Această publicaţie este adresată părinţilor şi viitorilor părinţi în ce priveşte dezvoltarea motrică normală a bebeluşilor şi a copiilor mici. Atrage atenţia asupra acelor semne îngrijorătoare care pot împiedica dezvoltarea motrică normală. Replici de genul: “lasă că îşi revine o dată cu vârsta”, sau “este leneş/ gras şi de aceea nu face o mişcare sau alta” sunt greşite fundamental, deoarece încă din primele zile/- săptămâni/- luni de viaţă îşi pot pierde posibilităţi fantastice de recuperare. ATENŢIE! Nou-născutul are membrele în flexie şi palmele închise în pumn. Statul în şezut este precedat de târâre şi mersul de-a buşilea. Despre un copil mic, atunci putem spune că merge independent când, în cazul în care cade, este în stare să se ridice fără ajutor. Se pot achiziţiona mişcări greşite de vreme ce nici musculatura nu este dezvoltată suficient şi nici nu are coordonare.
În această perioadă, copilul de 3 luni devine tot mai conştient de mediul înconjurător. Privindu-vă bebeluşul, ar trebui să observaţi primele semne ale coordonării ochi - mână, iar reflexele înnăscute încep să se estompeze sau să dispară. Privirea mângâie jucăriile colorate atârnate deasupra patului, iar bebeluşul zâmbeşte la sunetele vocii dumneavoastră. Privirea este călăuzită de o comunicare din ce în ce mai complexă: ganguritul şi producerea de sunete înseamnă începutul relaţionării cu lumea. În această perioadă, disconfortul nocturn poate scădea, iar agitaţia se poate reduce, fapt ce facilitează somnul.
Coordonarea, postura şi activitatea motorie la 3 luni
- La 3 luni, bebeluşul poate ţine capul sus la unghi de 90 de grade în timpul perioadelor de veghe, iar atunci când este în braţe, capul se poate fixa mai bine, iar clătinarea ar trebui să se fi redus sau să fi dispărut.
- Privirea este mai clară: bebeluşul poate recunoaşte conturul feţei şi poate zâmbi la sunetul vocii părinţilor.
- Bebeluşul începe să-şi folosească mâinile pentru a atinge obiecte, să le ducă la gură şi să îşi dezvolte coordonarea ochi - mână.
- Starea muşchilor spatelui şi a gâtului se întăreşte prin joacă pe burtică şi exerciţii de ridicare a capului, cu sprijinul unei persoane apropiate.
Statul în şezut este încă o etapă ce poate începe să apară treptat. Sistemul nervos se maturizează, iar stomacul poate necesita un aport de lapte în funcţie de nevoile fiecărui bebeluş. Cu toate acestea, poziţionarea corectă este esenţială: nu sprijiniţi corpul pe perne în 3-4 luni, deoarece musculatura nu este încă pregătită.
Hrănire, somn şi nevoie de confort la 3 luni
Bebelușul de 3 luni se hrăneşte în continuare destul de frecvent, dar nu la fel de des ca nou-născutul. Dacă bebeluşul este alăptat, permiteţi-i să termine de sugut la un san înainte de a i-l oferi pe celălalt; bebeluşul hrănit cu formulă poate extinde intervalul dintre mese până la 4 ore. În mod normal, aproximativ 160 g de lapte la fiecare masă, dar variază în funcţie de foamea micuţului.
La această vârstă, frazele „planificăm să începem diversificarea” trebuiesc amânate: diversificarea se recomandă să înceapă după cel puţin 6 luni. Somnul se poate organiza mai bine: somnul de noapte devine mai stabil şi există 3-4 perioade de somn în timpul zilei. Dacă copilul se trezeşte noaptea, poate fi lăsat aproximativ 30 de secunde înainte de a intra în camera. Stabilizarea somnului este una dintre provocările normale din această perioadă.
În privinţa confortului emoţional, bebeluşul poate avea nevoie de apropiere, contact fizic şi calmare în braţe. Respectaţi ritualurile de somn, oferiţi un mediu liniştit în camera să, evitaţi luminile puternice şi creaţi o rutină de seară cu cantecel şi atingere blândă. Dincolo de hranire, stimularea cognitivă prin sunete şi jocuri uşoare este importantă pentru dezvoltarea limbajului şi a comunicării non-verbale.
Vedere, auz şi comunicare la 3 luni
Viziunea bebeluşului se îmbunătăţeşte: poate recunoaşte feţele şi reacţiona cu zâmbet din depărtare. Bebeluşul este atras de jucăriile colorate şi de obiectele cu contrast ridicat. Comunicarea devine accelerată: plânsul nu mai este principalul mod de a comunica la această vârstă; micuţul începe să bănătorească, să scoată sunete şi să-şi formeze gesturi proprii. Însănătoşitaţiți parteneriatele prin conversaţii, răspunzând la sunete şi descriind ce faceţi în timpul interacţiunilor.
Activitatea fizică sigură şi poziţionarea bebeluşului
Este important să nu aşezaţi copilul între perne în căutarea unei funcţii de sprijin pentru a sta în şezut. Practica între perne poate duce la un tonus deficitar al coloanei vertebrale sau la dezechilibre în musculatură. Ideal este ca bebeluşul să stea în şezut în poziţii asistate şi să dezvolte treptat stabilitatea corpului, cu respectarea unor pauze şi a unui spaţiu sigur de joc. De asemenea, nu forţaţi copilul să stea în poziţie verticală dacă nu este pregătit; fiecare copil are propriul ritm.
Practica îmbunătăţirii controlului capului şi trăgerea în sus a trunchiului cu sprijinul mămicii sau a tatălui sunt utile. Nivelurile de dezvoltare pot varia: unii bebeluşi se aşează singuri la aproximativ 6 luni, alţii pot încerca să stea de la 5 luni, iar alţii la 7 luni. Important este să monitorizaţi tonusul muscular, ţinerea capului drept şi lipsa sprijinului în timpul stării în picioare sau în şezut. Dacă apare vreo îngrijorare, consultaţi medicul pediatru.
Exerciţiile pentru stimularea muşchilor spatelui, braţelor şi abdomenului pot include jocuri cu mingiuţe, degete sau obiecte la îndemâna bebeluşului. Înotul, masajul, şi jocurile pe burtică sunt de folos pentru consolidarea musculaturii şi a echilibrului. Nu uitaţi să exploraţi cu suaveţe şi să acordaţi libertate de mişcare într-un spaţiu sigur.
Semne de avertizare şi consultarea medicului
Unele semne pot indica necesitatea unei evaluări de specialitate: lipsa sprijinului pe o mână în timpul staţiei în picioare, o curbare excesivă a coloanei, sau absenţa progresului în a sta în şezut după 9 luni. Dacă observţi orice îngrijorare privind dezvoltarea fizică sau neurologică, consultaţi imediat medicul pediatru pentru a exclude patologii. Masajul terapeutic poate fi recomandat de specialist în cazul tonusului scăzut, iar exerciţiile zilnice efectuate în siguranţă pot stimula progresul bebeluşului.
Astfel, perioada celor trei luni reprezintă o fereastră crucială în care copilul îşi dezvoltă controlul capului, coordonarea ochi - mână, apar primele zâmbete sociale şi apare interesul pentru lumea din jur. Cu sprijin adecvat, respiraţie calmă, activităţi stimulative adaptate fiecărui copil şi consultaţii periodice, bebeluşul poate atinge etapele motorii într-un ritm normal, în timp ce părinţii înţeleg nuanţele dezvoltării individuale.
La nivel de practică, este util să creaţi un spaţiu securizat pentru exerciţii suple de întărire a muşchilor gâtului şi spatelui, să folosiţi jucării motrice adecvate, să evitaţi plasarea bebeluşului în poziţii nesigure între perne sau în şezut sprijinit excesiv, să încurajaţi vorbirea, jocul responsabil şi să monitorizaţi semnele de alarmă. În cazul în care copilul are un puseu de creştere sau schimbări în somn, acordaţi atenţie rutinei zilnice, dar nu vă panicaţi: adaptarea la noul ritm este normală.
Află cum se dezvoltă copilul în burtica mamei!
Rezumatul practic
- Asiguraţi-vă că bebeluşul îşi ţine capul atent, sprijinit în timpul şederii sau în timpul jocului pe burtică.
- Oferiţi spaţiu sigur pentru explorare, fără suprastimulare, cu jocuri adecvate vârstei.
- Nu utilizaţi premergătorul la această vârstă; nu condiţionaţi statul în şezut prin aşezare între perne.
- Relacionaţi-vă zilnic cu bebeluşul: vorbiţi, cântaţi, descrieţi acţiunile pentru a stimula limbajul.
- Monitorizaţi semnele de alarmă şi consultaţi medicul dacă observaţi întârziări semnificative sau modificări ale tonusului muscular.
tags: #de #ce #sta #bebe #de #3
Postări populare:
- Ghid pentru embri perdere: cum să gestionezi durerea și să găsești alinare
- Contextul parcelării Maternității Steaua din București – istoric și arhivă
- Primul ajutor pentru bebeluși în cazul înecării sau sufocării
- Achiziții publice la Liceul Tehnologic Special Bivolărie: ce spune proiectul Dăm Click pe România
- Profilul medical al doamnei Ciobanu Magdalena în pediatrie: personalitate națională și internațională