Părinții singuri sau femeile gravide nu vor mai lucra în turele de noapte: Legea a fost promulgată de către președintele Klaus Iohannis. Legea care modifică art. 128 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 al Codului Muncii a fost promulgată miercuri, 29 mai, de președintele Klaus Iohannis. Modificările au fost aduse programului de muncă pentru mai mulți angajați din România.

Potrivit legii, munca de noapte este definită ca activitatea desfășurată în intervalul orar 22:00 - 06:00, iar obiectul reglementării este modificarea art. 128 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. În prezent, Codul muncii prevede dreptul de a decide dacă lucrează în ture de noapte doar în cazul femeilor gravide, al lauzelor și al celor care alăptează, însă lista beneficiarilor se extinde. Proiectul a fost inițiat de Silvia Dinică, senator USR, și semnat de alți 23 de parlamentari, adoptat de Camera Deputaților cu 232 voturi pentru, 1 împotrivă și 5 abțineri, iar acum a intrat în faza de promulgare de către președintele Iohannis.

Ce schimbări aduce noua lege în programul de muncă?

Legea promulgată vizează în special protecția părinților singuri, care sunt nevoiți să lucreze în ture de noapte și nu au cu cine să își lase copiii. În mod concret, femeilor gravide nu ar trebui să li se impună munca în schimburi de noapte, iar decizia în acest sens poate fi luată de angajator în situații obiective, prin consultare și cu respectarea drepturilor contractuale.

Direcția generală a Directivei UE 92/85/CEE este de promovare a securității și sănătății la locul de muncă pentru lucrătoarele gravide, cele care au născut recent sau care alăptează. Aceasta prevede drepturi clare pentru dispensă remunerată pentru consultații prenatale, protecția împotriva concedierii pe motiv de sarcină și maternitate, precum și posibilitatea acordării concediului de maternitate cu durata standard de 126 de zile calendaristice, dintre care 42 de zile obligatorii pentru lăuzie.

Conform proiectului, situațiile în care angajatorul poate menține sau reorientează programul de muncă se bazează pe evaluări obiective ale riscurilor, iar în caz de imposibilitate de repartizare pe un alt post, pot interveni concedii precum concediul de risc maternal cu durată maximă de 120 de zile. Interdicția concedierii salariatelor gravide este totodată o componentă centrală a protecției, cu limitări Justificate de necesitatea stabilității economice a companiei și echilibrul între drepturi și responsabilități.

Aspecte practice pentru gravide în contextul muncii

După ce află că este însărcinată, salariata are dreptul să notifice în scris angajatorul despre starea sa, pentru a activa măsuri de protecție. Angajatorul este obligat să asigure condiții de lucru prielnice și să permită pauze regulate, inclusiv dispoziții pentru consultări prenatale în timpul programului de lucru, în limita a maximum 16 ore pe lună, fără diminuarea drepturilor salariale. În plus, reducerea programului de lucru cu o pătrime din durata normală de muncă este permisă în cazul necesităților de sănătate ale gravidei, atunci când nu poate munci opt ore pe zi.

Hărțuirea la locul de muncă, fie ea morală sau sexuală, este tratată cu seriozitate legală, iar drepturile gravidei la muncă sunt susținute de OUG și reglementări conexe, inclusiv reguli privind concedii de maternitate, riscuri materne și protecția în caz de schimbări în program. În practică, este important să se depună sesizări în scris, cu probe clare, către Inspecția Muncii, CNCD sau instanța de judecată, în cazul încălcărilor.

Contextul european și obligațiile de transpunere

Directiva 92/85/CEE prevede minimul de 14 săptămâni de concediu de maternitate și asigurarea drepturilor salariatelor în timpul concediilor, precum și acordarea de indemnizații pentru pierderea veniturilor, în condițiile legii naționale. Reglementările UE țin cont de evoluția tehnică, de schimbările normative și de noile constatări științifice, în timp ce Anexele directivei detaliază agenții și condițiile de muncă potențial dăunătoare. România, ca stat membru, trebuie să transpună aceste prevederi în legislația națională și să asigure aplicarea lor efectivă în relația angajator-angajat.

În practică, Codul muncii, Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse între femei și bărbați, și OUG nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea discriminării, rămân cadrul legal-cheie pentru combaterea discriminării pe criterii de sarcină sau maternitate, precum și pentru asigurarea unui mediu de muncă sigur și echitabil pentru femeile gravide.

  • Protecția împotriva concedierii în timpul sarcinii
  • Dispunerea de concedii de maternitate și de risc maternal
  • Dispensa pentru consultații prenatale în timpul programului de lucru
  • Reducerea programului de lucru pentru gravide
  • Sprijin pentru părinții singuri în contextul schimburilor de noapte
Infografic: Drepturi gravide la locul de muncă în UE

CAPITOLUL CINCI: GESTIONAREA RELAȚIILOR LA LOCUL DE MUNCĂ/SECȚIUNEA A: MOTIVAȚIA

Sinteză privind impactul direct asupra părinților singuri

Legea vizează în mod direct sprijinirea părinților singuri, ajutând la reducerea riscurilor asociate cu programul de noapte și asigurând posibilitatea îngrijirii copiilor în timpul orelor non-standard. Comunicarea clară între angajator și angajat, împreună cu aplicarea riguroasă a normelor de securitate și sănătate în muncă, contribuie la diminuarea situațiilor de risc pentru mamă și copil.

tags: #gravidele #si #schimbul #de #noapte

Postări populare: