Lactatia este procesul de producere si eliberare a laptelui matern din glandele mamare localizate la nivelul sanilor. Procesele premergatoare lactatiei incep in sarcina, atunci cand modificarile hormonale semnaleaza glandelor mamare sa produca lapte, inainte de nasterea copilului. Laptele uman provine din glandele mamare din interiorul sanilor. Aceste glande au mai multe parti care sunt interconectate pentru a produce si secreta lapte:
- Alveole: Aceste formatiuni sunt asemanatoare unor saculeti, au forma de boabe de strugure si stocheaza laptele. Un grup de alveole se numeste lobul, iar fiecare lobul se conecteaza la un lob.
- Canale de lapte: Fiecare lob se conecteaza la un canal de lapte. Pot exista pana la 20 de lobi, cu un canal de lapte pentru fiecare lob. Canalele de lapte transporta laptele de la lobulii alveolelor la mameloane.
- Areola: zona intunecata care inconjoara mamelonul, care are terminatii nervoase sensibile care permit corpului sa stie cand sa elibereze lapte. Pentru a elibera laptele, intreaga areola are nevoie de stimulare.
- Mamelonul: Mamelonul contine cativa pori minuscuri (pana la aproximativ 20) care secreta lapte. Nervii de pe mamelon raspund la stimuli (fie gura bebelusului, mainile sale sau o pompa de san). Aceasta stimulare ii comunica creierului sa elibereze laptele din alveole prin canalele de lapte si din mamelon.
Ne putem gandi la sistemul de lactatie ca la un copac. Colostrul este primul lapte creat de organismul uman in timpul alaptarii si primul lapte pe care copilul nou nascut il consuma. Este gros, galben si hranitor. Colostrul este bogat in proteine, minerale, vitamine si anticorpi. O serie de evenimente hormonale, care incep in perioada sarcinii, declanseaza procesul de lactatie. Aceasta etapa incepe in jurul saptamanii 16 de sarcina si dureaza pana la cateva zile dupa nastere. Estrogenul si progesteronul cresc si determina cresterea numarului si marimii canalelor de lapte. Acest lucru face ca sanii sa devina mai plini. Glandele mamare incep sa se pregateasca pentru productia de lapte. Mameloanele devin inchise la culoare si areolele devin mai mari. Glandele Montgomery secreta ulei pentru a lubrifia mamelonul. Corpul incepe sa produca colostru. Aceasta etapa incepe la aproximativ doua sau trei zile postpartum si este momentul in care productia de lapte se intensifica.
Odata ce are loc nasterea copilului si expulzarea placentei, o scadere brusca a estrogenului si a progesteronului face ca hormonul prolactina sa preia controlul. Prolactina este hormonul care produce laptele. Aceasta etapa descrie restul perioadei de lactatie. Alaptarea continua, in general, atata timp cat laptele din san este consumat. Cu cat se elimina mai mult lapte, cu atat corpul produce mai mult lapte pentru a-l inlocui. Raspunsul este DA. Este posibila alaptarea si in lipsa unei sarcini (in cazul unei adoptii de exemplu). Capacitatea de a alapta si durata lactatiei variaza. Unele persoane pot produce lapte ani de zile, in timp ce altele au probleme in a produce suficient lapte pentru copil.
Unii factori frecvent intalniti care pot afecta alaptarea sunt:
- Nivelurile hormonilor si conditii hormonale
- Medicamente
- Antecedente de radioterapie
- Traumatisme la nivelul sanilor sau mameloanelor
- Marirea sanilor, reconstructia sau alte interventii chirurgicale la sani
- Alte afectiuni medicale, cum ar fi infectia cu HIV
- Consumul de droguri si alcool
Multe medicamente pot trece la bebelus prin laptele matern, ceea ce poate avea efecte periculoase asupra copilului. Alte masuri ce pot ajuta la cresterea lactatiei sunt:
- remedii pe baza de plante despre care se stie ca maresc cantitatea de lapte (galactogog)
- utilizarea unor medicamente care stimuleaza lactatia, la recomandarea medicului
Domperidona este un medicament pe baza de reteta care poate creste nivelul hormonului prolactina, care poate ajuta la stimularea productiei de lapte matern. In timpul alaptarii sunt necesare calorii in plus (aproximativ 330 pana la 400 de calorii pe zi) pentru a oferi energia si nutrientii necesari pentru a produce lapte. Pentru a obtine aceste calorii suplimentare, este benefica alegerea unor alimente bogate in nutrienti, cum ar fi o felie de paine integrala cu o lingura de unt de arahide, o banana sau un mar de marime medie si aproximativ 200 de grame de iaurt. De asemenea, se poate opta pentru alimente bogate in proteine, cum ar fi carnea slaba, ouale, lactatele, fasolea, lintea si fructele de mare sarace in mercur. Consumul variat de alimente in timpul alaptarii va schimba aroma laptelui matern. Mentinerea lactatiei se bazeaza in principal pe cerere si oferta. Cu cat copilul este alaptat mai mult sau cu cat se extrage mai mult lapte cu o pompa de san, cu atat corpul va produce mai mult lapte. Daca se doreste mentinerea lactatiei, cateva lucruri care ar putea ajuta in acest sens sunt:
- Continuarea alaptarii la cerere sau extragerea frecventa a laptelui manual sau cu pompa (aproximativ la fiecare patru ore).
- Consumul unei diete sanatoase, cu suficiente calorii. Dietele sarace in calorii pot reduce cantitatea de lapte.
- Consumul unei cantitati adecvate de apa.
Studiile au aratat ca alaptarea reduce riscul femeilor de a dezvolta cancer ovarian si cancer de san. Laptele matern este cea mai buna sursa de nutritie pentru majoritatea bebelusilor. Pe masura ce copilul creste, laptele matern al mamei isi schimba compozitia pentru a satisface nevoile nutritionale ale copilului. Alaptarea poate ajuta la protejarea bebelusilor impotriva unor boli pe termen scurt si lung. Bebelusii alaptati au un risc mai mic de astm, obezitate, diabet de tip 1 si sindrom de moarte subita a sugarului (SIDS). De asemenea, bebelusii alaptati sunt mai putin susceptibili la infectii ORL si gastrice. Anticorpii mamei sunt transmisi prin laptele matern la copilul alaptat. Pentru siguranța sugarului și a copilului mic, este bine ca mamele aflate în această situație să se adreseze medicului când trebuie să ia medicamente.
Există mai multe categorii de medicamente care trebuie evitate de către mame în perioada alăptării. Medicamente cu risc crescut pentru sugar includ sedative, hipnotice, antidepresive, antiepileptice, Citostatice (chimioterapice) și imunomodulatoare/imunosupresoare. Risc: efecte adverse severe asupra sugarului; recomandare: alăptarea este adesea întreruptă temporar. Medicamente cu efecte adverse posibile pot necesita prudență, doza minimă eficace și monitorizare a copilului.
Printre exemplele tratamentelor existente în timpul alăptării se numără:
- Analgezice si antipiretice: Paracetamol (sigur), Ibuprofen (compatibil);
- Antibiotice sigure: Amoxicilină, Ampicilină; Eritromicină, Azitromicină; Cefalosporine (ex. Cefalexin);
- Antihistaminice de generație nouă (Loratadină, Fexofenadină) - sigure;
- Steroa nazale (Fluticazonă, Triamcinolonă) - siguri;
- Solutii saline nazale - sigure;
- Suprimoare de tuse sigure: Dextrometorfan, Guaifenesina;
- Medicamente pentru refluxul acid (Famotidină) - sigur;
- Medicamente pentru constipație (Docusat) - sigur;
- Probiotice - sigure;
- Antidepresive sigure: Sertralină, Paroxetina;
- Antidepresive ce necesită precautie: Fluoxetina, Citalopram, Escitalopram;
- Antianxietate: Benzodiazepine pentru perioade scurte (Lorazepam preferat); Buspirona; Hidroxizină;
- Tratamente naturiste sigure - cu aviz medical (mușețel, fenicul, anason, gălbenele extern, siropuri de tuse cu miere);
- Tratamente non-farmacologice: odihna, hidratare, alimentație echilibrată, masaj, respirație, meditatie;
- Monitorizarea si consultul medical regulat - regula de aur pentru orice medicament în timpul alăptării.
Un domeniu de interes științific este cercetarea asupra compoziției anticorpilor din laptele matern. Un studiu publicat în Journal of Experimental Medicine și prezentat pe sciencedaily.com a confirmat că fiecare mamă transferă bebelușului un complex unic de anticorpi, dar anticorpii de la aceeași donatoare au fost destul de asemănători în timp. Aceasta explică de ce imunitatea sugarilor poate varia și cum unele afecțiuni ce pot fi prevenite, cum ar fi enterocolita necrozantă (NEC), pot fi afectate de compoziția anticorpilor din laptele matern. În plus, s-a observat că laptele matern, inclusiv cel provenit de la mame care au născut prematur, poate oferi un grad similar de anticorpi, ceea ce susține ideea unui „aliment viu” adaptat nevoilor copilului.
Conținutul de bilirubină este abordat în detaliu în contextul icterelor de lait. Icterul fiziologic se estompează în mod natural în 7-10 zile la nou-născutul la termen, iar în 21 de zile la cel prematur. Icterul prin alăptare apare din cauza deshidratării la sugarii alăptați exclusiv, în timp ce icterul prin inhibitori de lapte matern (breastmilk jaundice) debutează în zilele 3-5 de viață, cu un vârf la aproximativ 2 săptămâni. În astfel de situații, alternative terapeutice includ fototerapia, suplimentarea cu formule parțial hidrolizate și, în caz extrem, întreruperea temporară a alăptării. Între timp, lactația poate fi menținută cu continuarea alăptării sau a pompei, iar excluderea laptelui matern nu este recomandată pentru scăderea bilirubinei, deoarece poate distruge proteinele imunologice și poate provoca stres mamei.

În concluzie, în timpul alăptării există o multitudine de factori ce pot influența producția și calitatea laptelui. Este esențial ca mamele să examineze cu atenție opțiunile de tratament și să discute cu medicul înaintea utilizării oricărui medicament, să adopte un stil de viață sănătos, să își monitorizeze starea psihică, iar în cazul bebelușului să observe semne de reacții adverse sau semne ale hipoglicemiei sau ale altor complicații asociate cu medicamentele administrate mamei.

Biologie: Glandele endocrine partea 1 | WinSchool
De asemenea, introducerea unor grafice si tabele poate facilita înțelegerea. Următoarea secțiune oferă un posibil tabel cu exemple de medicamente și clasificarea lor în timpul alăptării, respectând flexibilitatea valorilor în funcție de studii:
| Clasificare | Exemple | Note |
|---|---|---|
| Medicamente sigure | Paracetamol, Ibuprofen, Amoxicilină, Eritromicină | Doze standard recomandate, contact medical recomandat |
| Medicamente cu precauție | Fluoxetina, Citalopram, Escitalopram | Monitorizare bebeluș, doze minime eficiente |
| Medicamente cu risc crescut | Diazepam, Lorazepam, Fenobarbital | Evitați dacă nu există alternativă; monitorizare intensă |
Meta description
Taguri: lactație, lactația umană, lapte matern, anticorpi în laptele matern, icter nou-născut, medicamente în alăptare, siguranța bebelușului, fototerapie, colostru, prolactină, estrogeni
tags: #inhibitori #din #laptele #matern #concentratie #crescuta
Postări populare:
- determinarea pierderilor de presiune în conducte
- Cauzele și tratamentul icterului la bebeluși
- Echilibrarea sarcinii în rețelele electrice moderne: cauze, semne și soluții pentru invertoarele solare
- acces la servicii ginecologice gratuite în București
- Aptamil cu cereale pentru copii peste 3 ani: recomandări utile