Examenul ginecologic de rutină are o importanță majoră în menținerea sănătății femeilor și în prevenirea, detectarea și tratamentul precoce al tuturor afecțiunilor ginecologice. Recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății este ca vizita la ginecolog și screening-ul pentru cancer de col uterin să fie efectuate anual după începerea vieții sexuale.
Consultația de ginecologie constă în anamneză și examen clinic riguros. Anamneza este o discuție amănunțită cu pacienta, medicul aflând astfel motivele prezentării la medic și istoricul medical al pacientei (data primei și ultimei menstruații, activitatea sexuală, istoricul de infecții, sarcini, avorturi, etc). Importante pentru medic sunt, de asemenea, data și rezultatul ultimului examen de screening pentru cancerul de col uterin.
Examenul ginecologic propriu-zis constă în examinarea regiunii pelvice, a perineului, regiunii vulvare și inspecția colului uterin cu ajutorul speculului pentru a identifica posibile formațiuni tumorale sau starea secreției vaginale.
Fiecare dintre noi își pune o mulțime de întrebări înainte de a merge la medic, mai ales dacă este vorba de un control ginecologic. În general, nedumeririle noastre sunt legate de investigație în sine, de ce presupune, ce instrumente vor fi utilizate, sau ce trebuie și ce nu trebuie să facem înainte să ajungem în cabinetul medical.
La Donna Medical Center, primim zilnic foarte multe întrebări legate de investigațiile pe care vi le punem la dispoziție, în special despre cele ginecologice. Pentru a te ajuta și pe tine, ne-am gândit să facem o selecție și să răspundem la cele mai frecvente 8 întrebări.
De ce să mergi anual, de rutină, să-ți faci investigații ginecologice?
Afecțiunile ginecologice benigne (fibromul uterin, endometrioza, chisturile ovariene, sau sindromul ovarelor polichistice) descoperite târziu și netratate la timp pot afecta sistemul reproducător pe termen lung, cu efecte ireversibile asupra sănătății ginecologice. Simptomele timpurii ale cancerelor ginecologice (cancerul de col uterin sau cervical, cancerul ovarian și cancerul endometrial) sunt adesea foarte subtile și devin aparente doar în stadii târzii (III și IV) ale bolii, atunci când șansele de vindecare și posibilitățile de tratament sunt reduse. De aceea, este foarte important să consulți părerea unui medic ginecolog și să efectuezi investigațiile ginecologice de rutină anual.
Cum te pregătești pentru consultația ginecologică?
Tipul și aspectul secrețiilor vaginale îi dau medicului foarte multe informații despre starea de sănătate a zonei vaginale. De aceea trebuie ca, 24 de ore înaintea prezentării la medicul specialist ginecolog să nu faci nici un fel de spălături vaginale, să nu introduci nimic în vagin (ovule, creme speciale, tampoane vaginale, etc.) și să eviți contactul sexual, fiindcă toate acestea pot altera rezultatele, îngreunând astfel stabilirea unui diagnostic precis. Totodată, ar fi indicat să îți programezi vizita la ginecolog între perioadele ciclului menstrual. Îți sugerăm să pregătești și o listă cu întrebări pe care să i le adresezi medicului.
În ce constă un control ginecologic?
Un control ginecologic presupune inspecția zonei genitale în poziție ginecologică, examenul cu valve și tușeul vaginal propriu-zis. La începutul întrevederii, medicul întreabă, de obicei, despre istoricul sexual al pacientei și despre ciclul menstrual. Va veni și rândul tău să pui întrebări. Dacă te îngrijorează anumite aspecte ale vieții sexuale, dacă te confrunți cu dureri genitale de orice fel, sau dacă, de exemplu, vrei să afli mai multe despre fertilitate, nu ezita să întrebi! Un adevărat specialist își va face timp să te asculte, să îți răspundă la întrebări și îți va da sfaturi pertinente. Trebuie să știi, de asemenea, că există posibilitatea să mai fie nevoie de alte investigații, în funcție de complexitatea situației.
Când și cât de frecvent este indicat să merg la un consult ginecologic?
Controlul ginecologic se recomandă a fi efectuat anual, după începerea vieții sexuale, indiferent de absența simptomelor. Colegiul American de Obstetrică și Ginecologie recomandă ca femeile în perioada de fertilitate (atâta timp cât au ciclu menstrual) să meargă anual la controlul ginecologic de rutină, dacă nu există alți factori care să determine vizite suplimentare. Totuși, afectată de schimbări fizice, hormonale și emoționale, fiecare etapă din viața unei femei este diferită. Analizele medicale și frecvența cu care o femeie trebuie să meargă la medicul ginecolog pentru a avea grijă de sănătatea ei reproductivă depind de o varietate de factori: vârsta femeii, profilul de sănătate, istoricul familial etc.
Există o concepție comună în cazul femeilor că nu mai este nevoie de vizite regulate la ginecolog în timpul sau după menopauză. De fapt, riscul anumitor afecțiuni precum cancerul la sân sau riscul cancerului ovarian crește odată cu vârsta, astfel încât riscul de a dezvolta aceste boli devine mai mare.
Cum scap de teama de a merge la consult?
S-ar putea să ai emoții înainte și în timpul consultației, sau să te simți inconfortabil - tu și absolut orice altă femeie. Ne putem confrunta cu situații stânjenitoare în orice circumstanțe, nu doar atunci când mergem la medic - este inevitabil. Cel mai important este să nu uităm că în spatele uniformei se află un medic care interacționează zilnic cu zeci de paciente și care este antrenat să-și facă meseria întotdeauna cu profesionalism.
Poți reduce anxietatea dacă știi dinainte ce presupune examenul ginecologic. Informându-te, vei realiza că aceste investigații sunt foarte importante pentru sănătatea sexuală și reproductivă. De asemenea, poți ruga o prietenă să te însoțească. Pe lângă faptul că veți fi amândouă mai relaxate și veți putea sta încă puțin la povești, vă veți încuraja reciproc să aveți grijă de sănătatea voastră.
Dacă am mers la consultația ginecologică, de ce să fac și un Test Babeș-Papanicolau?
Un control ginecologic este necesar și te ajută să îți înțelegi mai bine corpul, însă nu este nici pe departe suficient. Testul Babeș Papanicolau permite surprinderea cancerului de col uterin în stadii incipiente și de asemenea, permite depistarea unor stări precanceroase, ceea ce o discuție cu doctorul și o inspecție genitală nu pot face. Este o metodă foarte sensibilă, cu rezultate fals negative sub 10%, scăpând screeningului numai acele forme incipiente de cancer care nu descuamează încă celule maligne. Toate femeile trebuie să efectueze anual Testul Babeș-Papanicolau, împreună cu controlul ginecologic, acestea făcând parte din analizele de rutină necesare pentru un screening ginecologic de bază.
Am făcut și Testul Babeș-Papanicolau, de ce mi se recomandă să fac și o ecografie transvaginală?
Ecografia transvaginală reprezintă o metodă imagistică de examinare a organelor reproductive feminine precum uterul, ovarele, colul uterin și vaginul cu ajutorul ultrasunetelor emise de un transductor plasat în vagin. Ecografia este o metoda neinvazivă, nedureroasă și neiradiantă. Asemenea Testului Babeș-Papanicolau, are un rol foarte important în depistarea și astfel, prevenirea timpurie a diferitelor afecțiuni ginecologice, însă se folosește mai ales pentru evaluarea evoluției sarcinii, a durerilor pelvine, a anumitor tipuri de infertilitate, a sângerărilor inexplicabile, etc. Ecografia transvaginală este complementară Testului Babeș-Papanicolau și examinării ginecologice și ajută medicul ginecolog să-ți ofere un diagnostic precis și corect.
Sunt investigațiile incluse în Pachetul DISCRET suficiente?
Controlul ginecologic, controlul senologic, Testul PAP, ecografia transvaginală și examenul de secreție vaginală (disponibile în cadrul pachetului de prevenție DISCRET) alcătuiesc un algoritm de prevenție ginecologică de rutină, care ar trebui să devină un obicei pentru orice femeie. Pentru că este mai ușor să previi decât să tratezi, îți recomandăm să efectuezi acest screening ginecologic anual. Părerea unui medic cu experiență va îndepărta incertitudinile care te apasă și îți va reda încrederea în tine. În plus, diagnosticarea timpurie duce la rezolvarea mai rapidă, mai eficientă și mai ușoară a oricăror probleme. Bineînțeles, dacă situația este mai complexă, medicul tău îți va recomanda și alte investigații, necesare în menținerea sănătății aparatului genital.
Mergi la control!
Consultant: Dr. Vizita la medicul ginecolog implica stabilirea unei adevarate conexiuni intre medic si pacienta, iar aceasta relatie trebuie sa fie una calda si bazata pe incredere si respect reciproc. In primul rand trebuie stiut ca fiecare amanunt discutat in cabinetul medical in timpul consultului este confidential. Pe langa intrebarile care se adreseaza simptomelor specifice legate de starea de sanatate a pacientei, vor exista si o serie de intrebari legate de istoricul medical familial complet al acesteia. Dupa aflarea istoricului medical al pacientei, are loc examinarea ginecologica propriu zisa in cursul careia este evaluat pelvisul si, sa nu uitam, sanii. Totusi exista o serie de evenimente care ar trebui sa determine orice femeie sa se prezinte la medicul ginecolog. Orice scurgere vaginala care provoaca mancarimi, durere etc. Deseori in timpul consultului ginecologic se discuta si se efectueaza screeningul pentru cancerul de col uterin, binecunoscutul test citologic Babes Papanicolau. Consultul se va incheia prin discutarea si notarea concluziilor examenului ginecologic precum si prin formularea unor recomandari individualizate pentru fiecare pacienta in parte.
Ecografia Morfologică de Trimestru II
Morfologia fetală de trimestru II este un examen ecografic prenatal care se realizează în săptămânile 20 - 24 de sarcină, pentru a se evalua dezvoltarea structurală a fătului. Morfologia fetală de trimestru II este o examinare ecografică transabdominală (în unele cazuri - transvaginală) de screening a posibilelor probleme și malformații fetale, fiind realizată între săptămânile 20 și 24 de sarcină. Perioada optimă de investigație este între săptămânile 20-22 de sarcină.
Principalul scop al examenului morfologic de trimestru II este depistarea posibilelor anomalii sau malformații congenitale. Cu ajutorul sondei ultrasonografice se scanează abdomenul mamei și realizează măsurători ale diferitelor structuri anatomice ale fătului, ale organelor interne, precum și ale anexelor fetale și a structurilor materne. Medicul va evalua și măsura craniul, gâtul, toracele, abdomenul, membrele (lungimea femurului) și coloana vertebrală pentru a vedea dacă s-au dezvoltat corect și armonios. Cu ajutorul măsurătorilor și investigației morfologice amănunțite, medicul își poate da seama de prezența anumitor anomalii congenitale apărute în dezvoltarea fătului, ajutând la detectarea timpurie a acestora și la asigurarea unei sarcini cât mai sigure atât pentru mamă, cât și pentru copil.
Examenul ecografic nu necesită pregătiri speciale. Este recomandat doar să porți haine lejere și confortabile pentru a facilita scanarea în zona abdominală. Poți veni împreună cu soțul sau partenerul, atunci când vrei să ai parte de mai mult sprijin emoțional. Acest examen morfologic se realizează cu ajutorul unui ecograf de ultimă generație, ce funcționează cu ajutorul ultrasunetelor. Echipamentul este dotat cu un soft de obstetrică și ginecologie și prezintă un ecran pe care apar imagini 3D sau 4D în timp real. Sunt efectuate o serie de măsurători a diferiți parametri morfologici ai fătului, precum și o evaluare amănunțită a placentei, lichidului amniotic, uterului etc. Îți va fi arătat chipul fătului, mâinile, în acest timp putând fi realizate și fotografii, pentru a fi păstrate ca amintire de către părinți. Procedura durează în medie 30 de minute, uneori mai mult, nefiind dureroasă sau dăunătoare pentru mamă sau făt.
Există anumite cazuri, când se poate cere repetarea examenului morfologic, deoarece poziția fătului sau țesutul adipos al mamei nu permit o evaluare detaliată și corespunzătoare.
Ce malformații se pot observa în timpul morfologiei de trimestru II?
Operatorii pot identifica mai multe tipuri de malformații, dintre care unele pot fi incompatibile cu viața extrauterină, iar altele sunt tratabile, astfel echipa medicală poate ști din timp și se poate asigura de îngrijirea corectă a nou-născutului în primele ore de viață. Mai jos este o listă cu malformații și procentajul cu care operatorul le poate identifica:
- Absenta cerebelului si a encefalului (anencefalie): 98%
- Buza de iepure: 75%
- Defect de perete abdominal prin care se pot exterioriza intestinul sau chiar ficatul (exomphalos): 80%
- Defect de perete abdominal prin care intestinele se dezvolta in afara abdomenului (gastroschizis): 98%
- Absenta membrelor sau prezenta unor membre foarte scurte: 90%
- Defect al maduvei spinarii (spina bifida): 90%
- Probleme majore renale (absenta rinichilor sau rinichi anormali): 84%
- Defect de inchidere a muschiului care separa cutia toracica de abdomen (hernie diafragmatica): 60%
- Acumulare de lichid cefalorahidian in cavitatile creierului (hidrocefalie): 60%
- Sindrom Edwards sau sindrom Patau (anomalii cromozomiale): 90%
- Probleme cardiace (defecte de valve, vase, atrii, ventriculi): 50%
Unele malformații, inclusiv cardiace sau obstrucții intestinale nu pot fi diagnosticate decât târziu în sarcină. Prin această ecografie morfologică, cel mai probabil, se pot exclude aceste malformații.
Ce se întâmplă dacă examenul de morfologie fetală arată semne de îngrijorare?
Majoritatea problemelor care necesită repetarea ecografiilor morfologice nu sunt serioase. Aproape 15% din ecografii se repetă dintr-un motiv sau altul. Cel mai frecvent motiv este ca operatorul, din cauza poziției fătului sau excesului adipos corporal al mamei, nu poate evalua în totalitate fatul. În acest caz, se recomandă repetarea ecografiei la 23 de săptămâni.
Dacă operatorul găsește sau suspectează o problemă, vei fi informată imediat, iar o programare la un medic specialist în medicina materno-fetală este necesară în următoarele 72 ore. Dacă medicul suspectează o problemă cu inima fătului, vei fi programată pentru ecografie cardiacă fetală care va analiza în detaliu inima copilului. Dacă se descoperă o problemă serioasă, ți se va oferi suport din plin în parcurgerea opțiunilor, chiar dacă acestea implică întreruperea sarcinii. Alte probleme se referă la faptul că fătul va avea nevoie de intervenție chirurgicală care se poate efectua intrauterin sau după naștere.
Afla mai multe despre investigatiile, recomandarile, dar si restrictiile din al doilea trimestru de sarcina din seria de articole "Totul despre sarcina"!
Trimestrul al doilea de sarcină este considerat cel mai plăcut de către majoritatea gravidelor. Cele mai importante schimbări pe care le poți observa pe parcursul trimestrului al doilea de sarcină sunt: creșterea sânilor; burtica începe să devină vizibilă și probabil, vei primi întrebări în legătură cu sarcina; spre sfârșitul trimestrului vei începe să simți contracții Braxton Hicks, adică niște contracții nedureroase și neregulate, care îți pregătesc corpul pentru naștere; pielea din jurul mameloanelor, din zona intimă și de pe interiorul coapselor poate deveni mai închisă la culoare și vei observa și apariția linea nigra, o linie mai închisă la culoare ce pornește de la buric spre zona pubiană; pot apărea primele vergeturi; din cauza fluxului mărit de sânge, vei observa că gingiile se umflă și pot sângera, astfel că este bine să mergi la stomatolog pentru a primi cele mai bune sfaturi; pot apărea infecții urinare, așa că asigură-te că te hidratezi suficient și că nu amâni mersul la baie.
Evită consumul de alcool și consumul excesiv de cafea și ceaiuri; continuă să iei vitaminele și medicamentele recomandate de medic; hidratează-te foarte bine; încearcă să ai o alimentație variată și echilibrată; fă mișcare în fiecare zi, chiar dacă înseamnă doar plimbări mai lungi.
Acestea sunt cele mai importante informații generale despre trimestrul doi de sarcină.
Recomandări Generale pentru Sănătatea Ginecologică
Colegiul American al Obstetricienilor și Ginecologilor recomandă prima vizită la un ginecolog între 13 și 15 ani. Această primă vizită se concentrează, de obicei, pe educație, sănătatea menstruală și bunăstarea generală, mai degrabă decât pe un examen pelvin complet.
Începând de la sfârșitul adolescenței sau începutul vârstei de 20 de ani, sunt recomandate examenele ginecologice anuale, care includ: evaluarea generală a stării de sănătate; examinarea sânilor și a pelvisului; discuții despre ciclurile menstruale, sănătatea sexuală și contracepție; testul Babeş-Papanicolau; test pentru infecția cu HPV.
La femeile cu vârsta de peste 65 de ani consultaţiile pot fi oprite dacă au existat screeninguri normale regulate în ultimii 10 ani și dacă nu există antecedente de precancer cervical.
Indiferent de vârstă, ar trebui programate vizite suplimentare dacă se confruntă cu: perioade neregulate sau dureroase ale ciclului menstrual; scurgeri sau miros neobișnuit; durere sau disconfort pelvin; simptome de infecții sau boli cu transmitere sexuală; preocupări legate de contracepție sau de sănătatea sexuală.
În timpul sarcinii, sunt esențiale vizitele prenatale regulate recomandate de medicul dumneavoastră. Pentru planificarea familială, se recomandă consilierea preconcepțională și evaluarea fertilității.
Componentele unui Consult Ginecologic
Un consult ginecologic poate include diverse componente, în funcție de nevoile și problemele de sănătate ale pacientului:
Examinarea sânilor:
Medicul ginecolog vă poate oferi o examinare pentru a verifica dacă există noduli, modificări sau anomalii la nivelul sânilor care ar putea indica afecțiuni precum cancerul de sân sau boli benigne ale sânilor. Ginecologul va inspecta vizual sânii pentru a detecta orice modificări de dimensiune, formă sau simetrie, precum și modificări ale pielii, cum ar fi gropițe sau roșeață. Acest pas inițial ajută la identificarea oricăror anomalii vizibile.
Medicul va palpa sânii și axilele, verificând dacă există noduli sau anomalii. Aceasta se face în diferite poziții (așezat, în picioare și culcat) pentru a asigura o examinare completă. Utilizând diferite mișcări ale mâinilor, ginecologul poate detecta orice umflături sau îngroșări neobișnuite.
Examinarea pelvină:
Scopul acesteia este de a evalua sănătatea organelor de reproducere, inclusiv vulva, vaginul, colul uterin, uterul și ovarele. Medicul va examina vulva pentru a detecta semne de iritație, infecție sau alte anomalii. Această etapă ajută la identificarea oricăror probleme vizibile care ar putea necesita atenție suplimentară. Ulterior, va realiza o examinare cu un speculum, care este introdus ușor în vagin, pentru a-l menține deschis, lucru care îi permite ginecologului să vizualizeze colul uterin și pereții vaginali. Această parte poate implica recoltarea de probe pentru un frotiu bacteriologic, Papanicolau sau un test HPV, care sunt cruciale pentru detectarea anomaliilor și infecțiilor cervicale.
Apoi, ginecologul introduce două degete în vagin în timp ce apasă pe abdomen cu cealaltă mână. Acest lucru îl ajută să simtă dimensiunea, forma și poziția uterului și a ovarelor, verificând dacă există anomalii. Această examinare poate identifica afecțiuni precum chisturi, fibroame sau alte anomalii.
Ecografia transvaginală:
Aceasta furnizează imagini detaliate ale uterului, ovarelor și altor organe pelvine, adesea utilizate pentru a investiga sângerări anormale, dureri pelvine sau alte probleme. Pacienta poate fi rugată să își golească vezica urinară înainte de procedură, pentru a îmbunătăți claritatea imaginilor.
O sondă cu ultrasunete lubrifiată (transductor) este introdusă ușor în vagin şi emite unde sonore care creează imagini ale organelor pelvine pe un monitor. Inserția se face, de obicei, lent, pentru a minimiza disconfortul. Ginecologul mișcă sonda pentru a capta diferite unghiuri și secțiuni ale organelor pelvine. Această procedură durează, de obicei, 15-30 de minute și nu este dureroasă, deși poate provoca un anumit disconfort. Imaginile ajută la diagnosticarea unor afecțiuni precum chisturile ovariene, fibroamele uterine sau alte anomalii.
Ginecologul va discuta istoricul sexual al pacientei și orice preocupări. Dacă pacienta este virgină, acest lucru va fi luat în considerare pentru a evita disconfortul inutil. În unele cazuri, un examen pelvin complet ar putea să nu fie necesar. Poate fi efectuată o examinare externă pentru a verifica dacă există anomalii evidente, reducând astfel nevoia de proceduri invazive. În cazul în care este necesară o examinare cu speculum, poate fi utilizat un speculum mai mic, pentru a reduce disconfortul. Acest lucru asigură o experiență mai confortabilă pentru pacientele mai sensibile. În locul unei ecografii transvaginale poate fi efectuată o ecografie abdominală. Aceasta presupune deplasarea unei sonde cu ultrasunete deasupra abdomenului inferior pentru a obține imagini ale organelor pelvine.
Controlul ginecologic este o examinare medicală importantă pentru toate femeile, indiferent de vârstă sau experiența sexuală. Însă, pentru fetele care sunt încă virgine, consultul sau examenul ginecologic poate fi mai dificil și poate provoca stres ori anxietate. Înainte de programarea controlului ginecologic, este important să discutați cu medicul ginecolog despre orice îngrijorare sau întrebări pe care le aveți. În plus, este important ca medicul ales să vă ofere un sentiment de confort, iar starea de spirit pe care o aveți să fie una pozitivă.
Pentru a vă pregăti pentru controlul ginecologic, este recomandat să evitați relațiile sexuale sau utilizarea oricăror produse vaginale cu cel puțin o zi înainte de examinare, deoarece acestea pot afecta rezultatele testelor. În plus, este important să aveți o igienă adecvată, fără să folosiți spray-uri sau deodorante vaginale, deoarece acestea pot afecta pH-ul vaginului.
În timpul examinării, medicul va discuta despre istoricul medical și de sănătate sexuală și va examina vaginul și colul uterin. În cazul în care sunteți în continuare virgină, medicul poate efectua un examen extern și o evaluare a simptomelor, fără a efectua examinarea vaginală sau testul Papanicolau, dacă nu este necesar din motive medicale.
Recomandarea generală este ca o fată să viziteze un ginecolog pentru prima dată între vârsta de 13 și 15 ani sau imediat după începerea menstruației. Cu toate acestea, unele fete pot avea nevoie să consulte un ginecolog mai devreme, din diverse motive, cum ar fi probleme menstruale sau alte probleme ginecologice. Este important să discutați cu medicul de familie sau cu un ginecolog pentru a decide cel mai potrivit moment pentru prima vizită ginecologic.
Există mai multe teste ginecologice care pot fi efectuate persoanelor care nu și-au început încă viața sexuală, în funcție de nevoile și simptomele fiecărei persoane. Examinarea pelviană, în timpul căreia medicul va examina organele genitale externe și interne ale pacientului pentru a verifica dacă există anomalii sau afecțiuni, este întotdeauna necesară. În cazul femeilor virgine, însă, examenul pelvian poate să nu includă și un examen intern, ce presupune introducerea unui speculum (o unealtă medicală utilizată pentru a examina colul uterin și vaginul), pentru a evita ruperea himenului. În schimb, medicul poate utiliza o tehnică numită examen bimanual, pentru a evalua uterul și ovarele. Testul Papanicolau (testul implică colectarea unei mostre de celule cervicale pentru a verifica dacă există semne de infecție sau anomalii precanceroase - recomandat tuturor femeilor, începând cu vârsta de 21 de ani sau la începutul activității sexuale). Este important ca fiecare persoană să discute cu medicul despre testele ginecologice adecvate pentru nevoile și simptomele specifice.
Un control ginecologic nu ar trebui să provoace durere sau disconfort extrem. De asemenea, medicul ar trebui să ofere informații detaliate despre proceduri și să răspundă la întrebările pacientului pentru a-i reduce anxietatea și pentru a-i face să se simtă confortabil în timpul examinării.
Consultația la ginecologie | Cum se desfășoară și ce presupune ea?
tags: #intrebari #dr #ginecolog #semestru #2