Rata nașterilor finalizate prin operație cezariană este în creştere nu numai în România, ci şi în SUA şi alte ţări europene. Spre exemplu, în Brazilia, printr-un studiu observaţional s-a evidenţiat că incidenţa operaţiei cezariene era de 15% în jurul anului 1970. Ulterior s-a înregistrat o creştere la 30% la începutul anilor ’80 şi de 40% în anii ’90, cu menţinerea în platou până în anii 2000. La nivel global s-a observat că numărul operaţiilor cezariene creşte la nivel cu 1.500.000 de cazuri anual. În China, incidenţa acestui tip de naştere este de 50%.
În România s-a constatat o creştere marcantă a incidenţei operaţiilor cezariene în ultimele decenii. Acest aspect este observat în fiecare maternitate sau clinică privată atât din Capitală, dar şi din toată ţara. Cu toate acestea, nu există raportări statistice precise cu privire la prevalenţa şi incidenţa operaţiilor cezariene la momentul actual în România. Datele oficiale cu privire la rata cezarienelor în România nu sunt însă centralizate, ele provin mai mult din studii. Acestea indică o creştere de la 1-5% în 1990 la 35% în 2010, cu circa 70% în sectorul privat. În România, procentul nașterilor prin cezariană ajunge și la 90% în centrele private, viitoarele mămici optând pentru această formă de naștere.
Conform estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății, aproximativ 140 de milioane de femei nasc în fiecare an la nivel global. Se estimează că în fiecare zi, vin pe lume în jur de 385 000 de bebeluși, fie pe cale naturală, vaginală, fie prin cezariană. Majoritatea bebelușilor vin pe lume pe cale naturală, însă operațiile de tip cezariană rămân opțiuni pentru a naște: se estimează că, în Marea Britanie, un copil din 4 se naște prin cezariană, iar în SUA, procentul nașterilor prin cezariană este de 31%.
Dezbaterile pe tema nivelului optim al naşterilor prin operaţie cezariană sunt globale. Acesta este şi motivul pentru care Organizaţia Mondială a Sănătăţii a propus o valoare acceptabilă de 15% şi sistemul de clasificare Robson, ca un standard global de monitorizare şi raportare a ratelor operaţiilor cezariene pentru îmbunătăţirea sistemului de sănătate şi evidenţierea facilităţilor de-a lungul timpului.
Ce este operația de cezariană și când este recomandată?
Termenul de operație cezariană definește intervenția chirurgicală folosită pentru nașterea unui copil, aceasta realizându-se prin incizia abdomenului și a uterului. În funcție de circumstanțele în care este efectuată, operația de cezariană poate fi planificată sau realizată în urgență. Operația cezariană reprezintă nașterea chirurgicală a unui copil, printr-o incizie a uterului mamei, în zona abdominală inferioară. Cezariana poate fi planificată din timp atunci când există complicații ale sarcinii, când a mai fost prezentă în antecedente o altă operație cezariană sau când nu este luată în considerare opțiunea de naștere vaginală. Frecvent, decizia de practicare a unei operații cezariene devine evidentă la un moment dat de-a lungul travaliului.
Uneori, cezariana este o procedură mai sigură decât nașterea pe cale vaginală, atât pentru mamă, cât și pentru copil. Medicul poate recomanda operația cezariană în următoarele situații:
- Travaliul nu evoluează conform așteptărilor - această problemă este una dintre cele mai frecvente indicații ale operației de cezariană; se petrece fie atunci când colul uterin nu se dilată suficient în ciuda contracțiilor puternice de-a lungul mai multor ore, fie atunci când capul copilului este de dimensiuni prea mari pentru a putea trece prin canalul de naștere.
- Copilul nu primește suficient oxigen - dacă medicul este preocupat de cantitatea de oxigen pe care o primește copilul sau dacă au apărut modificări ale bătăilor cordului fetal.
- Copilul se află într-o poziție anormală - cezariana poate fi cea mai sigură metodă de naștere atunci când copilul se află în prezentație pelviană (cu zona fesieră sau brațele în canalul de naștere) sau prezentație transversală (copilul este poziționat lateral sau cu umărul înainte).
- Sarcina multiplă - în acest caz, este frecvent ca unul dintre copii să se afle într-o prezentație anormală, astfel că nașterea pe cale vaginală nu este adecvată.
- Există o problemă la nivelul placentei - dacă placenta se detașează de peretele uterin înainte de naștere (placenta abruptio) sau dacă placenta acoperă colul uterin (placenta praevia).
- Există o problemă la nivelul cordonului ombilical - operația cezariană ar putea fi indicată atunci când o parte din cordonul ombilical a alunecat în vagin în fața copilului sau atunci când acesta este comprimat de uter în timpul contracțiilor.
- Există o problemă de sănătate a mamei - medicul obstetrician va recomanda operația cezariană atunci când este prezentă o problemă de sănătate a mamei, care ar putea face travaliul prea dificil, cum ar fi o afecțiune cardiovasculară (ex: hipertensiune arterială); pot exista, de asemenea, patologii infecțioase, cum ar fi herpesul genital sau statusul de purtător HIV.
- Există o problemă de sănătate a copilului - uneori, nașterea cezariană este mai sigură atunci când copilul are o malformație congenitală, precum hidrocefalia (acumulare în exces de lichid cefalorahidian la nivel cerebral).
- Nașterea/nașterile precedente au fost tot prin cezariană - în funcție de tipul de incizie uterină, precum și de alți factori, frecvent este posibil să se încerce o naștere vaginală după cezariană; totuși, în anumite cazuri, medicul va alege tot operație cezariană.
Cezariana poate fi programată, în situații în care există motive medicale temeinice pentru asta, care pot varia de la probleme materne la cele de dezvoltare sau poziționare fetale. De obicei, operația cezariană este planificată începând cu săptămâna 39 de sarcină. Intervenția durează în mod normal între 40 și 50 de minute și se face sub anestezie epidurală (rareori este nevoie de anestezie generală).
Factori care contribuie la creșterea ratelor de cezariană
Factori medicali - indicaţii obstetricale, medicale, iar în ultimele decenii, odată cu implementarea noţiunii de făt ca pacient, indicaţiile fetale au o pondere din ce în ce mai mare (suferinţa fetală, restricţia de creştere intrauterină, izoimunizările etc.). Perioada lungă de infertilitate, vârsta maternă avansată la momentul concepţiei, sarcinile multiple, tehnicile de reproducere asistată sunt aspecte care determină un număr din ce în ce mai mare de operaţii cezariene. Sarcina obţinută prin tehnici de fertilizare in vitro (FIV) duce la o creştere de până la patru ori a posibilităţii de naştere prin cezariană. Antecedentele de operaţie cezariană predispun femeia în aproximativ 90% din cazuri la o nouă cezariană la următoarea sarcină. În România, creşterea procentului de operaţii cezariene primare a dus inevitabil la creşterea procentului de operaţii cezariene.
Factorii educaţionali relativi la educaţia medicală a membrilor societăţii sunt lipsa acceptării naşterii ca fenomen natural, neacceptarea riscurilor legate de actele medicale, percepţia operaţiei cezariene ca soluţie infailibilă şi panaceu. Dreptul femeii de a alege modul de finalizare a sarcinii a contribuit semnificativ la creşterea ratelor cezarienelor în întreaga lume.
Factorii „iatrogeni” implică practicarea medicinei defensive din teama de litigii (unul dintre motivele pentru care obstetricienii recurg la o naştere cu tehnică bine deprinsă şi cu un grad mai mare de control), lipsa de timp, implicarea în multiple activităţi, presiunile materiale, practica naşterii preferenţiale, presiunea reprezentată de aspectul material, mai ales în mediul privat, diminuarea constantă a abilităţilor obstetricale, mediul concurenţial intens.
Cauzele care duc la apariţia cererii pentru acest tip de intervenţie chirurgicală ţin în primul rând de alegerea cuplului şi în mod particular a femeii însărcinate. Sunt multiple opinii pro şi contra acestei practici. Unele susţin că acesta este un drept fundamental al femeii la autodeterminare şi sănătate. Aşa cum o femeie poate alege orice tip de intervenţie plastică, de ce nu poate opta pentru a naşte în condiţii sigure prin operaţie cezariană? De cele mai multe ori, motivele alegerii sunt legate de confortul pacientei (teama de durerea din travaliu) şi al fătului (incidenţele care pot surveni la pasajul fătului prin filiera pelvi-genitală), durata naşterii (cezariana poate fi programată).
Principiile Etice în Naștere
Ca în orice alt domeniu al practicii medicale, respectarea principiilor etice este obligatorie şi în alegerea modului de naştere.
- Principiul beneficienţei, care cere practicianului responsabilitate şi datorie, în primul rând să prevină instalarea răului - aspectul preventiv şi apoi să îndepărteze răul existent - aspectul curativ. Astfel, obstetricianul are obligaţiile beneficienţei atât pentru mamă, cât şi pentru fătul ca pacient.
- Principiul non-maleficienţei: să nu facă rău sau, atunci când nu poţi face bine, să nu faci rău. Principiul poate fi exprimat şi mai bine prin păstrarea unui echilibru între beneficii şi riscuri, cu maximizarea beneficiilor şi cu minimizarea riscurilor. Trebuie evitată vătămarea; personalul medical nu trebuie să aducă daune pacientului.
În teritoriul circumscris de principiile etice ale autodeterminării, drepturilor constituţionale şi drepturilor pacientului individualizăm o entitate paradoxală, „cezariana la cerere”. Paradoxală pentru că în România nu există un cadru legal care să reglementeze această practică medicală.
Nașterea Naturală vs. Cezariană: Avantaje și Dezavantaje
Cum decurge nașterea naturală?
În mod normal, majoritatea femeilor sănătoase care duc la termen sarcini fără probleme și au avizul medicul obstetrician pot naște pe cale naturală. Nașterea propriu-zisă este precedată de travaliu, care debutează cu apariția contracțiilor. În prima fază, care poate dura între câteva ore și câteva zile, contracțiile sunt rare și neregulate, iar colul începe să se dilate treptat. În aceste momente, până la nașterea propriu-zisă, de ajutor pot fi exercițiile de respirație, masajul și băile calde. Momentul apropierii nașterii este acela când colul se dilată cu aproximativ 4 cm, iar contracțiile devin regulate. Iminența nașterii pe cale naturală este anunțată și de ruperea apei, de prezența a 3 contracții regulate în decurs de 10 minute și de contracțiile dureroase. În aceste situații, se impun prezentarea într-un serviciu medical sau asistența oferită de o moașă. Pentru ca nașterea naturală să se producă, e nevoie de o dilatare a colului uterin de 10 cm. La prima naștere a unei femei, dilatarea completă se produce în 8-12 ore, iar la următoarele, se poate instala mult mai repede, în 5 ore. Pe tot parcursul travaliului, atât starea mamei, cât și cea a fătului sunt îndeaproape monitorizate pentru ca totul să decurgă fără probleme. Dacă nașterea întârzie și travaliul de prelungește din diverse motive (bebelușul nu are o poziție bună sau mama nu are suficientă forță), medicii pot recurge la metode de a provoca nașterea precum administrarea de oxitocină (crește intensitatea contracțiilor) sau ruperea apei. În situația în care apar dificultăți în expulzia bebelușului, medicii pot recurge la diverse tehnici precum folosirea forcepsului, a vacuumului sau epiziotomia (incizia perineului). La ora actuală, nașterea vaginală se poate face și sub anestezie epidurală. Aceasta reduce durerile și stresul pe care viitoarea mamă le resimte în timpul travaliului. Există și anumite rezerve legate de anestezia epidurală, unele studii corelând-o cu nevoia de intervenții suplimentare precum forcepsul sau vaccumul, cu scăderea tensiunii arteriale la mamă și cu alte efecte adverse precum febra, durerea de cap, starea de rău și riscul de cateter urinar.
Beneficiile nașterii naturale:
- refacerea rapidă după naștere;
- expunerea bebelușului, în timpul expulziei naturale, la o serie de bacterii sănătoase, care îi stimulează imunitatea;
- șanse mai bune pentru alăptare;
- pregătire mai bună a plămânilor copilului pentru respirație;
- reducerea riscului de complicații asociat operației cezariene.
Când se recomandă și în ce constă cezariana?
În ultimii ani, tot mai multe femei optează să nască prin cezariană, mai ales în clinicile private, unde achită integral costurile operației. Dincolo de opțiunile personale în ceea ce privește nașterea, intervenția chirurgicală prin care un bebeluș poate veni pe lume are câteva indicații clare, care țin cont de situația mamei și a fătului. Printre motivele medicale care impun cezariana se numără: poziția bebelușului (se face cezariană atunci când acesta nu este în poziția ideală pentru nașterea vaginală, adică atunci când nu este cu capul în jos); bebelușul este prea mare pentru a putea veni pe lume pe cale naturală; sarcina multiplă; prezența hipertensiunii în sarcină sau preeclampsie; anumite infecții care survin în ultima perioadă a sarcinii; bebelușul este în suferință; placenta previa sau placentă joasă; travaliul nu avansează; cordonul ombilical iese prin col înaintea bebelușului; nașterile prin cezariană din antecedent.
Ce beneficii și riscuri are cezariana?
În comparație cu nașterea naturală, cezariana este pentru unele mămici o opțiune, pentru că nu este însoțită de durerea din timpul travaliului. Cezariana are și alte avantaje printre care: riscul scăzut incontinență și disfuncții sexuale după naștere; riscul scăzut ca bebelușul să fie privat de oxigen; o probabilitate mai mică de traumatizare a bebelușului care se poate produce la expulzia vaginală.
Însă fiind o intervenție chirugicală, cezariana nu este lipsită și de riscurile de complicații care pot fi: infecțiile; apariția cheagurilor de sânge și a sângerărilor; riscul de afectare a vezicii urinare; tulburări temporare de respirație ale bebelușului; riscul de rănire a bebelușului ca urmare a inciziei uterine.
Nașterea după o Cezariană Anterioară
Multe femei se întreabă dacă pot avea parte de o naștere naturală după ce, la prima sarcină, au născut prin cezariană. Acest lucru este posibil, însă mama și bebelușul vor avea nevoie de o monitorizare specială pe parcursul travaliului. Există anumite contraindicații ale nașterii naturale după o cezariană, iar acestea sunt: prezența unei incizii uterine verticale înalte, a unei rupturi uterine în antecedent sau a unei intervenții uterine de extirpare a unei fibroze.
Există două opțiuni principale pentru naștere după o operație cezariană anterioară:
- Nașterea vaginală după cezariană (NVDC)
- Cezariana repetată
Nașterea vaginală după cezariană (NVDC)
Nașterea vaginală sau nașterea naturală după cezariană este adesea preferată de pacientele care doresc o recuperare mai rapidă, evitarea unei noi intervenții chirurgicale majore și experiența unei nașteri vaginale.
Riscuri și beneficii ale nașterii vaginale după operația cezariană
Cea mai semnificativă complicație care poate apărea la pacientele care încearcă o NVDC este ruptura uterină. Aceasta apare atunci când cicatricea uterină anterioară, mai slăbită, începe să se desprindă. Ruptura uterină reprezintă o urgență medicală și impune o intervenție chirurgicală imediată deoarece pune în pericol atât viața mamei, cât și pe cea a fătului.
În cazul mamei, poate apărea o hemoragie majoră, ce poate face necesară transfuzia de sânge și, uneori, chiar o histerectomie (îndepărtarea uterului) pentru a controla sângerarea și a salva viața pacientei. În cazul fătului, ruptura uterină poate duce la întreruperea alimentării cu sânge și oxigen, ceea ce poate rezulta în complicații fetale grave. Un alt risc ce trebuie luat în considerare privește posibilitatea ca tentativa de NVDC să se finalizeze cu o cezariană de urgență. Atunci când intervenția are loc după ce începerea travaliului, riscurile cresc și pot include infecții după naștere, atonie uterină (când uterul nu se contractă bine după naștere, ducând la sângerare excesivă) și deschiderea plăgii chirurgicale.
Beneficiile nașterii vaginale după cezariană
- se evită o intervenție chirurgicală majoră;
- riscul de infecții post-partum și de pierderi masive de sânge este mai mic comparativ cu cel asociat cezarienei;
- bebelușii născuți vaginal au, în general, un risc mai mic de a avea probleme respiratorii imediat după naștere;
- durata spitalizării este, de regulă, mai scurtă în cazul unei nașteri vaginale;
- recuperarea după naștere este, în general, mai rapidă.
Cu fiecare cezariană, riscurile pentru sarcinile viitoare pot crește. De aceea, dacă mai planificați copii, o naștere vaginală poate ajuta la reducerea acestor riscuri.
Nașterea prin cezariană repetată
Nașterea prin cezariană repetată implică programarea unei noi intervenții chirurgicale înainte de debutul travaliului. Această opțiune este aleasă din diverse motive, inclusiv predictibilitate, gestionarea anxietății sau din motive medicale specifice.
Riscuri și beneficii ale nașterii prin cezariană repetată
Există mai multe riscuri și dezavantaje asociate cu operația cezariană repetată. În cazul mamei: țesutul cicatricial existent poate îngreuna intervenția chirurgicală și crește riscul de a fi lezate accidental organele din apropiere, cum ar fi intestinul sau vezica urinară; riscul de infecții la nivelul plăgii chirurgicale și de vindecare lentă a acesteia este mai mare; poate fi necesară o transfuzie de sânge în timpul operației sau după; riscul de cheaguri de sânge și complicații asociate acestora (ex: tromboză venoasă profundă, embolie pulmonară) este mai ridicat; perioada de recuperare este, de obicei, mai lungă și implică mai multe restricții; crește probabilitatea de a avea nevoie de o nouă cezariană în cazul sarcinilor viitoare. Riscurile pentru făt includ: tăierea accidentală a pielii acestuia în timpul operației (foarte rar); dificultăți respiratorii (riscul este mai mare dacă cezariana programată are loc mai devreme de 39 de săptămâni).
Principalul avantaj al nașterii prin cezariană repetată constă în faptul că se reduce semnificativ riscul de ruptură uterină.
Naștere naturală vs. cezariană: avantaje și dezavantaje
Situația din Turcia
Turcia a adoptat o lege care interzice operațiile prin cezariană în clinicile private. Ordinul, care a fost publicat deja în Monitorul Național, a provocat proteste în mai multe orașe din țară. Creșterea populației, un obiectiv. Potrivit autorităților de la Ankara, legea are scopul de „a promova nașterile normale și de a menține creșterea populației la un nivel sustenabil”. Opoziția, dar și societatea civilă din Turcia au criticat în termeni duri politica guvernului de la Ankara. Campanie împotriva operaţiilor de cezariană. Ministerul Sănătăţii din guvernul conservator al preşedintelui Recep Tayyip Erdogan a lansat, în urmă cu câteva luni, o campanie împotriva operaţiilor de cezariană. Totodată, preşedintele Erdogan a declarat 2025 Anul Familiei, iar creşterea natalităţii este un obiectiv declarat.
Dr. Ayşegül Ateş Tarla, membru în Comitetul Central al Asociaţiei Medicale din Turcia (TTB), a declarat că guvernul încearcă din toate puterile să stimuleze creşterea populaţiei şi, prin aceasta, pune o mare presiune asupra femeilor. Ea a spus că regulamentul lasă impresia că femeile aleg cu uşurinţă operaţiile de cezariană. Turcia are cea mai mare rată de nașteri prin cezariană din cele 38 de țări membre ale OCDE, conform ultimelor date disponibile din 2021.
tags: #nastere #prin #cezariana #interzisa