Nasterea acasă este un subiect controversat la noi în țară. Din ce în ce mai multe femei aleg această cale. Dar câte știu la ce riscuri se supun? Ce avantaje există?
Context istoric și motivații pentru revenirea la nașterea la domiciliu
Oana Anghel: Nasterea acasă era o practică obișnuită prin secolul XIX. Cum s-a ajuns la o revenire la această practică?
Vania Limban: Dacă vorbim de acea vreme, sigur că era o rată a mortalității destul de ridicată. In timp, nasterea s-a mutat în spitale pentru că a și început să fie privită cu alți ochi. Medicalizarea nașterii și implicarea ginecologilor în actul nașterii au făcut ca această practică să migreze din ce în ce mai mult către spitale. Sigur, asta a fost și o urmare a dezvoltării unui tip de aparat de măsurare medicală.
O.A.: Exact! V.L.: Problema din prezent este că nu ne mai gândim la nașterea acasă, dar femeile încep să ne oblige să ne gândim, pe noi profesioniștii și pe cei care pot să ia decizii legislative, către acest tip de naștere. De fapt, e un întreg curent în lume. O.A.: Deci acesta ar fi un motiv pentru care femeile vor să nască acasă?
Reglementări și praguri legislatice în România
V.L.: Înainte de intrarea în Uniunea Europeană, am avut de definitivat o legislație, plus un sistem de pregătire pentru moașe, care să corespundă directivelor europene. Dupa aceea, la un moment dat, s-a dat o ordonanță prin care procesul de „naștere acasă” a dispărut din legislație. Din punct de vedere legal, nu există o lege clară care să permită sau să interzică nașterea acasă în mod universal.
Cameliа Irimia: „Din cauza lipsei legislației, nașterea acasă este interzisă în România. Multe femei spun că nu scrie niciunde că n-ai voie să naști acasă. Este adevărat, doar că există legi care nu dau voie medicilor, asistentelor medicale, moașelor să meargă să asiste nașteri la domiciliu. În acest sens, nașterea acasă este considerată ilegală. Profesioniștii intră sub incidența penalului dacă exercită acest lucru la domiciliu.”
Omoare însă ideea de reglementare clară: în unele țări europene nașterea la domiciliu este reglementată și însoțită de protocoale, în timp ce în România nu există o rețea națională de moașe autonome sau un sistem coerent de transport medical pentru situații de urgență în cazul nașterilor la domiciliu.
Nasterea acasă: cum funcționează în practică și ce presupune
V.L.: „Nasc acasă, singure sau în prezența unor „profesioniste”.” Prezența unei moașe sau a unui medic (de obicei, moașele se ocupă de nașterea acasă) este foarte importantă. Totuși, „doula” nu este o profesioniștă abilitată să asiste nașterea acasă sau să urmărească evoluția travaliului.
O.A.: Ce măsuri au fost luate anterior? O femeie de care noi ne ocupăm era în travaliu, a făcut embolie placentară și a murit în câteva secunde. Am lucrat și cu femei care au născut singure și în siguranță. Riscurile intervin în general atunci când nașterea este fortată.
O.A.: „În multe părți din România, o adevărată problemă este că multe femei merg spre nașterea la domiciliu ca o alegere de confort, însă riscurile pot fi semnificative dacă nu există supraveghere și protocoale adecvate.”
Există exemple internaționale și practici din Olanda, Marea Britanie, unde nașterile la domiciliu sunt integrate în sistemul de sănătate și urmărite de moașe calificate, cu echipamente de urgență și posibilitatea tranziției rapide către un spital.
Avantaje și riscuri ale nașterii acasă
Vania Limban: Unul dintre avantajele nașterii acasă, făcută într-un mediu sigur, este legătura cu secreția de endorfine: când mama se află într-un mediu familiar, corpul începe să pompeze endorfine și ajută travaliul. De asemenea, nașterea naturală poate însemna o recuperare mai rapidă, internare mai scurtă și un contact imediat cu copilul după naștere.
Pe de altă parte, lipsa monitorizării continue și a disponibilității echipamentelor pentru intervenții rapide poate transforma nașterea acasă într-o situație de risc, în special dacă apar complicații precum disfuncții fetale, probleme la mamă sau necesitatea unei intervenții obstetrice urgente (cezariană, ventuza, etc.).
Studiile arată că nașterile planificate acasă pot implica riscuri semnificativ mai mari de deces neonatal comparativ cu cele din spitale, iar monitorizarea continuă și protocoalele de urgență sunt esențiale pentru siguranța mamei și a copilului.
Reglementări internaționale și exemple de bune practici
În țările unde nașterea acasă este legală și integrată în sistemul de sănătate, există protocoale stricte pentru reducerea riscurilor. În Olanda și Marea Britanie, nașterile la domiciliu sunt oferite doar femeilor cu sarcină fără risc și sunt asistate de moașe cu înaltă calificare. O ambulanță trebuie să fie pregătită pentru intervenție rapidă, iar spitalul să preia rapid cazul dacă este necesar. În Arabia Saudită, ghidurile pentru nașterea planificată acasă impun echipamente de oxigen, triaj strict al riscurilor și documentare completă.
Nasterea acasă în România: percepții, opinii profesionale și needy de informare
România nu are o rețea națională de moașe autonome, nu există un sistem reglementat de transport pentru nașterile la domiciliu și nu există o legislație clară care să protejeze toate părțile implicate. În multe cazuri, femeile care aleg nașterea acasă se informează temeinic și gestionează singure sau cu sprijinul unor moașe, însă riscurile rămân semnificative.
„Femeile se informează bine. Ele știu ce se întâmplă pe afară, se pregătesc și nasc acasă. Sunt tot mai multe femei în ultimii ani”, spune Camelia Irimia, vicepreședinta Asociației Moașelor din România. Însă avertismentele sale subliniază că riscurile includ blocarea craniului fetal, sângerări postpartum sau infecții dacă nu există asistență adecvată, iar lipsa profesionalismului poate pune în pericol viața mamei și a copilului.
Elemente practice pentru o perspectivă informată
Este important ca viitoarea mamă să discute în detaliu cu medicul curant, să evalueze dacă nașterea acasă poate fi o opțiune sigură în cazul său particular, să cunoască semnele de alarmă și să aibă un plan clar pentru transferul în unitatea medicală în situațiile de urgență. De asemenea, este necesar un cadru legal clar, cu protocoale de urgență, echipamente adecvate și colaborare între moașe, medici neonatologi și unitățile spitalicești.
Nasterea naturală, atunci când este indicată, poate aduce multiple beneficii pentru mamă și bebeluș. Însă, în condițiile actuale din România, planificarea nașterii acasă trebuie să țină cont de atenția acordată siguranței, monitorizării în sarcină și disponibilității intervențiilor medicale urgente.
- Este esențial să existe o echipă bine pregătită, cu protocoale clare de intervenție în caz de urgență.
- Monitorizarea fetală și resursele în caz de complicații pot face diferența între o naștere sigură și una cu risc.
- Informațiile corecte despre reglementări, riscuri și beneficii trebuie să ajungă la fiecare femeie însărcinată, din multiple surse de încredere.
Monitorizarea in sarcina & TIPURILE DE NASTERE | Dr. Dan Dumitrascu Biris (Ginecologie)
Rezumat asupra reglementărilor, riscurilor și beneficiilor
Nașterea acasă poate fi o opțiune pentru unele femei atunci când există planuri clare, supraveghere adecvată și protocoale de urgență. Însă, în contextul românesc, lipsa unei rețele coordonate de moașe, lipsa transportului adecvat pentru urgențe și reglementările neclare pot transforma această alegere într-un risc semnificativ. Este crucial ca femeile să fie bine informate, să se asigure că sunt monitorizate în sarcină de medici specialiști și să aibă un plan clar de transfer în spital în caz de complicații.
tags: #gravida #care #a #nascut #acasa #iasi
Postări populare:
- De la embrion la făt: semnificația celor 6 milimetri în primele săptămâni de sarcină
- Ghid practicat pentru caietul de sarcini în delegarea gestiunii serviciului de salubrizare
- Informatii despre prezervative: spermicide, beneficii și utilizare
- Protecția drepturilor femeilor însărcinate la muncă și obligațiile angajatorului
- Balansoarul pentru patut bebe: ce reprezintă și cum susține dezvoltarea copilului