu simțeam durere, ci jenă…însă când au început să verifice și rezidentele și scoteau mână cu sânge întins până pe antebraț deja mă luă cu leșin.
La fiecare o oră jumătate-două se repetă procesul asta crunt.
Între timp tot eram întrebată “Încă mai vreți natural?”….la care eu: “DA!”.
Moașa părea un suflet bun, mă controla și îmi zicea că nu sunt nici 2 dilatata și nu crede că vor reuși natural.
La care eu, citind tot felul de forumuri înainte întreb “dar nu puteți să mă injectați cu oxitocină sau să îmi rupeți membranele că să pot naște natural?”
Atunci intră rezidenta iritată și începe să urle “Tu vrei să îți omori copilul??? unde au auzit tâmpeniile astea???”.
M-am speriat normal, în acel moment deja mă descurajasem de șansa de a naște natural…
Era foarte multă presiune și ochi dați peste cap când intrau și mă vedeau în acea sală.
Doctorul tot suna și le întreba dacă m-am răzgândit, nu a venit niciun moment la spital la mine că era ocupat cu programările din clinică…
În cele din urmă, una din rezidențe îmi zice că e cu mult depășit termenul și dacă mai stau este posibil să moară copilul în burtă, așa că atunci am semnat că accept cezariană.
Naștere la Spitalul Elias. ”O doctoriță îmi spune că mă fac de rușine că tremur ca mielul la tăiat”
Menționez că nu mi s-a făcut nicio ecografie în toate acele ore în care am sperat că nasc natural.
Urmează cezariana.
M-au dus într-o sală de operații mare și foarte rece (cu siguranță era normal să fie așa frig).
În acea sală erau vreo 10 persoane din care doar două femei.
Sunt pusă să mă dezbrac complet și să mă urc pe masă din tablă rece ca gheața pentru a-mi face anestezia.
Mă ia un tremur cumplit (frică combinată cu frig), o doctorița începe să se enerveze și îmi spune că mă fac de rușine că tremur așa
că mielul la tăiat (chiar mă simțeam că un miel la tăiat).
În fine, îmi face anestezia și mă întinde pe acea masă de tablă și tremuratul continuă.
Îmi ia mâinile și mi le leagă la închieturi cu niște curele de piele foarte reci și uzate (mă simțeam crucificată) și îmi pune perfuzia într-o mână și în cealaltă nu mai țin minte ce.
Doctorul anestezist vede că încep să tremur și mai tare și cred că aveam o stare se semi-leșin că vine cu un ventilator portabil ca să mă ajute să îmi revin (a fost sigurul gest omenesc din acea sală).
Începe procesul și simt două mișcări ciudate în momentul când știam că ar trebui scos copilul, nu am simțit durere în niciun moment sau poate nu mi-o amintesc.
Apoi este scos copilul, mi-l arată o clipă și îmi spune că e băiat (nu am vrut să știm sexul copilului până la naștere).
Îl ia neonatologul, îl curață și îl duce din sală.
Doctorul îmi spune “ați ales bine să faceți cezariană, avea cordonul în jurul gâtului și bazinului, ieșea cam șifonat natural sau poate mai rău…”.
„Vedeam sânge în colțul gurii copilului iar asistentă îmi zicea să îndur!”
Nu zic nimic, mă gândesc doar că aștept să se termine tot.
Ce urmează nu mai este așa grav, mă duc la Terapie Intensivă, nu am apucat să simt cine știe ce durere că la 4 ore ne făcea calmant, dupa 12 ore am facut primii pasi.
M-am dus miercuri să mă internez și m-a externat vineri dimineața..
M-aș fi dorit să îmi arate cineva cum să alaptez sau cum să îi fac igiena copilului, cum să îl spal.
Nu a existat asa ceva. Am luat cartea „Mama si copilul” și împreună cu soțul am învățat despre cum să îi facem băița și igiena, alăptatul a fost mai dificil că mi-a făcut multe răni, chiar din spital vedeam în colțul guriței sânge cand sugea si muream de durere, iar asistenta îmi zicea să îndur dacă vreau să trăiască…
Nu știu de ce ar crede vreun doctor sau vreo asistentă că o mamă nu vrea să îi trăiască copilul sau de ce se folosesc de replici de genul.
În acea zi au fost 14 nașteri din care 13 cu cezariană…
După ce am ajuns acasă totul a fost mult mai bine.
Au trecut 2 ani de atunci, urmează bebe nr. 2, bineînțeles că acum merg la alt doctor și voi naște într-un alt spital de stat.
Cum a fost nașterea ta? Ai născut natural sau prin cezariană?
A fost momentul nașterii așa cum ai visat tu sau ai rămas cu amintiri triste?
Dacă ai și câteva fotografii din maternitate sau din primele voastre zile împreună, ne-am bucura tare să le vedem și să le publicăm odată cu articolul!
Naștere este un eveniment unic și profund emoționant în viața oricărei femei, un moment pe care majoritatea îl doresc a fi cât mai lin și mai frumos posibil.
Din păcate, realitatea din spitalele de stat poate aduce uneori experiențe neplăcute, așa cum o demonstrează și povestea unei mămici despre nașterea sa la Spitalul Elias.
Aceasta a dorit să-și împărtășească experiența, sperând că va fi de ajutor altor viitoare mame și că situația din spital s-ar fi putut îmbunătăți între timp.
La prima sarcină, plină de temeri specifice, autoarea a căutat informații din diverse surse.
Recomandată de o rudă, a ales un medic care avea atât o clinică privată, cât și activitate la Spitalul Elias din București.
Acest lucru a implicat o serie de costuri semnificative: analizele și ecografiile erau efectuate exclusiv la clinica privată a medicului, la prețuri considerabile (aproximativ 600 lei pentru setul de analize și 500 lei pentru ecografii).
Consultațiile la cabinet costau 300 lei, programate la intervale regulate.
Deoarece clinica nu avea contract cu casa de asigurări, analizele cu trimitere nu erau o opțiune, iar medicul nu accepta ca acestea să fie făcute la alte clinici, chiar dacă pacienta era asigurată prin firma la care lucra.
Decizia pentru cezariană: Presiune și Incertitudine
Pe măsură ce sarcina avansa, ajungând la termen și chiar depășindu-l (41 de săptămâni), mămica a contactat medicul deoarece nu existau semne de naștere.
A fost chemată la spital a doua zi dimineața.
Acolo, a fost preluată de o rezidentă și o moașă, iar la internare, i-a fost adresată direct întrebarea: "Cezariană, nu?".
Surprinsă, tânăra mamă și-a exprimat dorința de a naște natural.
Acest răspuns a părut să dezamăgească personalul medical, care a adoptat o atitudine rece și ignorantă.
După ce i-a fost atașat un monitor de stres pentru copil, fără a primi informații clare despre starea acestuia, mămica a fost supusă unor proceduri inconfortabile.
Deși moașa a încercat să o ajute cu o bilă de fitness și calciu intravenos, nașterea naturală nu dădea semne că se va produce.
Verificările de dilatare efectuate de moașă și rezidente au devenit dureroase și traumatizante, în special din cauza modului în care erau efectuate de multiple persoane, provocând jenă și chiar sângerări.
Întrebările repetate despre dorința de a naște natural, alături de explicațiile moașei că dilatarea este minimă, au generat frustrare.
Când mămica a întrebat despre posibilitatea injectării de oxitocină sau ruperea membranelor pentru a facilita nașterea naturală, o rezidentă a reacționat agresiv, acuzând-o că vrea să-și pună copilul în pericol.
Presiunea psihologică era imensă, iar medicul curant, ocupat cu programările din clinica sa, nu a venit la spital, ci doar suna pentru a întreba dacă pacienta s-a răzgândit.
În cele din urmă, confruntată cu riscul ca bebelușul să sufere din cauza depășirii termenului, mămica a cedat și a semnat pentru cezariană.
Interesant este că pe parcursul întregii perioade în care a sperat la nașterea naturală, nu i-a fost făcută nicio ecografie.
Experiența Operației de Cezariană
Transferată în sala de operații, mămica a fost pusă să se dezbrace complet și să urce pe o masă rece, unde urma să i se administreze anestezia.
Tremorul cauzat de frică și frig a fost întâmpinat cu critici din partea unei doctorițe, care i-a spus că se face de rușine.
În fine, îmi face anestezia și mă întinde pe acea masă de tablă și tremuratul continuă.
Îmi ia mâinile și mi le leagă la închieturi cu niște curele de piele foarte reci și uzate (mă simțeam crucificată) și îmi pune perfuzia într-o mână și în cealaltă nu mai țin minte ce.
Doctorul anestezist vede că încep să tremur și mai tare și cred că aveam o stare se semi-leșin că vine cu un ventilator portabil ca să mă ajute să îmi revin (a fost sigurul gest omenesc din acea sală).
Începe procesul și simt două mișcări ciudate în momentul când știam că ar trebui scos copilul, nu am simțit durere în niciun moment sau poate nu mi-o amintesc.
Apoi este scos copilul, mi-l arată o clipă și îmi spune că e băiat (nu am vrut să știm sexul copilului până la naștere).
Îl ia neonatologul, îl curață și îl duce din sală.
Doctorul îmi spune “ați ales bine să faceți cezariană, avea cordonul în jurul gâtului și bazinului, ieșea cam șifonat natural sau poate mai rău…”.
„Vedeam sânge în colțul gurii copilului iar asistentă îmi zicea să îndur!”
Nu zic nimic, mă gândesc doar că aștept să se termine tot.
Ce urmează nu mai este așa grav, mă duc la Terapie Intensivă, nu am apucat să simt cine știe ce durere că la 4 ore ne făcea calmant, dupa 12 ore am facut primii pasi.
M-am dus miercuri să mă internez și m-a externat vineri dimineața.
Mi-aș fi dorit să îmi arate cineva cum să alaptez sau cum să îi fac igiena copilului, cum să îl spal.
Nu a existat asa ceva. Am luat cartea „Mama si copilul” și împreună cu soțul am învățat despre cum să îi facem băița și igiena, alăptatul a fost mai dificil că mi-a făcut multe răni, chiar din spital vedeam în colțul guriței sânge cand sugea si muream de durere, iar asistenta îmi zicea să îndur dacă vreau să trăiască…
Nu știu de ce ar crede vreun doctor sau vreo asistentă că o mamă nu vrea să îi trăiască copilul sau de ce se folosesc de replici de genul.
În acea zi au fost 14 nașteri din care 13 cu cezariană…
După ce am ajuns acasă totul a fost mult mai bine.
Au trecut 2 ani de atunci, urmează bebe nr. 2, bineînțeles că acum merg la alt doctor și voi naște într-un alt spital de stat.
Costurile nașterii în România: De la spitale de stat la clinici private
Deși teoretic gratuită, nașterea într-un spital de stat din România poate ajunge să coste peste 2.000 de lei, prin diverse "atenții" oferite personalului medical.
În spitalele private, costurile sunt mult mai ridicate.
De exemplu, la Spitalul Euroclinic din București, o naștere naturală costă 6.000 de lei, iar o cezariană 9.000 de lei.
La Spitalul Life Memorial, ambele tipuri de naștere costă 4.950 de lei, cu excepția cazării.
Maternitatea Regina Maria din București oferă nașterea în apă la prețul de 2.280 de euro, iar alte tipuri de nașteri variază între 1.880 și 3.000 de euro.
În străinătate, luxul are prețuri pe măsură: în Elveția, o naștere naturală poate ajunge la 20.000 de euro.
Experiența mămicii la Spitalul Elias subliniază importanța alegerii informate și a suportului emoțional în procesul nașterii.
Pe lângă relatarea detaliată, secția de Obstetrică-Ginecologie a Spitalului Elias dispune de facilități moderne și o structură clară a compartimentelor.
Secția de Obstetrică-Ginecologie a Spitalului Elias dispune de 41 de paturi de obstetrică și 27 de paturi de ginecologie, fiind dotată cu un bloc de naștere și două blocuri operatorii.
Blocul ginecologic are două săli de operație pentru intervenții laparoscopice și ginecologice clasice, iar blocul obstetrical cu o sală de cezariane și una de mici intervenții.
Colectivul medical o reprezintă o serie de specialiști de renume, cu funcții de șef și asistenți, implicați în monitorizarea sarcinilor și intervențiilor chirurgicale.
Înregistrările despre costuri în cazul nașterii pot varia în funcție de tipul de spațiu (public vs. privat) și de serviciile atașate, iar exemplele românești și internaționale indică diferențe semnificative între opțiuni.
Bagajul de maternitate recomandat poate include articole de igienă personală, haine potrivite pentru alăptat, scutece, bețișe, și pachete de bebeluș, deoarece experiențele relatate subliniază nevoia de pregătire suplimentară.
Spitalul Elias a trecut prin diverse renovări, oferind rezerve curate, dotate cu grup sanitar propriu, iar politica spitalului privind asistența tatălui poate varia în funcție de contextul epidemiologic.
*Poveștile din seria Nașteri de pe www.Super-Mami.Ro reprezintă experiențe reale, povestite integral de mămici. Site-ul nu a intervenit prin adăugare de informații sau situații.*
Infrastructură și personal
Secția Clinică de Obstetrică-Ginecologie a Spitalului Elias are în componența sa 41 de paturi de obstetrică și 27 paturi de ginecologie.
Este dotată cu un bloc de naștere, cu o sală de pretravaliu, două săli de naștere și salonul de postpartum imediat.
Există două blocuri operatorii: blocul ginecologic cu două săli de operație pentru intervenții laparoscopice și clasice, și blocul obstetrical cu o sală de cezariane și o sală pentru mici intervenții.
Printre medicii menționați în cadrul secției se numără: Prof. Univ. Dr. Radu Vladăreanu (Șef secție) Conf. Dr. George Alexandru Filipescu și alți specialiști dedicați în obstetrică-ginecologie, chirurgie generală și obstetrică.
Discuțiile despre personal includ atât elemente pozitive, cât și observații despre experiențe individuale cu privire la interacțiunea cu personalul medical și asistentele.
Tot ce trebuie să știi despre operația cezariană
Îndrumări pentru viitoarele nașteri
Nașterea naturală poate fi o opțiune dorită de multe femei, însă în unele situații depinde de evoluția sarcinii și de deciziile medicale, iar comunicarea deschisă cu echipa medicală este esențială.
Este important să te informezi despre opțiunile disponibile în spitalul ales, costuri potențiale și politicile referitoare la sprijinul pentru tată sau familie în timpul nașterii.
Acontrar experienței relatate, există personal medical profesionist care primește aprecieri pentru profesionalism și dedicare, dar și aspecte care pot necesita îmbunătățiri în comunicare și suport emoțional.
Pregătirea bagajului de maternitate, în special lista de igienă, haine pentru alăptat, articole pentru bebe și provizii, poate reduce stresul în timpul nașterii și a perioadei imediat postoperatorii.
Postări populare:
- Beneficiile unui suport ergonomic pentru cadă în timpul băii copilului
- cum să îngrijești un bebeluș născut prematur
- ghid complet pentru consultații ortopedie pediatrică în Suceava
- consultații ginecologie CoraMed, Vicomed și MPo
- Informații despre Secția de Pediatrie la Spitalul Județean de Urgență Slatina