O serie de virusuri sunt responsabile de apariția diareei: rotavirusurile (cea mai frecventă cauză de diaree la copilul sub 5 ani, aproape fiecare copil din lume s-a infectat cu rotavirus cel puțin o dată), adenovirusurile enterice, virusurile Norwalk (cunoscute ca norovirusuri), Cytomegalovirusul, virusurile hepatitice.
Apa sau alimentele contaminate cu bacterii sau paraziți cauzează diaree. Paraziții pot infecta copilul din contactul cu nisipul sau iarba din parc, anterior contaminate prin defecațiile animalelor de companie. În forme ușoare nu este nevoie de teste de laborator sau investigații complexe.
Când copilul nu varsă, rehidratarea se face cu soluții de rehidratare orală care conțin electroliți importanți pentru refacerea echilibrului în organism, apă plată sau ceaiuri neîndulcite administrate treptat, la fiecare 3-5 minute, câte 5-10ml deodată cu cănița, lingurița sau seringa. În general putem oferi copilului un total de 50ml/kg corp în primele 4 ore. Sucurile de fructe, băuturile din comerț sau cele sportive nu sunt indicate, ele putând chiar agrava simptomatologia.
Antibioticele pot fi prescrise copiilor cu boli bacteriene sau parazitare specifice deși, în majoritatea cazurilor, antibioticele nu modifică durata diareei sau severitatea acesteia. Diareea este produsă de germeni care ajung în corp pe cale digestivă. Pentru a stopa răspândirea acestora este esențială menținerea unei igiene cât mai bune.
Diareea infecțioasă, virala, bacteriană sau parazitară, sunt contagioase și părinții trebuie să fie preocupați de prevenirea îmbolnăvirii celorlalți membri ai familiei sau a altor copii din colectivitățile în care se află copiii lor. Majoritatea copiilor cu diaree au simptome ușoare care se ameliorează în câteva zile. Important este să ne asigurăm că le oferim lichide suficiente pentru o stare de hidratare și dietă corespunzătoare.
Diareea la bebeluși este o tulburare digestivă frecventă, care de multe ori se rezolvă de la sine, însă totodată poate fi și un semn al unei probleme de sănătate mai serioase. In funcție de durata, diareea la bebeluși poate fi de două tipuri, iar cauzele sunt de cele mai multe ori de natură alimentară sau infectioasă.
În afara de apă și fluidele consumate sub formă de alimente, în intestinul subțire mai ajung cantități semnificative de saliva, enzime digestive și secreții din ficat și pancreas, dintre care aproximativ 90% sunt absorbite în organism. Prin colon se mai absoarbe o parte din diferența de 10% și doar o mică parte din lichidul rămas este eliminată prin materiile fecale.
Diareea acută - diareea la bebeluși în forma sa acută are o durată minimă de 1-2 zile, iar perioada maximă se poate întinde pe durata a două săptămâni. Diareea cronică - când diareea la bebeluși depășește ca durată 2 săptămâni capătă o formă cronică, iar în acest caz riscurile sunt mai mari, pentru că poate fi afectată creșterea copilului, pe fondul malabsorbțieisubstanțelor nutritive. Evident, simptomul definitoriu pentru diareea la bebeluși este prezența acelor scaune cu consistența moale sau apoasă, despre care am amintit deja.
În cazurile ușoare, diareea la bebeluși este doar o tulburare digestivă trecătoare, care se vindecă de la sine în decurs de câteva zile sau uneori pe parcursul a 24 de ore. Cazurile de natură infectioasă care au la bază un virus nu necesită de obicei tratament, ci doar adaptarea alimentației pentru ameliorarea simptomelor și prevenirea complicațiilor. Daca este vorba de sugari, se continua alăptarea la sân, întrucât laptele matern conține anticorpi eficienți împotriva infectiilor și previne deshidratarea.
Principala complicație generată de diareea la bebeluși este deshidratarea, care se explică prin faptul că cei mici pierd o cantitate semnificativă de lichid prin scaunele apoase și frecvente. Unul dintre primii pași pe care îl poți face când bebelușul tău încearcă să îți transmită ceva este să rămâi calmă și să investigezi cu blandete cauza. Diareea la sugari poate apărea sub două forme, iar cauzele sunt de cele mai multe ori de natură inflamatorie sau infectioasă.
Pentru bebelușii diversificați, se recomanda alimente usoare și usor digerabile, precum orez fiert, morcov, banana, mar copt sau paine prăjită. Laptele matern ajută la hidratare și conține anticorpi care pot susține sistemul imunitar al bebelușului. Da, în unele cazuri, diareea la bebeluși poate apărea temporar după anumite vaccinuri, ca reacție ușoară a organismului. Mentine o igienă bună a mâinilor, sterilizează biberoanele și tetinele, oferă doar apă potabilă și evită contactul cu persoane bolnave.
Diareea reprezintă una dintre cele mai frecvente afecțiuni întâlnite la copii, mai ales în primii ani de viață. Deși adesea benignă, în anumite condiții poate duce la complicații grave precum deshidratarea severă, mai ales în cazul sugarilor și copiilor mici. Diareea este definită medical ca eliminarea a trei sau mai multe scaune moi sau apoase într-o perioadă de 24 de ore. Infecțiile reprezintă principala cauză a diareei acute la copii, virale, bacteriene sau parazitare.
Rotavirusul este cel mai comun agent viral responsabil, în special la copiii sub 5 ani. Alte virusuri implicate sunt norovirusul, adenovirusul enteric și astrovirusul. Infecțiile bacteriene includ agenți precum Salmonella, Shigella, Escherichia coli (în special E. coli enterotoxigen și enterohemoragic) și Campylobacter. Paraziții intestinali, cum ar fi Giardia lamblia și Cryptosporidium, pot cauza diaree persistentă, balonare, crampe și scădere ponderală.
Diareea indusă de medicamente este frecvent întâlnită la copii tratați cu antibiotice, care pot afecta flora intestinală. Alergiile alimentare sunt cauzate de o reacție anormală a sistemului imunitar la acțiunea unor substanțe din alimentele consumate. In cazurile usoare, diareea la bebeluși este doar o tulburare digestivă trecătoare, care se vindecă de la sine în câteva zile sau 24 de ore. Cazurile de natură infectioasă care au la bază un virus nu necesită, de regulă, tratament, ci adaptarea alimentației pentru ameliorarea simptomelor și prevenirea complicațiilor.
Dacă este vorba de sugari, se recomandă continuarea alăptării iar laptele matern conține anticorpi eficienți împotriva infectiilor și previne deshidratarea. Cea mai frecventă cauză a diareei la copii este infecția digestivă (gastroenterita) provocată de virusuri precum rotavirus sau norovirus. Printre alte cauze frecvente se numără infectiile bacteriene (Salmonella, E. coli, Giardia) și alergiile la proteinele laptelui de vaca sau intoleranțele digestive.
Diareea poate avea manifestări precum scaune moi sau apoase, crampe abdominale, febră ușoară sau semne de deshidratare. Pentru a preveni deshidratarea, soluțiile de rehidratare orală sunt recomandate iar în caz de deshidratare severă se poate recurge la rehidratare intravenoasă under supraveghere medicală. Regimul alimentar nu trebuie să includă lapte integral în stadii acute, iar alăptarea este în general încurajată.
Regimul BRAT poate fi util temporar, dar nu este complet nutrițional. Probioticele, în special Lactobacillus GG sau Saccharomyces boulardii, s-au dovedit eficiente în reducerea duratei și severității diareei, mai ales în diareea post-antibiotică sau virală. Medicamentele antidiareice sunt contraindicate la copiii mici, deoarece pot agrava starea clinică și masca simptomele grave. Dacă investigațiile evidențiază o infecție bacteriană severă, se recomandă antibioterapia țintită, în funcție de sensibilitatea agentului patogen.
Vaccinarea împotriva rotavirusului este recomandată în primul an de viață și este inclusă în schema națională de vaccinare în multe țări. Igiena alimentară joacă un rol important: laptele și produsele lactate trebuie păstrate la temperaturi adecvate, legumele și fructele spălate bine, iar carnea gătită complet. Se recomandă evitarea automedicației cu antibiotice, care poate dezechilibra flora intestinală și favoriza diareea post-antibiotică sau rezistența bacteriană. Majoritatea episoadelor de diaree la copii sunt autolimitate și pot fi gestionate acasă, cu rehidratare și alimentație adecvată. Semnele de deshidratare sunt principalele semnale de alarmă care trebuie să determine părinții să solicite ajutor medical.
Dacă copilul are gura uscată, plânge fără lacrimi, nu urinează timp de mai multe ore sau prezintă letargie este nevoie de evaluare și, posibil, de rehidratare intravenoasă. Prezența febrei persistente (peste 38,5-39°C) sau care nu răspunde la tratament simptomatic poate indica o infecție bacteriană severă sau o altă cauză sistemică ce necesită investigare. Dacă diareea durează mai mult de 3 zile la un copil altfel sănătos sau mai mult de 24 de ore la un copil sub 6 luni, trebuie consultat medicul. În plus, vărsăturile persistente care împiedică administrarea lichidelor sau apariția unor simptome asociate necesită îngrijiri medicale urgente.
Diareea la copii este o afecțiune comună, dar poate evolua rapid spre complicații dacă nu este tratată corespunzător. Identificarea cauzei, menținerea unei hidratări adecvate și alimentația corectă sunt elementele de bază ale tratamentului. Cunoașterea semnelor de alarmă și consultarea medicului în timp util sunt esențiale pentru prevenirea evoluției severe. Da, alăptarea trebuie continuată. Laptele matern este ușor de digerat, oferă anticorpi și ajută la refacerea mucoasei intestinale. Nu există nicio justificare pentru întreruperea alăptării, chiar dacă sugarul are diaree sau vărsături.
Pentru unii copii, în special sub 2 ani, diareea poate duce la o intoleranță temporară la lactoză, iar consumul de lapte de vacă poate prelungi aceste simptome. Este recomandat ca laptele să fie înlocuit temporar cu formule fără lactoză, doar la indicația medicului. După un episod de gastroenterită virală, tranzitul intestinal poate rămâne modificat pentru 1-2 săptămâni. Aceasta se numește „diaree post-infecțioasă” și este frecventă, mai ales la copiii mici. Sucurile naturale nu sunt recomandate pentru rehidratare în diaree. Acestea pot conține cantități mari de zahăr (fructoză), care atrag apă în intestin și pot agrava diareea osmotică.
Diareea nu apare doar din cauza unui aliment nou. Ea poate fi declanșată de virusuri din mediu, stres, modificări ale florei intestinale (inclusiv după antibiotice) sau tulburări de motilitate. Colectivitățile cresc expunerea la virusuri și bacterii gastrointestinale. Rotavirusul, norovirusul și adenovirusul sunt frecvent întâlniți în grădinițe și creșe. Ce este diareea funcțională? Diareea funcțională apare în absența unei cauze organice identificabile. Este frecventă la copiii de vârstă preșcolară și se caracterizează prin scaune moi dimineața, cu stare generală bună, fără semne de deshidratare sau afectare nutrițională.
Soluțiile de rehidratare orală se administrează în funcție de greutatea copilului și severitatea pierderilor. 100 ml/kg pentru deshidratare moderată. Administrarea trebuie să fie fracționată (la fiecare 5-10 minute), pentru a evita vărsăturile. La Elytis Hospital, fiecare copil este tratat cu grijă, empatie și competență profesională, într-un mediu sigur și prietenos, adaptat nevoilor specifice ale pediatriei.
Regimul alimentar al copilului cu diaree: Sugarii trebuie să primească lapte matern sau formulă fără lactoză în timpul episoadelor; pentru bebelușii diversificați, alimentele ușoare neagresive sunt recomandate (orez fiert, morcov, banană, măr copt, pâine prăjită). Probioticele pot ajuta la vindecarea și la refacerea florei intestinale; ceaiul de mentă poate ameliora crampele; suplimente pe bază de extracte vegetale pot reduce disconfortul abdominal. În farmacii, există trei tipuri de tratamente împotriva diareei: antidiareice, antispastice și antibiotice, folosite la recomandarea medicului în cazuri specifice.
Cum se prevede diareea la copii: spălarea frecventă a mâinilor, spălarea alimentelor și a suprafețelor, consumul alimentelor imediat după preparare, verificarea calității apei potabile, adoptarea unui regim echilibrat, depozitarea corectă a resturilor alimentare. Vaccinarea este importantă: riscurile pot fi diminuate dacă sunt făcute la timp vaccinurile, în special vaccinarea împotriva rotavirusului. Igiena, hidratarea adecvată, alimentația corectă și monitorizarea simptomelor sunt cheia prevenirii formelor severe.
Semne de alarmă și când să consultați medic
Semnele de deshidratare includ sete intensă, gura uscată, lipsa lacrimilor, urină redusă, somnolență și umflarea fontanelor. Dacă diareea durează peste 3 zile la un copil sănătos sau peste 24 de ore la un copil sub 6 luni, consultați medicul. Dacă apar vărsături care împiedică administrarea lichidelor, sau alte simptome cum ar fi sânge în scaun, febră mare sau dureri abdominale severe, solicitați asistență medicală urgentă. Diareea la copii este o afecțiune comună, dar poate evolua spre complicații dacă nu este tratată corespunzător. Monitorizarea atentă a simptomelor și consultarea medicală în timp util sunt esențiale pentru prevenirea evoluției severe.
tags: #diaree #la #bebe #alaptat #2 #ani