Nu este un lucru neobișnuit ca bebelușii, sugarii în special, să dea afară puțin din laptele consumat. Problemele apar atunci când cantitatea de lapte regurgitată este mare sau când există și alte simptome care par să afecteze sănătatea bebelușului sau a copilului. Refluxul gastroesofagian este o condiție medicală în care acidul gastric refulează repetat în esofag, provocând iritații ale mucoasei esofagiene. În primele luni, refluxul este frecvent și adesea fiziologic, evoluând spre ameliorare pe măsură ce sfincterul esofagian inferior se maturizează.
Ce înseamnă refluxul gastroesofagian și cum se exprimă în copilărie
Refluxul gastroesofagian (RGE) este legat de o disfuncționalitate a sfincterului cardia, inel muscular ce funcționează ca o punte între esofag și stomac. Acest fenomen poate provoca regurgitații, vărsături sau simptome extrapede în cazul BRGE. La sugari, RGE poate fi fiziologic, dispărând de obicei până la 12-24 de luni, dar poate exista și reflux silențios-reflux laringofaringian (RLF)-care se manifestă prin simptome respiratorii sau de hrănire fără regurgitare vizibilă.
Regurgitațiile la bebeluși pot apărea la finalul mesei sau la scurt timp după hrănire, iar în cazuri de BRGE pot apărea și dificultăți la alăptare, iritabilitate, scădere în greutate sau semne de esofagită. Simptomele extragestive pot include tuse cronică, răgușeală, stridor, dificultăți de respirație sau apnee obstructivă, iar sindromul Sandifer poate complica tabloul la sugari și copii mici.
Cauzele frecvente și factori de risc
Principala cauză a BRGE este slăbirea sau relaxarea sfincterului esofagian inferior, care în termeni simpli nu menține suficient bariera dintre stomac și esofag. Printre factorii care pot contribui se numără hernia hiatală, sarcina, obezitatea și fumatul. Studiile indică faptul că dieta și stilul de viață pot influența severitatea simptomelor: dieta mediteraneană, bogată în fructe, legume, cereale integrale și grăsimi nesaturate, a fost asociată cu un risc mai scăzut de BRGE.
Dieta recomandată pentru reducerea simptomelor
Experții recomandă adoptarea unei diete bogate în fructe, legume, cereale integrale și fibre, cu un conținut scăzut de grăsimi saturate. Opțiunile permise includ:
- Legume: fasole verde, broccoli, sparanghel, conopidă, legume cu frunze verzi, cartofi dulci, castraveți
- Fibre și cereale: ovăz, fulgi de ovăz
- Fructe cu conținut moderat de aciditate: pepene, fructe de pădure, banane, mere, piersici, pere
- Gustări: fructe proaspete ca gustare, adjustate pentru a reduce acidația
- Alimente bogate în proteine slabe: albusuri de ou
- Lapte vegetal ca alternativă în caz de intoleranță la lactoză sau sensibilitate la produse lactate
- Uleiuri sănătoase, părți proteice slabe (pui, curcan, pește), pentru o dietă cu conținut scăzut de grăsimi
Folosirea unor lichide neacide, evitarea băuturilor foarte acide (ceaiuri din plante sunt recomandate) și limitarea alcoolului, cofeinei și a băuturilor carbogazoase pot sprijini și ele gestionarea simptomelor. Evitarea alimentelor grase sau prăjite, a roșiilor și a citricelor poate reduce iritația esofagiană la unii copii.
Ce băuturi pot fi utile sau nefaste în BRGE
Băuturile neacide și apa pot ajuta digestia, iar apa alcalină electrolizată a fost asociată cu ameliorarea simptomelor gastrointestinale în unele studii. Laptele degresat poate fi mai puțin problematic pentru unii copii, în timp ce laptele integral poate crește riscul de relaxare a sfincterului. Laptele vegetal poate înlocui laptele de vacă la copii sensibili. Ceaiurile din plante, sucurile foarte concentrate și băuturile caramelizate pot exacerba simptomele la unii copii.
Proteine, fibre și energie pentru creșterea sănătoasă
O dietă bogată în fibre este asociată cu un risc mai mic de reflux acid. Ovăzul este o alegere excelentă pentru micul dejun. Albușul de ou este o opțiune săracă în grăsimi și bogată în proteine. Carnea slabă și fructele de mare oferă proteine cu conținut scăzut de grăsime, contribuind la o dietă echilibrată pentru copii cu BRGE. Evitarea alimentelor prăjite și grase poate reduce simptomele și timpul de golire gastrică.
Moduri practice de gestionare a refluxului la bebeluși
Modificările de hrănire pot avea impact semnificativ asupra simptomelor:
- Oferiți porții mai mici, dar mai dese, pentru a reduce presiunea asupra stomacului.
- Îngroșați formula (doar cu acordul medicului) pentru a reduce regurgitarea.
- Țineți bebelușul într-o poziție verticală în timpul hrănirii și timp de aproximativ 30 de minute după masă.
- Evitați pozițiile care exercită presiune asupra abdomenului sau pieptului.
- Faceți baie caldă, masați ușor abdomenul in sensul acelor de ceasornic pentru eliberarea gazelor și confort.
- Asigurați o amenajare potrivită a camerei bebelușului: pătuț cu saltea reglabilă la un unghi de aproximativ 30 de grade, liniște, întunecare și spațiu adecvat.
- Utilizați accesorii precum balansoare, leagăne cu spătar înclinat, marsupii ergonomice, scaune auto cu suport pentru cap și spațiu pentru eructare, pentru a facilita poziționarea corectă a bebelușului.
În cazul unor simptome persistente sau severe, este important să consultați medicul pediatru. Principalele opțiuni de tratament includ măsuri de stil de viață, dietă și, în cazuri specifice, medicamente precum inhibitorii pompei de protoni, sub supraveghere medicală.
Echipamente și amenajări utile pentru bebeluși cu reflux
Ajustările din cameră pot reduce disconfortul zilnic al bebelușului. Pătuțuri cu înclinare reglabilă, balansoare cu spătar înclinat, marsupii ergonomice și scoale auto care sprijină capul și gâtu, pot facilita arcurile de eructare și o poziție semi-verticală. Atenție la folosirea excesivă a acestor dispozitive și la siguranța copilului, respectând recomandările producătorului și asigurând supravegherea adultă.
Diagnosticarea refluxului la bebeluși și diferențierea BRGE
Diagnosticarea poate fi realizată de medicul pediatru pe baza istoricului clinic și semnelor. Pentru cazurile atipice sau cu complicații, se pot efectua investigații precum ecografie esofagiană, ecografie abdominală, pH-metria esofagiană (monitorizarea acidității) sau endoscopie digestivă superioară, pentru a exclude BRGE adevărat sau alte afecțiuni care pot imita refluxul.
Monitorizarea și gestionarea pe termen lung
Jurnalul alimentar poate ajuta la identificarea alimentelor care agravează simptomele. Durata minimă recomandată a jurnalului este o săptămână, însă ideal ar fi să acopere perioade mai lungi pentru a observa corelațiile dintre dietă, orele meselor și simptomele. În general, majoritatea sugarilor depășesc BRGE în perioada de creștere, însă unii pot necesita intervenție medicală dacă simptomele persistă sau dacă apar complicații.
Întrebări frecvente despre refluxul bebelușului
- La ce vârstă dispare refluxul bebelușului? În mod obișnuit între 12 și 18 luni, cu dispariție treptată înainte de această vârstă; este rar să persiste after 18 luni.
- Când să te îngrijorezi? Dacă bebelușul nu ia în greutate, are vărsături în jet, regurgitează cu sânge sau manifestă refuz de hrană persistent, este indicat să consultați medicul.
- Cum apare refluxul după masă? Poate apărea la finalul mesei sau la până la o oră după hrănire.
- Ce înseamnă regurgitarea colorată galben? Poate indica o obstrucție intestinală, iar dacă este însoțită de alte semne, consultați medicul.
- Ce este refluxul silențios? Refluxul laringofaringian poate căpăta un caracter discret, cu simptome precum tuse, iritații ale gâtului sau dificultăți de hrănire, fără regurgitare evidentă.
Gestionarea refluxului și a refluxului gastroesofagian la bebeluși: opțiuni de hrănire, somn și tratament
tags: #diversificare #bebe #cu #reflux