Avortul este încă un subiect controversat.
Unul dintre cele mai importante lucruri de reținut este faptul că avortul nu reprezintă un eveniment resimțit în același mod de toate femeile.
Pe lângă diferențele legate de contextul personal, social, economic și cultural, se ține cont și de faptul că femeile decid să facă avort din motive diferite, în momente diferite ale gestației și prin proceduri medicale diferite.
Astfel și efectele psihologice resimțite după avort variază de la femeie la femeie.
Ambivalența este prezentă într-o mare măsură în cadrul acestui eveniment de viață, ceea ce înseamnă că o să fie prezent un amestec de emoții pozitive și negative.
Majoritatea femeilor care termină o sarcină nedorită printr-un avort nu resimt probleme de sănătate mintală.
Unele femei se simt încrezătoare cu decizia luată, altele se pot simți triste, vinovate, pot simți durere și sentimente de pierdere.
O parte, pot suferi de probleme psihologice clinice, precum depresia sau anxietatea.
Notă: atunci când avortul este perceput de femeie ca reprezentând o traumă severă, se poate ca aceasta să aibă simptome ale PTSD.
Termenul de Sindrom Post Avort (PAS) se referă la simptomele pe care unele femei le-ar putea resimți după avort.
Efectele psihologice pe care o femeie le resimte după avort depind de o multitudine de factori.
Caracteristici particulare ale sarcinii, inclusiv gradul în care femeia a dorit sarcina.
În concluzie, femeile care trec prin experiența avortului se raportează diferit la acest eveniment.
Este important să recunoaștem gama largă de gânduri și emoții, atât pozitive, cât și negative, pe care acestea le pot resimți.
Persoanele care vor să discute despre experiența prin care au trecut și despre însemnătatea pe care o are în viața lor, pot apela la psiholog.
Într-un cadru confidențial și neutru, doctorul psiholog oferă ajutor în gestionarea unor astfel de situații.
Minte Forte este o organizație non-guvernamentală, neutră din punct de vedere politic și religios și nu are o poziție pro sau contra avort.
Efectele avortului, contextul legal și accesul la servicii
Avortul reprezintă întreruperea sarcinii înainte ca fătul să fie capabil să supraviețuiască în afara uterului.
Avort provocat - intervenția medicală pentru întreruperea sarcinii.
În România femeile au dreptul, conform legislației, să întrerupă cursul sarcinii, la cererea lor, până la 13 săptămâni.
Avortul este intreruperea prematură a sarcinii.
Cand sarcina este intrerupta de o cauza naturala este vorba de avort spontan sau de pierderea sarcinii.
Cand sunt luate intentionat masuri de intrerupere a sarcinii, medicamentoase sau chirurgicale este vorba de avort terapeutic sau avort produs/indus.
Cel mai frecvent pentru a intrerupe o sarcina se recurge la avortul chirurgical.
Totusi si avortul medicamentos este destul de raspandit mai ales dupa aprobarea folosirii RU-486 (Mifepristona) in 2000.
Indiferent de metoda folosita, chirurgicala sau medicamentoasa, dupa avort se impun controale regulate la specialist si planning familial.
Avortul este legal, cu unele restrictii pana in saptamana 24 de sarcina (in absenta unor indicatii medicale, avortul la cerere este legal pana la 12 saptamani de sarcina).
Numeroase state cer femeii sa se gandeasca 24 de ore dupa ce a fost informata in legatura cu implicatiile unui avort.
Aproximativ 30% dintre adolescentele gravide aleg avortul.
Investigatiile de specialitate au scopul de a diagnostica sarcina si de a vedea daca sunt si alte probleme care necesita urmarire.
Indiferent de viitorul sarcinii, continuare sau avort, consultul va include o anamneza in care se va pune accent pe antecedentele personale (alte sarcini, avorturi, boli asociate), un examen obiectiv si examene paraclinice (de laborator).
Nici aceasta investigatie nu este de rutina inaintea unui avort, dar este indicata pacientelor predispuse/care prezinta risc pentru cancerul de col uterin.
Se recomanda si o ecografie/ultrasonografie abdominala pentru a vedea marimea, forma uterului si numarul de fetusi prezenti.
Avortul medicamentos adica folosirea medicatiei pentru intreruperea unei sarcini, este 98% eficient daca se realizeaza in primele 9 saptamani de sarcina.
Pe masura ce sarcina se apropie de sfarsitul primului trimestru, medicatia nu mai este suficienta pentru a induce avortul.
In acest caz este necesar si un avort chirurgical pentru a obtine un avort complet (indepartarea tuturor urmelor de tesut fetal din uter).
Planul terapeutic intr-un avort medicamentos cuprinde un prim consult medical si administrare de medicatie, urmat dupa 3-4 zile de al doilea consult si medicatie.
(conform unui alt plan terapeutic, a doua administrare de medicatie este permisa si la domiciliu).
Sangerarea vaginala dureaza in medie 14 zile.
Dupa aproximativ 2 saptamani de la al doilea consult medical este obligatoriu un control pentru a vedea daca evolutia este corespunzatoare.
Urmarirea medicala inainte si dupa avort include examene fizice si teste de laborator, informarea pacientei despre posibilele urmari ale avortului, instructiuni de autoingrijire, informarea despre posibile acuze pentru care trebuie sa se prezinte la specialist si planning-ul familial.
Misoprostol - acest hormon induce travaliul prin dilatarea colului cervical si prin producerea de contractii uterine.
Mifepristona si Misoprostol - Mifepristona cunoscuta si ca Mifeprex sau RU-486, blocheaza folosirea progesteronului, acesta opreste cresterea placentei, dilata colul cervical si pregateste uterul pentru travaliu. Misoprostolul declanseaza contractiile si curata uterul de tesutul fetal.
Methotrexat si Misoprostol - Methotrexatul opreste cresterea placentei, fiind mai putin eficient decat Mifepristona; Misoprostolul declanseaza contractiile si curata uterul de tesutul fetal.
Avortul chirurgical intrerupe sarcina prin indepartarea chirurgicala a continutului uterului.
In functie de varsta sarcinii in saptamani, se folosesc proceduri diferite pentru avortul chirurgical.
Urmarirea medicala inainte si dupa avortul chirurgical include examene fizice si teste de laborator, informarea pacientei despre posibilele urmari ale avortului, instructiuni de autoingrijire, informarea despre posibile acuze pentru care trebuie sa se prezinte la specialist si planning-ul familial.
Dilatarea colului uterin si chiuretarea uterului, o tehnica mai chirurgicala decat anterioara, foloseste pentru a curati uterul cu un instrument ascutit.
Aceasta metoda este de obicei rezervata cazurilor in care prin aspiratie nu s-a obtinut curatirea completa a uterului.
Tehnica chirurgicala folosita pentru sarcini in al doilea trimestru este dilatarea colului uterin si evacuarea uterului care de fapt este o combinatie intre aspiratie, dilatare si chiuretare, folosind instrumente chirurgicale precum forcepsul pentru indepartarea tesutului fetal si a placentei din uter.
Aceasta metoda este mai frecvent folosita pentru sarcinile din trimestrul doi decat inducerea unui avort (medicamentos) deoarece prezinta un risc mai scazut de complicatii.
Meta: Etape si optiuni ale abordarii pentru avort in al doilea trimestru pot include si inducerea avortului cu medicatie in cazuri specifice.
Factori medicali și sociali asociați cu avortul spontan și avortul recomandat
Avortul spontan, definit ca pierderea unei sarcini înainte de 24 de săptămâni, este o experiență dificilă și mult mai comună decât se crede, afectând multe cupluri la nivel global.
Cele mai multe pierderi de sarcină (aproximativ 80%) se petrec în primul trimestru, o etapă sensibilă în dezvoltarea fătului.
Înțelegerea cauzelor potențiale și identificarea factorilor de risc nu doar că poate oferi o perspectivă asupra acestui proces, ci și sprijină prevenirea și luarea unor decizii informate care contribuie la o sarcină sănătoasă.
Avortul spontan are drept cauză o multitudine de factori și apare prin diferite mecanisme.
Momentul în care apare pierderea sarcinii este un indicator al unor posibile etiologii.
Avortul spontan în primul trimestru, înainte de 12 săptămâni de sarcină, este cel mai des întâlnit, iar cea mai frecventă cauză sunt anomaliile genetice embrionare - în 50% dintre avorturile spontane în primul trimestru, embrionul are anomalii cromozomiale.
Incidența avortului spontan crește odată cu vârsta femeii, deoarece după vârsta de 35 ani calitatea ovocitelor se deteriorează și crește incidența embrionilor cu anomalii cromozomiale.
Există mai multe tipuri de avort spontan, fiecare având trăsături și simptome specifice.
Pacienta cunoscută cu sarcină intrauterină diagnosticată ecografic, elimină sarcina în urma unei sângerări abundente.
Sarcina biochimică este o sarcină foarte precoce care se oprește din evoluție în primele două săptămâni de la fecundație.
Avortul recurent reprezintă o patologie distinctă și este dignosticat la pacientele cu două sau mai multe avorturi repetate în primul trimestru.
Este important să cunoaștem factorii care pot influența riscul de avort spontan, iar unele dintre ei pot fi gestionați prin intervenții medicale și schimbări de stil de viață.
Starea de sănătate a mamei joacă un rol esențial în evoluția sarcinii, iar anumite afecțiuni pot crește riscurile de avort spontan sau naștere prematură.
Incidența avortului spontan crește odată cu vârsta femeii; la 35 de ani riscul este semnificativ mai mare.
În aproximativ 20% din cazuri, pacienții cu avort recurent pot fi diagnosticați cu sindrom antifosfolipidic.
Diagnosticul este stabilit prin determinarea din sânge a anticoagulantului lupus, anticorpilor anticardiolipidici și anti-beta2-glicoproteină I.
Trombofiliile ereditare pot crește riscul de formare a cheagurilor în sarcină.
Malformațiile congenitale ale uterului pot crește riscul de avort spontan, în special în al doilea trimestru.
Se recomandă screening pentru hipotiroidism și hiperprolactinemie prin determinarea din sânge a TSH, fT4, ATPO și PRL și tratament adecvat.
Pacientele cu diabet zaharat necontrolat au un risc crescut pentru malformații fetale și avort.
Pacientele cu sindromul ovarului polichistic au o rată dublă de avort comparativ cu populația generală - 40% vs. 20%.
Studiile recente oferă informații despre pierderea sarcinii din motive imunologice, iar sistemul imunitar poate recunoaște embrionul ca străin.
Este important ca pacienții să nu se simtă descurajați și să se adreseze unui specialist pentru sprijin și consiliere.
- În cadrul clinicilor, fertilizarea in vitro este o tehnică de reproducere asistată și poate fi utilizată cu planuri de după avort.
- După un avort spontan, este important ca organismul să aibă timp să se refacă înainte de a relua un nou ciclu de FIV.
- Informațiile despre avort pot contribui la luarea deciziilor informate pentru o sarcină sănătoasă în viitor.
Riscuri medicale și aspecte psihologice ale avortului
Avortul legal și realizat în condiții sigure este considerat o procedură medicală relativ sigură.
În țările unde este interzis sau restricționat, femeile pot recurge la avorturi ilegale cu complicații severe, inclusiv deces.
Din punct de vedere psihologic, impactul avortului variază de la o persoană la alta.
Studiile sugerează că accesul la avort poate proteja sănătatea emoțională a femeilor, facilitând gestionarea trauma și a durerii emoționale.
Studiul Turnaway arată că femeilor cărora li s-a refuzat avortul le-au apărut stări de anxietate, dar aceste stări s-au diminuat după 6-12 luni, fiind similare cu cele care au avut avort.
O parte dintre studii arată că avortul în primul trimestru nu este asociat cu depresie sau anxietate pe termen lung în comparație cu avortul mai târziu.
Avort medicamentos vs. avort chirurgical: care este diferența?
Condiții și consecințe ale avortului
Avortul prin vacuum-aspirație implică sangerare și riscuri de infectie, dar este asociat cu un risc scăzut de complicații.
Avortul medicamentos poate necesita intervenție chirurgicală dacă nu este complet realizat, pentru a preveni infectia și pierderea de sange.
Avortul chirurgical impune folosirea anesteziei, în funcție de procedură.
Recuperarea fizică după avort poate varia de la câteva ore la câteva zile, iar menstruația revine în general după 4-6 săptămâni.
O nouă sarcină poate apărea din primele săptămâni după avort, iar consilierea poate sprijini decizii sănătoase pentru viitor.
Este important să se acorde sprijin emoțional femeilor care au trecut prin avort și să se ofere informații despre planificarea familială.
Impactul socio-economic și etic asupra avortului
Problema eticii avortului vizează începutul vieții, autonomia femeii și drepturile omului, precum și implicațiile religioase și juridice.
Religia influențează opiniile despre avort, cu interpretări variate între diferite tradiții religioase.
Perspectiva legală asupra avortului diferă semnificativ de la o țară la alta, iar accesul la servicii este crucial pentru drepturile reproductive ale femeilor.
Un aspect important este impactul socio-economic: accesul la avort este esențial pentru femeile care nu au resurse pentru a crește un copil.
Condițiile de sănătate fizică a mamei și a fătului pot afecta decizia de avort, dar și riscul de complicații dacă avortul este nereglat sau neprotejat.
tags: #de #ce #vor #sa #faca #femeile
Postări populare:
- Totul despre placenta praevia: cauze, simptome și tratamente
- Modificări legislative privind coasigurarea postnatală
- Glicerină pentru constipație la bebeluși: ghid de utilizare
- Securitate și Siguranță: Ghidul complet al Procedurilor Sigurante de Intrerupere de Sarcina în București
- Ardei iute în sarcină: plasturele este sigur sau nu?