Chiar dacă ești un crescător cu vechime sau urmează să asiști la prima fătare a cățelei, nașterea unor cățeluși este o experiență cu totul specială. Dar cum are loc mai exact fătarea la câini și cum pot oamenii să ajute cățeaua în această etapă a vieții sale? De regulă, prima fătare la câini aduce și foarte mult stres stăpânului, mai ales în ultimele zile înainte de momentul mare. Desigur, ei vor să facă viitoarea mămică să se simtă cât mai confortabil posibil și să evite complicațiile în timpul nașterii. Un lucru e sigur: cu cât mai informat ești despre acest subiect, cu atât mai relaxat vei fi când se apropie evenimentul.
Când începe travaliul la câini și cât durează?
Perioada de gestație a unei cățele durează în medie 63 de zile, dar și cele între 57 și 72 de zile sunt complet normale și nu justifică îngrijorare - cu condiția ca starea generală a cățelei să fie bună. Nu ar trebui să intervii în procesul natural dacă starea este bună. Finalul perioadei de gestație poate fi observat fizic și comportamental. Cea mai sigură metodă de a determina nașterea iminentă este verificarea regulată a temperaturii corpului: temperatura rectală de 2-4 ori pe zi, începând cu o săptămână înainte de data calculată a nașterii. Dacă temperatura scade de la 38 la 37 de grade sau mai mult, urmează să nască. Te poți aștepta să vezi primul cățea în următoarele 12-24 de ore.
Pentru a ajuta cățeaua să găsească un „cuib” potrivit pentru puii săi, poți oferi un culcuș cu ceva timp înainte de naștere (cel puțin cu două săptămâni înainte). Pune-l într-un loc liniștit, cald și nu prea luminat. Temperatura optimă din cameră este de circa 24 de grade. Se recomandă și utilizarea unui radiator cu lumină roșie ajustabilă ca sursă suplimentară de căldură (pentru ca puii să se adapteze la o temperatură de 35 de grade). Pe jos pot fi așternute așternuturi, prosoape, pături ce pot fi spălate sau ziare; trebuie să fie mereu uscate și curate. Fătarea este foarte solicitantă și pentru stăpân: în timpul nașterii se vor înlocui cearceafurile și păturile murdare cu prosoape noi, curate (posibil după fiecare cățel).
Semnele care apar cu circa 6-24 de ore înainte de naștere includ agitația, construirea cuibului, gâfâitul, tremuratul, dificultățile de respirație, respingerea mâncării, diareea sau vărsăturile ocazionale. Aceste ore formează „faza de deschidere”. În această etapă au loc schimbări în organism: cervixul se dilată, se eliberează mucus cervical, iar primele contracții apar. După pierderea lichidului amniotic sau apariția primelor contracții, ar trebui să apară primul pui în următoarele trei până la patru ore. Odată ce primul pui ajunge în canalul cervical, cățeaua începe să împingă, de obicei în lateral sau în poziție ghemuită. După două-patru contracții puternice ale abdomenului, de obicei, puiul reapare relativ ușor. Nu contează dacă puii se nasc cu capul sau cu coada în față; majoritatea puilor se nasc la intervale de 10-60 de minute, dar pot exista și pauze de până la două ore, în special la mamelor aflate la prima fătare.
La circa cinci minute după naștere, placenta este excretată, iar mama o poate linge împreună cu membrana amniotică. Acest lucru menține locul curat și sprijină lactația din punct de vedere hormonal. Pot apărea doi sau trei pui unul după altul, iar placentele lor pot fi excretate ulterior. Mama linge puii pentru a stimula respirația acestora. Nașterea este terminată odată ce toți puii s-au născut și s-a excretat același număr de placente; în mod normal, acest proces durează mai puțin de 12 ore, dar poate ajunge la 24 de ore. Fătarea la câini poate aduce surprize: orice număr între unu și doisprezece cățeluși este posibil. În medie, o cățea naște 5-6 pui; în rasele mici, de regulă sunt mai puțini, iar în rasele mari pot exista mai mulți pui. Greutatea puilor reprezintă aproximativ 11% din greutatea corporală a cățelei. Prima fătare poate aduce mai puțini pui decât nașterile ulterioare.
Intervenția versus instinctul matern
Spre deosebire de oameni, câinii nu au nevoie, în linii mari, de moașă sau doctor în timpul nașterii; las-o în pace în faza de expulzie și intervine doar în caz de urgență. Este însă bine să fii prezent pentru a monitoriza cât durează travaliul, deoarece pot apărea situații în care este necesar ajutorul tău, mai ales dacă puii ies rapid unul după altul, iar mama este ocupată cu primul pui și cu placenta. Dacă este necesar, poți ajuta la eliberarea puilor născuți ulterior din sacul în care se află, folosind un șervețel de hârtie pentru a evita inhalarea lichidului amniotic. Poți usca puii cu un prosop și să-i așezi lângă mamă sau într-un coș adiacent, cu o sticlă de apă caldă. Pentru a verifica dacă toți puii s-au născut, numără puii și placentele; numărul trebuie să fie identic. Placenta rămasă în uter poate duce la septicemie. Deși Mama Natură a creat cele mai bune condiții pentru fătare, uneori pot apărea complicații în timpul nașterii și în perioada de alăptare; din acest motiv, prezența omului ca observator este importantă pentru a recunoaște când este necesară intervenția veterinară.
Posibile complicații și când să ceri ajutor veterinar
Unele dintre cauzele complicațiilor includ absența contracțiilor, dificultăți ale căilor (vaginul prea îngust sau puii prea mari), deschiderea insuficientă a canalului de naștere sau malformații la pui. În aceste cazuri, este recomandat să contactezi veterinarul imediat, deoarece ecografia sau radiografia pot ajuta la decizia dacă este nevoie de cezariană. Administrarea oxitocinei ca primul răspuns în cazul distociei este contraproductivă dacă există un obstacol mecanic; ar putea provoca ruptura uterină sau hipoxie fetală. Dacă există suspiciuni de distocie, fiecare minut contează. Distocia poate necesita intervenție chirurgicală (cezariană) pentru a salva viața mamei și a puilor. În caz de eclampsie, este o urgență metabolică cauzată de hipocalcemie; tratamentul de urgență implică administrarea de calciu gluconat intravenos cu monitorizare cardiacă. Până la rezolvarea situației, pot fi necesare măsuri de susținere generală, fluide intravenoase și terapie antiinfecțioasă dacă există risc de metrită septicemică postpartum.
Semnele postpartum pot include lohii cu miros urât, secreții verzi sau galben-verzui, sângerări abundente sau letargie la mamă; aceste semne pot indica metrită, retenția placentei sau mastită. Retenția placentei este o situație gravă frecvent întâlnită la rumegătoare, dar poate apăra și la câini, necesitând intervenție rapidă pentru a evita septicemie. În cazul în care observi secreții verzi, verzuie sau colorate neobișnuit înainte sau după naștere, contactează urgent medicul veterinar pentru evaluare. Monitorizarea zilnică a greutății și a temperaturii poate ajuta la identificarea precoce a problemelor, iar pregătirea pentru eventuale urgențe (număr de contact, traseu către clinică, ambulanță veterinară) este esențială.
Rolul nutriției, al igienei și al îngrijirii puilor
Producția de lapte depinde de nutriția mamei, în special de necesarul de proteine și calciu. Cerințele energetice cresc semnificativ în perioada de lactație; suplimentele pot ajuta, dar trebuie să fie în echilibru, deoarece excesul de nutrienți poate afecta absorbția altor elemente. Dacă laptele este insuficient sau puii nu primesc suficient lapte, poate fi necesar să oferi hrană suplimentară puilor începând cu a treia până la a șasea săptămână, eventual cu lapte pentru pui sau amestecuri de apă cu hrană uscată pentru pui. Din săptămâna a 8-a până la a 10-a de viață, puiuții pot începe hrana pentru juniori, cu un conținut ridicat de carne. Este crucial să monitorizezi greutatea puilor: majoritatea puilor ar trebui să își dubleze greutatea în primele 10 zile, iar în săptămâna a șasea ar trebui să aibă 6-10 ori greutatea de la naștere. Colostrul din primele ore este esențial pentru anticorpii materni; contactul apropiat cu mama în primele zile este vital pentru supraviețuire. Puii pot găsi mameloanele chiar dacă sunt orbi și surzi, iar corpul mamei contribuie la menținerea temperaturii corporale a puilor până la reglarea termică. Dacă un pui este prea departe de mamă, aceasta îl poate aduce înapoi în cuib. Mama stimulează eliminarea loțiilor prin lingere, spală puiii și menține cuibul curat.
Pentru prevenirea problemelor postpartum, inclusiv retenția placentei, este recomandat să asiguri o dietă echilibrată și să acorzi atenție semnelor clinice. Dacă descoperi lipsa producției de lapte sau mastită, adresează-te imediat veterinarului. Iatrogenia ar trebui evitată; în timpul nașterii sau imediat după, rinurile, tratamentele și intervențiile inutile pot afecta instinctul matern. Trebuie să ai în vedere că unele rase, în special cele brahicefalice sau cele mici, pot avea risc crescut de complicații, iar un plan de rezervă cu un veterinar disponibil 24/7 poate fi salvator. În cazul unor situații, cezariană poate oferi cel mai bun prognostic, iar monitorizarea progesteronului poate ghida momentul intervenției.
Retele de siguranță pentru naștere acasă
Pregătirea de dinaintea fătării include: amenajarea unui culcuș potrivit (cutie mare, covorașe pentru pui, prosoape curate), stabilirea unui loc liniștit și menținerea temperaturii constante; ai la îndemână un număr de veterinar și instrumentele necesare pentru intervenții minore (forfecuțe pentru unghii, prosoape curate). Dacă vei aduce puii departe de mamă, asigură-te că sunt ținuți la căldură. Monitorizează temperatura cățelei în ultimul interval de sarcină pentru a verifica dacă se apropie nașterea. În cazul în care există semne de stres sau schimbări bruște, contactează imediat un veterinar. Evită intervențiile manuale peste măsura necesară; dacă un pui este blocat la vulvă, poți interveni doar sub ghidajul veterinar. O atentă supraveghere a evoluției travaliului, a stării mamelor și a puilor este cheia pentru o naștere sigură.
Observații importante: scurgerile verzi înainte de apariția unui pui indică adesea o problemă serioasă (placentă displasă sau distocie), iar dacă apare o scurgere verde imediat înainte de naștere fără un pui expulzat în 10-30 de minute, este o urgență veterinară. După naștere, lohiile ar trebui să se normalizeze în 2-3 săptămâni, eventual până la 6-8 săptămâni, fără miros urât. Puii necesită o igienă atentă, îngrijire termică și monitorizare a greutății. Observă eventuale semne de „Fading Puppy Syndrome” (puiul care nu se hrănește) și acționează prompt pentru a-l menține în viață. În final, majoritatea nașterilor decurg bine, iar calmul și pregătirea temeinică cresc semnificativ șansele unei nașteri sigure și a unei lactații eficiente.
Întrebări frecvente și răspunsuri rapide
- Întrebare: Câte pui poate avea o cățea în timpul unei fătări? Răspuns: între unu și doisprezece, cu media de 5-6 pui.
- Întrebare: Când apare primul pui după căderea lichidului amniotic? Răspuns: în general în 3-4 ore, după 1-5 contracții.
- Întrebare: Ce înseamnă o scurgere verde înainte de apariția puilor? Răspuns: poate însemna desprinderea placentei și este o urgență dacă nu survine un pui în scurt timp.
- Întrebare: Când trebuie să mergi la veterinar în perioada postpartum? Răspuns: dacă apar secreții cu miros urât, secreții verzi persistente, febră, letargie sau refuzul mâncării, sau dacă puii nu se hrănesc sau nu se dezvoltă cum ar trebui.
Conținut suplimentar: rezumat practic în tabel
| Stadiu | Ce să observi | Când să acționezi |
|---|---|---|
| Înainte de naștere | Scurgeri neutre sau ușor maronii, mucus cervical, dilatare | Monitorizează; contactează veterinar dacă apare scurgere verde fără pui |
| Faza deschiderii | Atenție, agitație, cuibărire | La termene apropiate, pregătește drumul către clinică dacă apar complicații |
| Naștere | Pui expulzați, placenta expultată după fiecare pui | Asigură-te că puiul primește contactul cu mama, curăță sacul amniotic dacă este necesar |
| Postpartum | Lohii: verde închis spre maro, apoi treptat se estompează | Monitorizează mirosul; contact veterinar dacă apare miros urât sau sângerare abundentă |
Meta
tags: #cum #stii #ca #placenta #la #catea