Imunitatea copiilor este pentru părinți „cel mai fierbinte” subiect, mai ales în lunile reci. Dr. Alina Antohe subliniază importanța unei alimentații echilibrate pentru dezvoltarea optimă a copiilor.
Rolul Nutrienților în Imunitatea Copiilor
În topul listei aș pune alimentele bogate în vitamina C, minerale și zinc, mai ales pe care ar trebui să le punem în meniul celor mici în prima parte a zilei. Avem citricele care prin gustul lor ușor astringent ne duc cu gândul la această vitamină, dar există alimente care sunt mult mai bogate în vitamina C cum sunt pătrunjelul, ardeiul gras, kiwi. Putem să-i pregătim copilului nostru un suc natural în casă din kiwi și portocală în care adăugăm frunze de pătrunjel.
Copiii normoponderali ar trebui să le oferim la primele două mese ale zilei, adică la micul-dejun și la prânz, o sursă de grăsimi saturate, deoarece ne furnizează foarte multă energie. Nu ne putem baza pe glucoza furnizată de fructe de exemplu.
Vitamina C este o vitamină hidrosolubilă, deci se dizolvă în apă, de aceea când spălăm niște fructe și legume, o facem rapid, sub un jet de apă. Dacă le lăsăm în apă, o mare parte din conținutul de vitamina C dispare. Cât despre gătire, este bine să optăm pentru procesele termice rapide, ca să menținem concentrația de nutrienți. Opărirea este o soluție eficientă, gătirea la wok, ca și prepararea la cuptor sau la aburi.
Verdețurile aduc vitamine și antioxidanți în dieta noastră a tuturor. Un alt aspect important este reprezentat de fibre care îmbunătățesc digestia și scad nivelul grăsimilor de sânge (aspect mai puțin relevant în cazul copiilor mici).
Calciul și magneziul au și ele un rol important în îmbunătățirea somnului.
Alimentația Diversificată: Ghid și Recomandări
Primii trei ani din viață sunt esențiali în dezvoltarea copilului, deschizând fereastra pentru crearea unui mod de viață echilibrat, inclusiv pentru implementarea unei alimentații sănătoase și a unor obiceiuri alimentare corecte.
„Parintii isi doresc tot ce este mai bun pentru copiii lor, iar prima preocupare, inca de la nastere este reprezentata de alimentatie; daca in primele 6 luni de viata, alimentul ideal este laptele matern, dupa aceasta varsta nevoile nutritionale cresc si astfel incepe diversificarea alimentatiei. Este important ca prin alimentele complementare sa-i oferim copilului nutrientii de care are nevoie pentru crestere si dezvoltare, prin preparate atent concepute, cu o consistenta optima si gust placut.”, Dr. Alina Antohe.
Asa cum incercam sa-l acomodam pe cel mic cu persoanele din jur, cu obiectele si jucariile ce-l inconjoara, trebuie sa fim constienti de faptul ca si alimentele tot straine ii sunt si astfel este necesar ca el sa se obisnuiasca treptat cu ele.
Există o mulțime de variante de înlocuire a dulcelui din zahăr.
Baby Fresh Food este primul furnizor din Romania de mancare proaspata, pregatita din ingrediente 100% naturale, pentru copiii cu varsta peste 6 luni. Pregătite doar din ingrediente de cea mai bună calitate, fără adaos de arome, coloranți sau conservanți, Baby Fresh Food reprezintă o sursă de mâncare sănătoasă, proaspătă, mereu la îndemână părinților ocupați.
„Am ales sa devin antreprenor imediat dupa ce am nascut, astfel ca a trebuit sa fac eforturi mari pentru a jongla cu timpul meu, pentru a-i oferi celei mici tot ceea ce era mai bun. M-am gandit de multe ori ca mi-ar fi placut sa existe un serviciu precum Baby Fresh Food - de incredere, de calitate, la indemana. Astfel, timpul pe care simteam ca il pierd cautand retete, alergand dupa cele mai proaspete ingrediente si gatind, sa il pot petrece cu fetita mea.”
Reguli Esențiale în Diversificarea Alimentară
- Ofera-i lapte matern inca din prima ora sau cat mai devreme posibil.
- Nu incepe diversificarea prea devreme sau prea tarziu. Diversificarea, deci introducerea de alimente complementare in alimentatia sugarului, se realizeaza nu mai devreme de 17 saptamani si nici mai tarziu de 26 de saptamani.
- Respecta regula celor 3-4 zile.
- Introdu cate un aliment pe rand.
- Incepe diversificarea cu legumele si alege-le pe cele mai putin alergizante (ex. morcov, pastarnac, patrunjel radacina).
- Introdu glutenul intre 5 si 7 luni.
- Nu adauga sare sau zahar in mancare pana la varsta de 1 an.
- Alege in primul rand alimente autohtone, de sezon si abia mai tarziu opteaza si pentru cele de import.
- Laptele de vaca este permis dupa varsta de 1 an (unii pediatri spun chiar 2 ani).
- Stabileste-i un program de masa.
- Prepara mancarea separat pentru copil pana la varsta de 1 an.
- Nu diversifica de la masa adultului.
- Introdu mierea in alimentatia copilului dupa varsta de 1 an.
- Introdu cu precautie alimente cu potential alergenic crescut.
- Spala bine alimentele, prepara termic atunci cand este cazul (produsele de origine animala) si foloseste apa din surse sigure (se prefera apa plata ologominerala).
Alimentația în Perioada Sărbătorilor
Multe mămici ne-au asaltat cu întrebări legate de alimentația copiilor pe perioada Sărbătorilor de Paște. Dacă au voie să le dea cozonac, ouă, pască, miel…Au voie sare? Dar zahăr?
Vine Paștele și pe mese se vor afla multe preparate indigeste pentru cei mici, dar mămicile vor fi tentate să le ofere. De Sărbători, în general, suntem tentați să umplem prea mult masa atât pentru noi adulții, cât și pentru copii.
Oul este vedeta meniului de Paște. Oul este un aliment complet, perfect din punct de vedere nutrițional. Ca atare, până la vârsta de 1 an limităm consumul de ouă la 2 pe săptămână.
Carnea de miel este o carne ceva mai grasă și care se digeră mai greu, motiv pentru care este temporizată introducerea ei în alimentația copiilor până după vârsta de 2 ani.
Acum apar și primele verdețuri de primăvară: spanac, salată, ridichi, ceapă verde. Alimentele în stare crudă aduc nutrienți benefici organismului, din categoria micronutrienților, vitamine și minerale. Așadar sunt binevenite în alimentația copiilor.
Până la vârsta de 1 an, copiii nu ar trebui să primească sare și zahăr suplimentar în alimentația lor. Însă dacă avem de-a face cu un sugar de 10 luni care deja mănâncă bucăți bine și a primit în diversificare toate alimentele regăsite în pască sau cozonac, nu reprezintă o tragedie dacă acesta primește câteva guri din respectivele produse.
Sarea nu se adaugă în mâncare în primul an de viață. Însă ulterior, atâta vreme cât este folosită cu prudență (atât pentru copii, dar și pentru adulți) nu aduce niciun prejudiciu unui organism sănătos.
Impactul Alimentației asupra Somnului
Stim cât de importante sunt atât odihna cât și alimentația pentru o dezvoltare armonioasă și tocmai de asta e bine să știm câteva secrete legate de ceea ce le putem oferi micuților pentru a avea un somn odihnitor și liniștit.
Triptofanul, un aminoacid din alimentele pe care le consumăm, contribuie la secreția de serotonină. Totodată alimentele bogate în carbohidrați, par să contribuie și ele la obținerea unui somn odihnitor prin determinarea secreției de insulină, substanță care înlesnește ajungerea la creier a triptofanului.
Tot un rol pentru o odihnă bună îl are și vitamina B6 care ajută la secreția de melatonină, supranumită și „hormonul somnului”, iar alimente ce conțin această vitamină sunt peștele (ton, somon, cod), ardeii grași, semințele de floarea soarelui, fisticul, avocado, bananele, cartofii sau usturoiul.
Nu în ultimul rând calciul și magneziul au și ele un rol important în îmbunătățirea somnului.
Dincolo de faptul că sunt alimente care îi ajută pe copii să se odihnească mai bine, nu sunt de neglijat acele alimente care pot influența în mod negativ somnul acestora. Astfel alimentele cu conținut de cofeină (cafea, ceai, băuturile răcoritoare sau energizante), de cacao (ciocolată), de zaharuri rafinate (dulciurile, băuturile îndulcite, chiar și sucurile naturale de fructe) nu sunt recomandate a fi consumate seara deoarece cresc nivelul de alertă al organismului și alungă somnul.
😴 Totul despre somnul copiilor | De ce este important somnul? | Twinkl SUA
Vaccinarea și Prevenirea Bolilor la Copii
Există o multitudine de agenți infecțioși care pot cauza diverse afecțiuni în rândul copiilor. Cel mai nou vaccin ce a apărut în schema națională de vaccinare este reprezentat de vaccinul antipneumococic.
Până la vârsta de 5 ani, cea mai frecventă formă de prezentare a bolii pneumococice este otita medie acută, care în proporție de 60-70% este de etiologie bacteriană, dintre care cea mai mare incidență este dată de pneumococ.
Studii efectuate în rândul copiilor cu vârsta mai mică de 2 ani au arătat că cei care merg la creșă sau orice fel de centru de zi au un risc mai mare de a contacta pneumococ și astfel de a manifesta o boală cauzată de acesta.
Asadar vaccinarea antipneumococică poate asigura niveluri optime de anticorpi între 5 și 10 ani, prevenind îmbolnăvirea cu unul dintre cele 13, respectiv 10 subtipuri de Streptococcus pneumoniae.
Orice boală infecțioasă, oricât de banală ar fi, creează un disconfort copilului, dar mai ales o îngrijorare părintelui. Fie că vorbim despre o rinofaringită, o otită sau de o pneumonie, cel mai frecvent simptom cu care ne confruntăm este febra.
Febra este considerată peste valoarea de 38 grade Celsius, indiferent de modalitatea de măsurare.
Febra este o reacție de apărare a organismului, astfel ar trebui ca părinții să nu mai fie speriați în fața unui episod febril. Aceasta poate fi expresia unei palete largi de infecții.
Orice părinte trebuie să aibă în casă Paracetamol, fie sub formă de sirop, fie ca supozitoare, acesta fiind considerat antitermicul de primă intenție în caz de febră.
Îmbrăcămintea Copiilor în Sezonul Rece
Dacă vorbim de temperaturi cu minus, e bine să-i îmbrăcăm pe copiii mici cu trei straturi de haine. Cam orice copil ar trebui să aibă cu un strat mai mult decât părinții. Cei mici ar trebui să poarte pe sub pulover o lenjerie termoreglatoare din bumbac care să permită pielii să respire.
Sunt copii care se îmbolnăvesc mult mai des în perioada rece. Una dintre cele mai frecvente cauze ale unui sistem imunitar sensibil este ne-expunerea la factorii externi. Foarte mulți părinți în ultimul timp sunt din ce în ce mai protectori cu cei mici și nu-i scot pe cei mici afară, îi feresc de contactul cu alți copii care tușesc, cu animalele sau cu praful.
A început să fie din ce în ce mai frig și teama cea mai mare a mămicilor o reprezintă problemele de sănătate care îl pot afecta de cel mic odată cu venirea sezonului rece.
Ce Facem Când Copilul Nu Mănâncă?
Mulți copii care au afecțiuni respiratorii nu mănâncă nimic. Nu este nicio tragedie dacă un copil nu mănâncă prea mult câteva zile. Nici noi, ca adulți, nu avem apetit atunci când suntem bolnavi, deci acest lucru este normal și în cazul copiilor.
Când vine vorba despre copiii mai mari, dincolo de regulile elementare de spălare a alimentelor crude, spălare a mâinilor, gătire corespunzătoare a preparatelor de natură animală, echilibrul este regula de bază.
Copiii în general se simt în confort atunci când au o rutină, inclusiv în programul de masă. Dacă însă în perioada Sărbătorilor ei vor gusta din oră în oră din toate, nu vor mai mânca corespunzător mesele principale și vor acuza dureri abdominale, balonare, greață, uneori chiar vărsături sau diaree.
Meniul nu trebuie să fie mult diferit de mesele lui anterioare. Vorbim totuși despre un copil care până nu demult mânca doar lapte matern sau formulă. Astfel, doar pentru că și-a sărbătorit prima aniversare nu trebuie pus la masă cu adultul și să mănânce cot la cot cu el.
| Mic Dejun | Cereale integrale, terci de ovăz cu fructe uscate |
|---|---|
| Gustare | Un fruct sau un ou fiert |
| Prânz | Supă/ciorbă de curcan, friptură (pui, curcan, vită sau porc) cu garnitură (piure, orez), verdețuri de primăvară |
tags: #diversificare #alina #antohe