Modul în care aceste forme sunt apreciate afectează modul în care femeile și bărbații stabilesc prioritățile programelor sau proiectelor. Luarea în considerare a acestor forme poate îmbunătăți sau limita șansele femeilor de a profita de posibilitățile de dezvoltare. În majoritatea societăților, femeile cu venituri mici îndeplinesc toate aceste trei roluri, în timp ce bărbații au activități productive și comunitare care în general generează plată, statut sau putere. Rolul reproductiv al femeii include și îngrijirea și întreținerea actualei și viitoarea forță de muncă a familiei (responsabilitățile legate de naștere și munca casnică). Rolul productiv al femeii este asociat cu munca efectuată de femei pentru plata în bani sau în natură (producția de piață, producția informală, producția domestică, producția de subzistență).
The concepts and definitions found in this glossary were published in 2016, and some may be out-of-date. Rolul și imaginea femeii în societate a fost într-o schimbare permanentă de-a lungul istoriei. În această lecție vom urmări evoluția pe care a suferit-o imaginea femeii de-a lungul secolulului XX. Pomenind principalele curente, evenimente și personalități care au modelat rolurile femeilor în familie, societate, industrie și politică, vom urmări drumul plin de obstacole care ne-a adus concepte precum egalitatea în drepturi, în muncă, în societate și în politică, indiferent de sex sau de orientarea sexuală, precum și libertate de alegere, fie că vorbim de rolul în societate, partener de viață sau loc de muncă.
Transformări majore în imaginea femeii
Citiți această lecție pentru a afla de mișcări precum feminismul sau de personalități precum Margaret Thatcher, Golda Meir și Indira Gandhi. Lectură plăcută! Familia a suferit numeroase transformări de-a lungul timpului, neputând afirma că toate acestea sunt benefice societății per ansamblu sau individului, în particular. Numărul căsătoriilor a scăzut, în schimb a crescut rata divorțurilor sau a persoanelor care aleg să conviețuiască libere, fără a dori să își asume obligațiile unui certificat de căsătorie. Familia tradițională trece printr-o evidentă criză, consecință firească a dezumanizării vieții în societatea postindustrială.
Feminismul a adus schimbări majore în ceea ce privește rolul femeii în familie și societate; dacă femeia era simbolul maternității și liantul familiei, cea care se ocupa de gospodărie și de educația copiilor, ideile liberale, dorința de a fi egală în drepturi cu bărbatul, locurile de muncă cu specific masculin au dus la o schimbare radicală a modului de abordare a tuturor acestor aspecte; femeia își alege partenerul, hotărăște când și câți copii să aibă, își alege profesia, se întoarce de timpuriu înapoi la locul de muncă (înainte de încetarea concediului legal de îngrijire a copilului) din rațiuni financiare sau doar din dorința de a face carieră, educația copiilor fiind lăsată pe seama bonelor sau a creșelor private.
Marșul feministelor pentru dreptul la vot (New York, 6 mai 1912) simbolizează începutul unui proces de redefinire a cetățeniei feminine. Un alt aspect care a captat atenția mass-mediei este ideea „parteneriatului de viață comună” pentru cupluri de același sex, recunoașterea homosexualității și posibilitatea adopției de copii în diverse țări. Textele constituțiilor pot fi modificate în acest sens, excluzând referiri la sexul partenerului de viață. De asemenea, apar familiile monoparentale, consecințe ale divorțului, decesului sau ale alegerii conștiente a acestui stil de viață.
Rolul femeii în societate și în familie a cunoscut o evoluție importantă după Al Doilea Război Mondial: dreptul de vot, egalitatea în drepturi, salarii egale. Totuși, statistici arată că în marile companii femeile nu sunt promovate la fel de repede ca bărbații; în Franța, Japonia sau U.R.S.S. procentul femeilor în câmpul muncii diferea semnificativ în anii 1970. Exemplele de femei care au atins funcții înalte, precum Margaret Thatcher, Golda Meir, Indira Gandhi sau Angela Merkel, ilustrează posibilitatea înfruntării obstacolelor sociale, însă nu scapă de prejudecăți sau stereotipuri.
Roluri stereotipice și misoginismul modern
Golda Meir a fost aleasă prim-ministru al Israelului în 1969, fiind inspiratoare pentru multe femei din lume. Între citate, “Mulți mă acuză că aş conduce afacerile statului cu inima şi nu cu capul. Şi ce-i cu asta?” surprinde cum percepția asupra femeilor poate fi încărcată de prejudecăți. Indira Gandhi a afirmat, la rândul ei, idei despre muncă și roluri sociale în contextul unei societăți în reconsolidare după turbulențe politice. Analizele recente arată că imaginea maternității este încă un teren de dispută ideologică, iar politicile publice privind natalitatea rămân controversate în multe țări.
Matrescența, ca proces de transformare identitară a mamei, este discutată în literatură științifică pentru a sublinia impactul psihologic al tranziției spre maternitate. Unii autori susțin recunoașterea acestei transformări ca etapă firesc de creștere personală, în timp ce alții atrag atenția asupra vulnerabilităților emoționale și a necesității unui suport adecvat în perioada postpartum. Într-un alt registru, analiza critică a discursurilor politice privind reprezentarea egalității de gen arată cum discursul despre rolurile feminine este adesea legat de sfera familiei mai mult decât de cele publice sau politice.
În context românesc, studiile arată o modelare a familiei în direcția susținerii copiilor prin mijloace familiale și comunitare, cu externalizarea muncii de îngrijire. De asemenea, deprivarea materială și sărăcia sunt factori care influențează decizia de a avea copii. Politicile recente de austeritate afectează strict sprijinul acordat mamelor, iar modelul social român se bazează în mare măsură pe familie. Reducerea rolurilor tradiționale și presiunile sociale pot provoca „penalizarea maternității”, adică situații în care femeile întâmpină dificultăți pe piața muncii din cauza reproducției.
În această panoramă, concluziile invită la o înțelegere mai nuanțată a maternitații ca experiență de viață complexă, nu doar ca naștere. Maternitatea poate fi împlinită în condițiile în care societatea asigură acces la educație, sprijin pentru alăptare, servicii de îngrijire și susținere emoțională pentru mame. În literatura de specialitate, există de asemenea discuții despre endometrioză și impactul acestei afecțiuni asupra deciziei de a avea copii, precum și despre factorii sociali care împiedică sau facilitează formarea familiilor cu copii.
Perspectivele viitoare și provocările actuale
Rolul femeii în societate nu poate fi disociat de evoluția definițiilor de familie, muncă și cetățenie. Misoginismul modern se transformă în „mișcare subtilă” prin care se sugerează că femeia are un „rol firește”, iar divergențele între realitatea vieții și idealurile societății pot genera frustrare, stigmatizare sau marginalizare. În această dinamică, reiese că politica, cultura și educația au datoria de a crea condiții pentru ca orice femeie să-și poată alege cu libertate propriul drum: maternitate, carieră sau ambele, fără să o panseze cu stereotipuri.
ROLUL FEMEII IN FAMILIE SI SOCIETATE
Promptitudinea în a recunoaște matrescența ca proces complex poate deschide calea spre sprijin institțional și comunitar pentru mame. În plus, discuțiile despre “rolul femeii în societate” trebuie să se mute din sloiurile stereotipurilor spre un cadru în care autonomia, deciziile informate și drepturile egale sunt adevăruri universale, nu privilegii condiționate. O nouă generație de politici publice ar trebui să includă sprijin pentru familii, servicii de îngrijire de calitate, educație parentală și protecția drepturilor femeilor în economie, politică și viața personală.
Consolidarea egalității în drepturi și oportunități
Ca să evităm discursuri reductive despre maternitate, este esențial să promovăm politici care valorizează diversitatea experiențelor: femei care aleg să aibă copii, femei care aleg să nu aibă copii, femei care echilibrează viața profesională cu viața familială, bărbați implicați în îngrijire și distribuția echilibrată a responsabilităților domestice. Doar astfel putem transforma „rolul femeii în societate” într-un principiu dincolo de stereotipuri, orientat spre libertate de alegere și respect pentru toate opțiunile de viață.
tags: #femeii #este #reproducerea #maternitatea