In loc de preambul: am scris primul articol despre diversificarea alimentatiei in martie 2011. La acea vreme inca lumea pediatrica din Romania, inclusiv eu, incepeam diversificarea cu suc de fructe. Andrei a fost probabil unul dintre ultimii mei …pacienti care a avut parte de asa o tratatie la 6 luni. De ce am scris asta: pentru ca lumea se schimba, recomandarile se schimba si odata in plus…medicina nu este matematica. Ultimele recomandari ESPGHAN din 2008 au fost revizuite abia in ianuarie 2017, sub forma unei luari de pozitie, care a adus in atentia pediatrilor si parintilor multe aspecte noi. In ceea ce priveste MOMENTUL exact al introducerii alimentelor solide recomdarile ESPGHAN lasa o plaja larga de optiuni: alimentatia exclusiv/completa la san trebuie promovata pentru cel putin 17 saptamani (4 luni), iar alimentatia exclusiv sau predominent la san trebuie sa fie un target de dorit pentru aproximativ 26 saptamani (6 luni). Diversificarea nu trebuie asadar intarziata dincolo de 6 luni, noile tendinte exprimate la Congresele Europene de profil ducand din nou diversificarea catre varste mai mici (nu exista in acest moment o formulare clara, dar este de asteptat curand). Actuala definitie a OMS considera alimentatia exclusiv la san ca fiind cea in care sugarul primeste doar lapte de mama si niciun altfel de solid sau lichid cu exceptia picaturilor sau siropurilor (vitamine, suplimente minerale sau medicamente). Deficitul de fier este o problema a sugarilor alaptati si sunt anumiti copii (cum sunt mai ales pramaturii) care necesita adminstrarea de fier suplimentar inainte de 6 luni.
CAND este pregatit sugarul pentru diversificare: cand exista maturarea renala si gastrointestinala pentru ca el sa metabolizeze si alte alimente decat laptele. Sunt numeroase studii randomizate care demonstreaza ca renal si gastrointestinal dupa 4 luni orice sugar are functiile renala si gastrointestinala suficient maturate pentru diversificare. In general intre 4 si 6 luni toti copiii se dezvolta suficient pentru a fi capabili sa accepte si sa primeasca altceva decat lapte. copilul trebuie sa sta in fund, cu sustinere, pentru a putea inghiti corespunzator. Statul in sezut nesprijinit NU ESTE O CONDITIE de debut a diversificarii. cel mic are o greutate corespunzatoare, copilul si-a dublat greutatea de la nastere in cele mai multe situatii. De retinut: momentul de introducere al alimentelor solide (4-6 luni) nu influenteaza greutatea sau tendinta la obezitatea a copilului viitor adult.
Ca sa va starnesc interesul pentru articolul de data viitoare (maine? NUANTARE (tot ESPGHAN): nu inseamna introducerea oricarui aliment, oricarui copil, in orice cantitate. Intrebari? …dupa o prima saptamana de adaptare “neonatala” in stagiul de nou-nascuti de la Maternitatea Giulesti, iata-ma inapoi printre randurile blogului meu. Inutil sa mentionez cam cum mi s-au umplut ochii de lacrimi in prima zi cand m-am regasit printre atatia copii abia nascuti si cum un deja-vu m-a napadit de parca ar fi fost ieri. Sau cum m-a apucat o furie interioare de neexplicat intrucat nu vedem nici o posibilitate ca sa ma gandesc la fetita pe care mi-o doresc atat de mult 🙁 .
Din momentul in care am decis ca sugarul poate fi diversificat apare intrebarea: cu ce sa incepem? Sunt pareri care spun ca nu este bine sa incepem diversificarea cu fructe, acestea fiind mult mai dulci decat legumele de exemplu. Toate aceste pareri contradictorii nu determina altceva decat confuzie si incurca mama in a alege, asa cum de fapt isi doreste orice mama, sa faca “cel mai bine” pentru propriul copil. De aceea cel mai bun sfat este de a urma…sfatul pediatrului copilului nostru.
- Recomandari privind alegerea momentului si a ordinii introducerii alimentelor.
- Fructe si legume: ce sa preferam si de ce.
- Importanta alimentelor de sezon si evita fructele exotice nematurate.
- Mituri despre diversificare si despre cereale.
- Greutatea, dezvoltarea si impactul asupra obezitatii viitoare.
- Carnea si procesarea termica a preparatelor pentru siguranta alimentara.
In continuare se precizeaza: 7. Inceperea diversificarii cu cereale, atat de preluata in ultima vreme si de pediatrii modernisti din tara nu are “nimic magic” in plus. Ideea cum ca sugarul nu va mai accepta legumele pentru ca a primit anterior fructe dulci este desi incetatenita printre mame si bunici, falsa. Laptele de mama este mult mai dulce decat orice alt fruct si totusi sunt copii care accepta bine orice ar manca si altii extrem de mofturosi. Asa cum este un mit faptul ca tuturor copiilor le place mancarea dulce si se incearca la cei care refuza alimentatia solida imbogatirea cu glucoza pulvis. Copilul propriu a fost un mare mofturos si nu manca solid decat cu foarte mare greutate. Ca o concluzie, ordinea inceperii nu este atat de importanta, cam dupa 6 saptamani copiii au cam aceleasi mese. Legumele se introduc fara o anumite ordine, respectand insa ideea cate un aliment la 3 zile si dintre legumele de prima intentie sunt pastarnacul, patrunjelul, morcovul, cartoful, dovlecelul, ardeiul. Carnea se introduce dupa 6 luni, intai de pui si apoi si vita. Inutil sper sa mai adaug faptul ca toate prepararile termice se vor face prin fiebere sau la cuptor, fara sa prajim ceva.
Nu am pomenit cuvintele magice “mar cu biscuiti” pentru ca biscuitii sunt fabricati din faina cu gluten si este demonstrata necesitatea intarzierii introducerii glutenului- care este un continut al anumitor cereale si nu un adaous chimic- cat mai tarziu dupa varsta de 8-10 luni. Mai toate recomandarile care privesc diversificarea se incheie cu ideea ca trebuie sa avem toleranta, rabdare, sa lasam copilul sa invete gustul, sa ii respectam placerile si daca nu vrea un aliment sa mai asteptam cateva saptamani pana sa il reintroducem, sa nu masuram cat mananca si sa savuram mesele cu el. Eritemul fesier este una dintre problemele care apar în primul an de viață al copilului și, din păcate, nu ocolește pe nimeni. Vestea bună este că poți să îl ții sub control și să îi influențezi efectele prin folosirea de produse adecvate.
Eritemul fesier este atât de des întâlnit dacă vei întreba 100 de mame vei primi 105 păreri despre cum ar trebui să faci să îl preîntâmpini sau să îl vindeci. O mulțime de mituri despre eritemul fesier circulă în mediul online sau din gură în gură, dar adevărul este că doar medicul pediatru îți poate da cele mai bune sfaturi. Vă invităm să urmăriți întreaga discuție despre iritația de scutec la bebeluși, cu dr. Irina Costache, AICI: Iată o listă cu 6 mituri despre eritemul fesier și adevărul din spatele lor cu explicații de la medicul pediatru Irina Costache.
MITUL nr. 1: Folosește scutece mai mari pentru a lăsa aerul să circule. Mărimea scutecului contează foarte puțin atunci când vorbim de eritemul fesier. Așadar, un scutec ar trebui să se potrivească perfect copilului, fără să fie prea strâns, dar nici lăsat prea liber.
MITUL nr. 2: Bebelușul trebuie spălat cu apă și săpun la fiecare schimbare de scutec. Dr. Irina Costache, medic pediatru, recomandă spălarea copiilor cu apă călduță după fiecare scaun. Adevărul este undeva la mijloc legat de această afirmație. Bebelușul trebuie spălat cu apă la fiecare schimbare de scutec, însă nu trebuie să folosești de fiecare dată și săpun sau gel de duș. Este recomandat dacă a eliminat materii fecale.
MITUL nr. 3: Șervețelele umede și crema nu trebuie să lipsească de la nicio schimbare de scutec. Potrivit medicului această practică este una dintre cele mai periculoase: „Le mai spun mamelor uneori „Imaginați-vă că vă ștergeți cu șervețele umede și după aceea vă dați cu cremă!”. Se favorizează o umezeală excesivă și prin faptul că nici crema respectivă nu intră în piele, aceasta devine iritată. Nu le folosim decât atunci când trebuie.
MITUL nr. 4: La diversificare se intensifică eritemul fesier. Diversificarea alimentației bebelușului nu implică neapărat apariția eritemului fesier, spune un alt mit despre eritemul fesier. Problema apare atunci când copilul mănâncă alimente mai acid - cum sunt merele, kiwi, roșiile, sau când are alergii alimentare. Ceea ce trebuie să faci în acest caz este să schimbi copilul cât mai repede atunci când are scaun. Apoi îl speli cu apă călduță și puțin gel de duș adaptat nevoilor lui.
MITUL nr. 5: Toate cremele de scutec sunt la fel. Acest lucru este fals. Nu toate cremele pentru scutece sunt create la fel. Este posibil ca unele mărci să nu fie suficient de puternice sau să conțină formula potrivită pentru a proteja pielea bebelușului de potențialii iritanți din scaun. Altele pot conține, de asemenea, ingrediente iritante care pot agrava starea.
MITUL nr. 6: Poți folosi aceeași cremă și pentru prevenție și pentru vindecare. Există unguente special adaptate fiecărui tip de nevoie. Pentru prevenție nu vom folosi creme care usucă, ci pe cele din categoria emolientelor-cum sunt derivații din pantheol. Derivații de oxid de zinc, prezenți în multe dintre cremele pentru eritem fesier, mai degrabă usucă și nu sunt soluția pe termen lung. Un produs potrivit pentru a preveni și trata eritemul fesier este Patatine, care conține inhibitori ai enzimelor protează, pentru a preveni iritarea pielii de la fecalele bebelușului și o formă de vitamina E pentru a produce vindecarea pielii deteriorate.
Diversificarea alimentației sau alimentația complementară este definită de OMS în 2002 ca fiind procesul care începe atunci când laptele matern nu mai este suficient nutrițional pentru necesarul unui sugar în creștere și sunt necesare și alte alimente solide sau lichide în alimentația acestuia, menționează medicul pediatru, Dr. Irina Costache. Introducerea alimentelor solide trebuie făcută atunci când există maturitate renală și gastrointestinală pentru ca sugarii să metabolizeze și alte alimente în afară de lapte. Numeroase studii randomizate au demonstrat că din punct de vedere renal și gastrointestinal, după 4 luni, orice sugar are funcțiile suficient maturate pentru a primi și alte alimente. ESPGHAN recomandă ca textura și consistența alimentelor să fie potrivită vârstei, asigurându-se o trecere treptată către finger-foods și self-feeding. Diversificarea cu bucăți sau „autodiversificarea” nu este menționată în ghidurile pediatrice ca fiind de primă intenție. Utilizarea prea îndelungată a piureurilor trebuie descurajată. La cel târziu 10 luni trebuie încercate bucățile sau măcar triturarea alimentelor în dimensiuni mai mari. Autodiversificarea ajută copiii să mănânce cu plăcere alimentele dorite, gătite corect, tăiate sau feliate în dimensiunile potrivite, și oferite fără o anume ordine. Copiii care mănâncă singuri au risc mai mic de a deveni mofturoși, mănâncă exact cât le trebuie, dezvoltă coordonarea mână-ochi mai repede. Pe de altă parte, riscul de a se îneca nu este neglijabil, iar diversificarea cu bucăți este posibilă doar în cazul copiilor care pot să înghită și să mestece cu ușurință. Oricare ar fi modalitatea de hrănire a copiilor, aceștia nu trebuie îndopați și forțați să mănânce. Părinții trebuie să observe și să aștepte senzația de foame a copilului pentru a-l hrăni, evitând alimentarea pentru confort, pentru că e ora mesei sau pe post de recompensă. Este nevoie de multă răbdare și uneori chiar de 10 întâlniri cu un anumit aliment, pentru că un copil să îl accepte. Introducerea alimentelor se face de obicei treptat, pentru a putea fi observate eventualele reacții alergice. Sursa: reginamaria.ro
tags: #diversificarea #mamica #pediatru #costache #irina