Existenta unui drept care face obiectul altei judecăți — autoritatea de lucru judecat și puterea de lucru judecat în dreptul procesual civil

PUTEREA LUCRULUI JUDECAT reglementata prin art.1201 din Codul civil -distincta de autoritatea de lucru judecat - are la baza regula ca o actiune nu poate fi judecata decât o singura data, principiul puterii de lucru judecat împiedica nu numai judecarea din nou a unui proces terminat, având aceeasi cauza si fiind purtat între aceleasi parti, ceea ce nu este cazul în speta, însa împiedica si contrazicerile între doua hotărâri judecătorești în sensul ca drepturile recunoscute unei parti sau constatările făcute printr-o hotărâre definitivă să nu fie infirmate printr-o alta hotărâre posterioară, data într-un alt proces.

În speta, elementele autorității de lucru judecat nu sunt aceleași cu cele din procesul invocat de autorul excepției, prin urmare, din perspectiva cerințelor impuse de prevederile art.1201 din Codul civil, excepția privind autoritatea de lucru judecat nu poate primi o rezolvare favorabilă.

Conform art.430 din Codul de Procedură Civilă, hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată.

În speța analizată există o diferență între ce este autoritatea de lucru judecat și ce reprezintă puterea de lucru judecat, iar această distincție este esențială pentru înțelegerea aplicării art. 430 și art. 431 din C.pr.civ.

Secțiunea a II-a. Autoritatea de lucru judecat se află în strânsă legătură cu principiul „ne bis idem”, ce are în vedere un extins domeniu de aplicare și reflectă necesitatea securității juridice în raporturile între părți.

În ceea ce privește efectele autorității de lucru judecat, doctrină afirmă că există un efect negativ, prevăzut de art. 431 alin. (1) C. pr. civ., dar și un efect pozitiv, prevăzut de art. 431 alin. (2) C. pr. civ., prin care oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă.

Înalta Curte de Casație și Justiție a subliniat în decizii recente că scopul autorității de lucru judecat este acela de a împiedica ca pretențiile cu același obiect și având aceeași cauză să poată fi formulate în alt proces, iar efectul pozitiv poate impune soluția de drept într-un al doilea proces atunci când există o legătură strânsă cu chestiunea dezlegată anterior.

1. Potrivit art. 430 alin. (1) C. pr. civ., hotărârea ce soluționează fondul sau o excepție are autoritate de lucru judecat asupra chestiunii tranșate.
2. Potrivit art. 430 alin. (2) C. pr. civ., autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul hotărârii, precum și considerentele pe care dispozitivul se sprijină.
3. Conform art. 431 alin. (2) C. pr. civ., oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu dacă există legătură cu soluționarea acestuia din urmă.

Exista însă și provocarea doctrinară: dacă excepția autorității de lucru judecat poate fi invocată în orice stare a procesului, iar în unele situații poate exista o suprapunere între autoritatea și puterea de lucru judecat, iar distincția devine critică în materia aplicării art. 1201 C. civil și art. 430 C. pr. civ.

Din analiza doctrinară rezultă că autoritatea de lucru judecat poate avea atât efect negativ, cât și efect pozitiv în cadrul art. 430 alin. (1)-(2) C. pr. civ., iar în spețe în care există o hotărâre definitivă, soluționarea ulterioară nu poate contrazice rezultatul anterior.

Unele opinii ale practicienilor indică necesitatea suspensării judecății în cazul în care soluționarea depinde de existența sau inexistența unui drept ce face obiectul unei alte judecăți, potrivit art. 413 alin. (1) pct. 1 CPC, însă această opțiune depinde de contextul și circumstanțele fiecărui dosar.

Într-o perspectivă istorică, autoritatea de lucru judecat a fost reglementată în Vechiul Cod Civil și a fost înțeleasă ca o protecție a stabilității raporturilor juridice, precum și ca o garanție a securității procedurale în fața repetării acțiunilor între aceleași părți și pe același obiect.

Actualizarea normativă a datelor a consolidat distincția între autoritatea de lucru judecat și puterea lucrului judecat, iar practica judiciară modernă insistă pe necesitatea interpretării unitare pentru a asigura coerența soluțiilor în materie civilă.

În ceea ce privește aplicațiile practice, instanțele pot analiza conținutul hotărârilor anterioare și pot verifica dacă există o legătură între litigiile în cauză pentru a stabili dacă efectul pozitiv al lucrului judecat poate fi invocat în al doilea proces.

De asemenea, este important ca autoritatea de lucru judecat să acopere nu doar dispozitivul, ci și considerentele pe care dispozitivul se sprijină, pentru a asigura efectele prevalente ale hotărârii definitive și necesitatea de a menține coerența jurisprudenței.

În actuala jurisprudență română se insistă asupra ne Bis in idem ca principiu fundamental, care garantează securitatea juridică și previne contrazicerile între hotărâri, ceea ce este esențial pentru încrederea în sistemul de justiție și pentru stabilitatea raporturilor civile.

Astfel, autoritatea de lucru judecat reprezintă un element central în ordinea juridică, iar puterea de lucru judecat poate produce efecte pozitive în al doilea proces, doar dacă există o legătură între chestiunea litigiului și soluționarea anterioară, conform reglementărilor din CPC.

Se poate afirma că reglementarea actuală axează clar distincția dintre modalitățile prin care instituția este exprimată în cadrul proceselor civile și penale, însă în doctrină există o tendință de a sublinia faptul că autoritatea de lucru judecat are ca scop principal securitatea juridică și coerența deciziilor în cadrul raporturilor dintre părți.

Prin urmare, în speta analizată, excepția privind autoritatea de lucru judecat nu poate primi o rezolvare favorabilă, având în vedere diferențele între elementele autorității de lucru judecat și cele nucleare pentru soluționarea cererii în cauză, precum și prevederile art.1201 C. civil și art.430 C. pr. civ.

tags: #existenta #unui #drept #care #face #obiectul

Postări populare:

• Impactul candidozei asupra fertilității feminine și masculine: ce trebuie să știți
• Despre Căsuța Bebelusului și Toaleta Publică
• Îndrumar practic pentru diversificarea alimentației bebelușului cu Ana Ștefănescu
• Provocări de mediu în Thailanda
• Ce acoperă asigurarea pentru cezariană în România: aspecte esențiale