Muzica reprezintă o formă de relaxare pentru majoritatea persoanelor. Ne inspiră, ne influențează starea de spirit și ne conferă o emoție aparte. Cu toate acestea, multe femei însărcinate se întreabă dacă acest obicei aparent inofensiv, le influențează sarcina. Uterul este un loc relativ liniștit, înregistrând aproximativ 50 - 60dB. O conversație normală înregistrează aproximativ 60dB. Fătul dezvoltă urechi în a treia săptămână de sarcină, dar acestea nu devin funcționale până în săptămâna a 16-a. Nivelurile ridicate de stres la femeile însărcinate pot avea efecte negative asupra dezvoltării fetale.
Muzica este, de asemenea, o parte importantă a legăturii prenatale. Ascultarea tuturor tipurilor de muzică încurajează dezvoltarea timpurii a creierului la făt, deoarece muzica facilitează conexiunile neuronale din creier. Ascultarea și experimentarea muzicii stimulează creierul fătului și ajută la creșterea structurilor creierului. Noi studii sugerează chiar că bebelușii își amintesc de muzica pe care au ascultat-o în pântece până la patru luni după ce s-au născut! Este minunat modul în care corpul tău se poate adapta pentru a aduce un copil pe lume. Sănătatea copilului tău este cea mai importantă. Cum ar fi să i-o poți asigura și după naștere? Acest lucru este posibil prin recoltarea de celule stem la naștere. Celulele stem sunt celulele „primordiale” ale organismului uman, care se pot diferenția în alte tipuri de celule cu rol în regenerarea la nivel tisular. Stem Cells Bank vine în sprijinul tău.
Muzica ascultată în perioada prenatală ajută la dezvoltarea capacităților cognitive, stimulează atenția și creativitatea viitorului copil. Asta pentru că bebelușul aude chiar din burta mamei. Pe măsură ce fătul crește în pântece, începe să perceapă sunetele și chiar să răspundă la ele. Life Solution, partenerul exclusiv din România al Vita 34, pune la dispoziția cititoarelor unele dintre cele mai interesante studii care privesc gravida și dezvoltarea armonioasă a fătului. Life Solution prețuiește studiile și cercetarea, pentru că Vita 34 investește annual în cercetare. Celulele stem pe care le studiază au proprietatea de a înlocui complet sistemul hematopoietic al unui copil, în caz de necesitate.
Muzica, benefică fătului
Din cea de-a 16-a săptămână de sarcină, urechile devin funcționale, deși nu sunt deplin dezvoltate, iar în trimestrul al treilea fătul recunoaște vocea mamei, limba maternă și chiar este capabil să rețină o melodie care i-a fost pusă cu regularitate (seara la culcare, de exemplu). În cea de-a 26-a săptămână, răspunsul său la sunetele din exterior este măsurabil: inima bebelușului va bate mai rapid atunci când ascultă muzică. În cea de-a 33-a săptămână de sarcină, s-a observat că fătul începe să respire în ritmul muzicii, devenind mai conștient de armoniile muzicale. În cea de-a 38-a săptămână, bebelușul începe să reacționeze diferit la tipurile de muzică pe care le va asculta. Dacă muzica nu-i place, se va agita foarte tare.
Efectul Mozart te face mai inteligent | Muzică clasică pentru puterea creierului, studiu și concentr
Muzica, în special cea clasică, are efecte antalgice, de reducere a durerii și activează scoarța cerebrală în proporție de peste 90%. „Copiii nenăscuți iubesc muzica - aceasta declanșează eliberarea hormonilor fericirii, precum serotonina, ceea ce calmează copilul și chiar îi formează viitoarea capacitate de a se concentra. După naștere, copilul își amintește melodiile dar și starea de bine experimentată intrauterin”, declară Polly Sengupta. „Acest lucru înseamnă că - după ce s-a născut - copilului trebuie să i se pună aceleași melodii ca cele ascultate în perioada intrauterină, pentru a-l calma”. Seara, la culcare, puneți - așadar - o melodie de relaxare, muzică clasică sau pur și simplu un cântecel pentru copii, cu versuri simple, melodie cu care să culcați copilul odată născut.
Audițiile muzicale și lecțiile de muzică
De asemenea, un studiu desfășurat pe o perioadă de doi ani de către The Brain and Creativity Institute (BCI) din cadrul University of Southern California a demonstrat că expunerea la muzică și educația muzicală accelerează dezvoltarea creierului copiilor în regiunile responsabile pentru dezvoltarea limbajului, a abilităților de citire și de exprimare verbală. Studiul a inclus un grup de 37 de copii de 6-7 ani, din cartiere sărace din Los Angeles. Rezultatele au arătat că la copiii care au primit educație muzicală câte șapte ore pe săptămână sistemul auditiv s-a dezvoltat mai accelerat decât la copiii din grupul de test care au fost implicați în alte activități decât în cele muzicale. Neurologul Assal Habibi a explicat că sistemul auditiv e stimulat de muzică și că acesta e implicat în procesarea sunetului. Aceasta este esențială în achiziționarea cititului, în dezvoltarea limbajului și într-o comunicare de succes.
Rezultatele „Barometrului Voltaire” pe 2019, care evaluează cunoștințele de grafie ale liceenilor din Franța, arată că adolescenții care ascultă muzică rock și metal sunt mai buni la ortografie decât cei care iubesc rap-ul, R’nB sau reggae. Rezultatele au fost publicate de Le Figaro într-un articol din decembrie 2019. Studiul mai arată că adolescenții care au studiat solfegii în afara orelor de școală se descurcă mai bine la ortografie decât ceilalți. Barometrul Voltaire își sprijină rezultatele pe un studiu al Universității din Amsterdam, publicat în 2018 în Frontiers in Neuroscience. Există o imagine intuitivă despre bebeluși: aceștia pot opri plânsul la auzul unei melodii dragi, pot bate din palme ritmul și pot „cânta” cu sunete. Carlota Nelson, în Brain Matters (2019), rezumă că muzica îmbunătățește memoria și aptitudinile cognitive, iar acest lucru este demonstrabil la nivel neuronal.
Un studiu realizat de Institute of Learning and Brain Sciences a constatat că, după ce un bebeluș ascultă muzică, cortexul auditiv și cel prefrontal arată diferențe. Eficiența nu se oprește la nivel individual: copiii mici care au ascultat muzică interacționează și extind beneficiile în trăsături de personalitate precum dorința de coopera și de ajuta. A cânta efectiv dezvoltă puntea dintre cele două emisfere cerebrale, facilitând transmiterea mesajelor creierului pe mai multe căi. Graham Welsh subliniază că muzica poate deschide calea spre învățare în moduri unice, iar pedagogia MIMA integrează patru reguli de predare a muzicii cu învățare prin joc.
La MIMA, copilul nu „face lecție de muzică”. Laboratoarele sunt concepute ca experiențe comune, iar părintele este co-participant. A cânta împreună cu copilul stimulează eliberarea endorfinelor la ambele părți, consolidând legătura afectivă. Educația timpurie în muzică nu creează neapărat muzicieni, dar potențează aptitudinile de comunicare, creativitatea și cooperarea. Fiecare copil vine pe lume cu o sensibilitate sonoră înnăscută, iar jocul cu muzica devine poveste sonoră și ritm comun. → Carlota Nelson - Brain Matters (2019). UNICEF România (2023). Zhao, T. C., & Kuhl, P. K. (2016). Hallam, S. (2010). Welch, G. F. et al. (2011). Patel, A. D. (2008). Music, Language, and the Brain. Trainor, L. J. (2015). The origins of music in auditory scene analysis and the roles of evolution and culture in musical creation.
În concluzie, muzica în timpul sarcinii poate susține dezvoltarea cognitivă a bebelușului, poate facilita conectivitatea neuronală și poate intensifica legătura emoțională dintre mamă și copil. În același timp, importanța selectării stilurilor muzicale, a volumului și a momentelor preferate de ascultat în timpul sarcinii rămâne crucială pentru un efect benefic și echilibrat.
Muzică recomandată pentru perioada prenatală
- muzică clasică (Eine kleine Nachtmusik - Mozart; Für Elise - Beethoven) pentru stimularea cognitivă
- sunete naturale (sunete de ocean, ploaie, păsări) pentru calm și relaxare
- melodii de leagăn clasice (Twinkle, Twinkle, Little Star; Brahms’ Lullaby) pentru familiarizare postnatală
- patru metode de pedagogie activă în atelierele MIMA (Orff, Dalcroze, Kodály, Gordon) pentru implicare prin joc
Condiții practice pentru ascultare în timpul sarcinii
- folosește volum moderat; nu depăși 65 dB pentru perioade lungi, iar ideal sub 50 dB în sarcina avansată
- nu aplicați căști direct pe abdomen; lichidul amniotic poate amplifica sunetul
- asigură-te că perioada de ascultare nu depășește 60 de minute pe zi
De asemenea, este recomandat să: asculți muzică împreună cu partenerul sau familia, pentru a stimula legături afective, și să variază stilurile pentru a expune fătul la diferite ritmuri și timbre, contribuind la o dezvoltare muzicală holistică și încolo de maternitate.
tags: #dezvoltare #bebelus #sarcina #muzica
Postări populare:
- detalii despre specializarea și contribuțiile științifice ale doctorului Moraru
- Descoperă competențele și experiența medicală a lui Ifrim Rodica în obstetrică-ginecologie
- Loviturile sau lovirea burții: explicații despre impactul în timpul sarcinii
- Mecanismele mutagenicității în celulele embrionare: implicații pentru biologia dezvoltării
- Ghid practic: cine suportă reparațiile locative în închiriere?