De ce nu sunt fraţii de primăvară fertili: fertilizarea și protecția grâului în primăvară

Importanța fertilizării în cultura de grâu. Fertilizarea grâului este necesară pentru obținerea unor producții ridicate și de calitate deoarece aceasta influențează rezistența la factorii de stres, toleranța la boli și capacitatea de valorificare a resurselor disponibile. Prin intermediul unui plan bine structurat de fertilizare, fermierii pot maximiza randamentul culturii, optimizând totodată costurile de producție.

Cantitatea de nutrienți necesară grâului

Potrivit lucrării Fitotehnie, Conf. univ. dr. Viorel Ion, pentru fiecare 100 kg de boabe și cantitatea corespunzătoare de paie, grâul extrage din sol între 2,3-3,3 kg de azot, 1,1-1,8 kg de fosfor și 1,9-3,8 kg de potasiu. Deși necesarul său de substanțe nutritive nu este foarte ridicat, fertilizarea adecvată este necesară pentru dezvoltarea optimă a culturii.

În cazul unui deficit de azot, formarea fraților este redusă, suprafața foliară se micșorează, iar plantele devin mai slabe și mai sensibile la iernare. De asemenea, numărul florilor fertile din spic se diminuează, iar boabele au un conținut mai mic de proteină. Pe de altă parte, un exces de azot stimulează dezvoltarea exagerată a frunzelor, întârzie maturizarea și afectează fotosinteza. Plantele devin mai vulnerabile la cădere, boli și secetă, iar rezistența lor la iernare scade.

Deficiența de fosfor încetinește creșterea, afectează dezvoltarea rădăcinilor și prelungește maturarea culturii. În schimb, un aport prea mare de fosfor determină acumularea acestuia, alături de amidon, în boabe, reducând conținutul de proteină. Lipsa potasiului se manifestă prin îngălbenirea și apariția arsurilor pe marginea și vârful frunzelor. Pe măsură ce carența se agravează, plantele slăbesc și își încetinesc dezvoltarea, rămânând pipernicite.

Când se aplică azotul în cultura de grâu

Azotul se aplică în cultura de grâu în două etape, pentru asigurarea unei nutriții optime și a unei producții ridicate. Prima are loc la sfârșitul iernii sau primăvara devreme (40-80 kg N/ha), pentru a stimula înfrățirea, mai ales în cazul culturilor afectate de temperaturile scăzute. A doua fază se realizează înainte de alungirea tulpinii și în stadiul de burduf (50-80 kg N/ha), când cererea de azot este maximă, iar absorbția este rapidă. Aplicarea mai devreme poate duce la pierderi prin spălare și denitrificare, iar doza finală se ajustează în funcție de tipul de sol, umiditate și cultura premergătoare.

Etapele fertilizării în cultura de grâu

Etapele fertilizării în cultura de grâu includ pregătirea solului și aplicarea îngrășămintelor de bază, apoi fertilizările faziale din vegetație. Fiecare intervenție trebuie planificată corespunzător pentru a susține sănătatea plantelor și a atinge un randament optim.

Cum alegi schema de fertilizare corectă

Stabilirea cantității de îngrășăminte depinde de mai mulți factori și trebuie să respecte o schemă de fertilizare a grâului, printre care: soiul cultivat; tipul de sol; densitatea semânatului; clima zonei; planta premergătoare; umiditatea solului. În funcție de cultura anterioară, doza de îngrășăminte variază: după leguminoase, necesarul de fertilizare este redus, în timp ce după prășitoare acesta crește cu 30-40%.

Fertilizarea de toamnă

Pentru a asigura o dezvoltare optimă în sezonul rece, grâul de toamnă trebuie să beneficieze de rezerve suficiente de nutrienți. Îngrășămintele minerale sunt esențiale pentru sporirea producției, grâul reacționând foarte bine la fertilizarea cu azot și fosfor. Importanța acestora crește pe solurile sărace în azot, în zonele umede sau după culturi mari consumatoare de azot, precum porumbul, sfecla pentru zahăr și cartoful. Fertilizarea corectă din toamnă contribuie la o creștere viguroasă și reduce perioada de vegetație. Îngrășămintele organice, precum gunoiul de grajd semifermentat și mustul de gunoi, se aplică fie direct la grâu, fie plantelor premergătoare. Acestea sunt recomandate în special pe solurile argiloase, erodate sau foarte ușoare, unde, pe lângă aportul nutritiv, îmbunătățesc structura și fertilitatea solului.

Pe solurile acide (pH sub 5,8), se impune aplicarea amendamentelor calcaroase pentru a reduce aciditatea. Carbonatul de calciu se încorporează sub arătură la fiecare patru ani, fie direct în cultura de grâu, fie în cea premergătoare.

Fertilizarea de primăvară

Fertilizarea grâului primăvara trebuie începută devreme, odată cu reluarea vegetației, când solul conține puțini nutrienți disponibili. Se aplică azotatul și ureea, iar la temperaturi de peste 15°C, este recomandată utilizarea produselor cu inhibitori pentru o nutriție echilibrată. Îngrășămintele trebuie administrate dimineața, când solul este încă înghețat. Pe terenurile slab dezvoltate în toamnă, fertilizarea stimulează înfrățirea, însă pe culturile deja viguroase, aplicarea timpurie poate crește riscul frângerii plantelor. Azotul este esențial pentru dezvoltarea plantelor, dar excesul pe solurile deja bogate poate duce la o vegetație excesivă, vulnerabilă la boli și consum mare de resurse. Azotatul de amoniu, solubil în apă, este potrivit pentru toate solurile și culturile, fiind utilizat atât la fertilizarea de bază, cât și în etapele ulterioare. Ureea trebuie aplicată pe sol, dar nu simultan cu semănatul grâului, pentru a evita formarea amoniacului, care poate afecta germinația. Este recomandată încorporarea acesteia în sol pentru a reduce pierderile. Rolul folosirii unui inhibitor de urează în fertilizare: Azotul este un nutrient necesar pentru dezvoltarea plantelor, ce contribuie la formarea proteinelor și clorofilei. De aceea, grâul necesită cantități mari de azot pentru a obține producții ridicate. Îngrășământul cel mai utilizat pentru acest aport este ureea, datorită conținutului său ridicat de azot. Totuși, pentru ca plantele să-l asimileze, ureea trebuie transformată în amoniu sau nitrați, un proces catalizat de enzimele de urează din sol. În timpul acestei conversii, o mare parte din azot poate fi pierdut, iar temperatura solului influențează direct cantitatea pierdută. Fără măsuri de protecție, doar jumătate din azotul aplicat este efectiv utilizat de culturi, restul pierzându-se sub formă de amoniac, nitrați sau protoxid de azot. Utilizarea unui inhibitor de urează reduce aceste pierderi, încetinind conversia ureei și prevenind volatilizarea amoniacului. Astfel, se îmbunătățește eficiența fertilizării, iar grâul beneficiază de o nutriție echilibrată pe o perioadă mai lungă. Această tehnologie contribuie la maximizarea randamentului și protejarea mediului, reducând pierderile de azot în atmosferă și în apele subterane.

Recomandare de protecție împotriva pierderilor de azot

O soluție eficientă pentru reducerea pierderilor de azot și asigurarea unei nutriții optime a grâului este utilizarea Limus® Care. Acest produs inovator conține o formulă avansată, fiind singurul din România cu doi inhibitori de urează, ceea ce îi conferă o eficacitate superioară în protejarea ureei și maximizarea absorbției azotului de către plante.

Cum protejezi eficient cultura de grâu de atacurile agenților patogeni

Agenții patogeni atacă în special aparatul foliar, reducând capacitatea plantelor de a se alimenta cu nutrienți și afectând direct producția și calitatea boabelor. Gestionarea eficientă a bolilor presupune aplicarea unor măsuri preventive și utilizarea de fungicide adaptate fiecărei probleme, conform unei scheme de tratament pentru grâu.

Principalele boli care afectează cultura de grâu

• Făinarea grâului - apare pe frunze, tulpini și spice sub formă de pustule albicioase. Se dezvoltă toamna și rezistă peste iarnă, fiind favorizată de excesul de azot și densitatea mare la semănat. La soiurile sensibile, pagubele pot ajunge până la 20%.
• Fuzarioza și arsura spicelor - provoacă leziuni brune și putregai la baza tulpinii, fiind favorizate de umiditate ridicată. Pe lângă pierderile de producție, determină acumularea de micotoxine în boabe.
• Septorioza - se manifestă prin pete brunificate pe frunze, care duc la necroză și reduc randamentul culturii. Infecția se poate răspândi rapid, provocând pagube de 10-15%.
• Ruginile grâului - atacă frunzele și tulpinile, contribuind la îmbogățirea boabei și scăderea producției. În condiții favorabile, infecția se extinde rapid.

Protejează-ți cultura de grâu cu informații precise! AgAssist îți oferă avertismente de boală și prognoze meteo exacte, ajutându-te să previi pierderile cauzate de condițiile nefavorabile. În plus, beneficiezi de recomandări agronomice personalizate pentru regiunea ta, astfel încât să aplici cele mai bune practici și să îți optimizezi producția.

Măsuri fitosanitare eficiente

Pentru o protecție eficientă a culturii de grâu împotriva agenților patogeni, tehnologia XR de la BASF oferă un control complet pe întreaga perioadă de vegetație. Aceasta combină două molecule inovatoare - Xemium și Revysol, care asigură atât acțiune rapidă, cât și protecție de lungă durată. Tehnologia XR combate eficient bolile apărute primăvara devreme (făinarea, pătarea reticulară, septorioza) și mai târziu în vegetație (ruginile, ramularia, fuzarioza). Un avantaj major al acestei tehnologii este combinația a patru moduri de acțiune diferite, reducând riscul apariției formelor rezistente de patogeni: Xemium® (SDHI) - inhibă respirația celulară a ciupercilor patogene; Revysol® (triazol) - întrerupe funcționarea membranei celulare; Piraclostrobin (strobilurină) - oprește producerea de energie; Metrafenona (benzofenonă) - blochează dezvoltarea agentului patogen.

Frați, frunze și producția la recoltare

Numărul de frați și frunze determină producția la recoltare. În funcție de numărul total de frați dezvoltați și câți dintre aceștia ajung la maturitate, se determină numărul de spice. Cele mai importante substanțe nutritive macro pentru dezvoltarea rădăcinii, creșterea frunzelor și numărul de frați sunt azotul, fosforul și sulful. Azotul este cel mai important nutrient pentru obținerea unor producții ridicate. Resursele adecvate vor da frunze mai mari și, prin urmare, mai mulți frați, iar fiecare frunză să se dezvolte mai repede. Această aplicare a azotului nu ar trebui utilizată în cazul în care numărul de frați se află la nivel optim, deoarece poate duce la creșterea excesivă a aparatului foliar. Fosforul este al doilea ca importanță, iar după ce cultura a dezvoltat două-trei frunze, va începe să se bazeze pe fosfor disponibil în sol pentru continuarea creșterii frunților și a fraților. Este important să se asigure fosfor disponibil pentru a fi utilizat și a evita neînfrățirea grâului. Sulful completează necesarul biochimic în fazele de creștere a fraților, participând la sinteza proteinelor vegetale.

La intrarea în iarnă o plantă trebuie să aibă 2-3 frați formați și 3-5 frunze. Pentru stimularea procesului de înfrățire a cerealelor, specialiștii Timac Agro recomandă aplicarea biostimulatorului FERTIACTYL TRIUM în doză unică de 3 l/ha aplicat în toamnă sau splitat în două doze de 1,5 l/ha cu aplicare în toamnă și primăvară la reluarea vegetației. Produsul are acțiune multiplă: acizii humici și fulvici stimulează absorbția și transportul mineralelor, îmbunătățind regimul aero-hidric și randamentul nutrienților. Zeatina (fito hormon) stimulează dezvoltarea rădăcinilor, iar glicin-betaina crește toleranța plantelor la stresuri.

De ce este decisivă fertilizarea grâului primăvara?

Primăvara reprezintă intervalul critic pentru protejarea potențialului de producție al grâului. Peste 60% din producția finală este influențată de deciziile luate între faza de înfrățire și apariția frunzei stindard. O strategie eficientă de fertilizare a grâului primăvara trebuie să asigure disponibilitatea nutrienților, reactivarea sistemului radicular și eficiența fiziologică în condițiile pedoclimatice din România. Azotul rămâne principalul factor determinant al producției la grâu. Un management corect al azotului pentru grâu influențează direct supraviețirea fraților, numărul de spice și conținutul de proteină din boabe. Fosforul este esențial pentru transferul de energie și regenerarea rădăcinilor, iar potasiul contribuie la echilibrul apei și la rezistența paiului. Sulful susține metabolismul azotului și formarea proteinelor. Biostimulatorii pentru grâu pot susține activarea metabolică, iar aplicările foliare completează aplicările la sol pentru a corecta rapid nutriția în situații de stres sau deficit temporar.

Întrebări frecvente despre fertilizarea grâului

1. Un îngrășământ foliar este necesar alături de aplicarea la sol? - Da, pentru a completa nutrienții în faze critice sau în situații de stres, cu aplicări rapide.
2. Care este rolul inhibitorilor de urează? - Reduc pierderile de azot prin volatilizare și îmbunătățesc eficiența fertilizării.
3. Există soiuri românești cu potențial ridicat de înfrățire? - Da, Iris 12 este un exemplu cu înfrățire foarte bună în condiții optime, dar necesită regulator de creștere preventiv.
4. Ce riscuri aduce semănatul grâului de primăvară în zonele cu răsărire slabă în toamnă? - Poate implica maturități diferențiate, necesitând strategii diferite de fertilizare și protecție.

tags: #de #ce #nu #sunt #fratii #de

Postări populare:

• cum să folosești corect serul cu placentă pentru ten
• Frisoanele și durerile de cap în sarcină: cauze, semne de alarmă și recomandări medicale
• Ajutor de alăptare în Cluj pentru mame și bebeluși
• drepturile salariale în perioada concediului pentru creșterea copilului
• Totul despre laringită la copii: simptome, cauze și opțiuni de tratament