Prof. dr. Constantin Iordache, medic primar cardiolog la Spitalul de Copii „Sfânta Maria“ din Iaşi, explică în detaliu ce înseamnă malformaţiile cardiace congenitale, cum se formează cordul embrionar, care sunt factorii de risc şi cum poate fi societatea, plus sistemul medical, să ofere sprijin părinţilor şi copiilor afectaţi. În România, în fiecare an se nasc aproximativ 1.500 de copii cu malformaţii cardiace, iar cele mai multe cazuri necesită intervenţie chirurgicală sau tratament în centre specializate. Malformaţiile de cord reprezintă aproximativ 50% din totalul malformaţiilor congenitale, iar incidenţa variază în funcţie de regiune, cu un procent mai mare în Moldova, în special în Vasluiul, judeţ „fruntaş” în această statistică.
Ce sunt malformaţiile cardiace congenitale
„Malformaţiile congenitale pe cord sunt anomalii datorate unei morfogene greşite... embrionul trebuie să aibă o anumită evoluţie, dar pe parcurs apare un anumit factor care produce o nenorocire, iar copilul nu mai apare normal, ci cu o malformaţie.” În acest sens, există diverse forme de afecţiuni, cu variaţii de severitate, care pot implica atât inspirarea vasculară, cât şi funcţia ventriculilor sau a valvei.
Factorii care influenţează evoluţia cordului
Factorii de mediu şi cei genetici interacţionează în cardiogeneză, determinând apariţia malformaţiilor. Un rol important îl au infecţiile, inclusiv rubeola, dar şi expunerea mamei la conservanţi, cafea, alcool, droguri sau alte substanţe în primele săptămâni de sarcină. Dacă viitoarea mamă consumă alcool sau droguri, sau dacă există expoziţie la cafeină excesivă, se poate dezvolta malformaţia la cordul fătului. Detectarea poate să apară în timpul sarcinii, de obicei după 16 săptămâni sau spre finalul sarcinii.
Diagnosticul precoce și depistarea
Se poate depista malformaţia de cord încă din timpul sarcinii, de regulă prin ecografie fetala efectuată de ginecolog, iar dacă se identifică un complex de malformaţii, se recomandă monitorizare atentă. Incidenţa la nou-născuţi este de aproximativ 8 din 1.000 de copii, iar în Moldova acest procent poate fi mai pronunţat din cauza factorilor locali. În cazul stabilirii identităţii malformaţiilor, este esenţială evaluarea multidisciplinară, cu implicarea medicilor de familie, a cardiologului şi a ginecologului obstetrician.
Ce se întâmplă în timpul sarcinii când apare o malformaţie
În cazul unei malformaţii clare, se poate interveni pentru a determina dacă sarcina poate fi păstrată sau dacă este necesară accelerarea naşterii. În situaţii severe, se poate planifica intervenţia în făt sau imediat după naştere, în funcţie de tipul malformaţiei şi de starea fătului. Ginecologul poate prescrie tratamente care să stabilizeze sarcina şi să asigure un drum sigur către naştere, iar apoi copilul beneficiază de monitorizare în secţia de cardiologie pediatrică.
Care sunt cele mai frecvente malformaţii și opţiunile de tratament
Există malformaţii variate: unele sunt mai uşoare şi pot necesita tratament medicamentos sau monitorizare, altele fiind deosebit de grave. Transpoziţia de vase mari, de exemplu, este o boală gravă în care artera aorta şi artera pulmonară au direcţii inversate; în astfel de cazuri, intervenţia chirurgicală este deseori urgentă. Alteori, pot exista defecte fixe ce implică o singură ventilaţie sau defecte septale interatriale/ventriculare care pot fi reparate sau paliative în funcţie de situaţie. Dacă se poate ţine sub control cu tratament medicamentos, intervenţia poate fi amânată sau destinată să se efectueze ulterior, în funcţie de evoluţie și de evaluarea cardiologului pediatru.
Vârsta optimă pentru intervenţii și rolul prevenirii
Există un interval critic în care intervenţia are cele mai bune rezultate, însă uneori se poate interveni mai târziu dacă este necesar, iar decizia depinde de colaborarea dintre familia, medicul de familie şi specialistul pediatru. Foarte important este bagajul genetic al părinţilor: o şedinţă genetică poate identifica riscuri pentru urmaşi, iar consilierea genetică este recomandată înainte de concepţie. În caz de palpitaţii şi dureri în piept la copii, este nevoie de evaluare clinică, deoarece pot exista efecte ale cofeinei, ale alimentaţiei sau ale dezechilibrelor de magneziu/calciu, iar analizele de sânge pot oferi indicii despre starea cardiacă.
Monitorizarea sănătăţii inimii la copii
Inima copilului trebuie să fie urmărită de părinţi, de medicul de familie şi de medicul cardiolog. Comunicarea dintre aceştia este crucială pentru sănătatea cardiacă a copiilor. Recomandarea este ca un consult cardiologic complet să aibă loc la 2-3 săptămâni după naştere sau în cel mult o lună, în funcţie de starea fiecărui copil. Dacă bebelușul se oboseşte la hrănire sau gâfâie în timpul alimentării, aceste semne pot indica un semnal de alarmă.
Tratamentul în România vs. străinătate
Diagnosticul poate implica un tratament medical iniţial; intervenţia chirurgicală poate fi necesară atunci când apare o afecţiune gravă. În Iaşi, Institutul de Boli Cardiovasculare oferă centre complexe, cu provocări şi dificultăţi temporare, dar cu eforturi în reglementarea finanţării. În funcţie de caz, operaţiile pot fi efectuate pe cord deschis sau prin cateter. Pentru cazuri complexe, se poate apela la centre din Bucureşti, Târgu-Mureş, Cluj sau Timişoara, iar uneori în străinătate, în Germania, Austria sau Italia, iar Casa Naţională de Asigurări de Sănătate acoperă parţial aceste intervenţii.
Suportul financiar pentru familii
Costurile pot fi semnificative, iar părinţii amână intervenţiile din cauza taxelor. Există însă centre din România care nu percep taxe pentru operaţii în regim de urgenţă, inclusiv în Iaşi, Târgu-Mureş şi Braşov. Dar, când intervenţiile depăşesc posibilităţile locale, se pot apela la tehnici moderne precum intervenţii pe cateter, sau la chirurgii din străinătate, în cadrul unor acorduri cu fondurile de asigurări.
Condiţii pentru viitorii părinţi și sfaturi practice
Un sfat clar pentru viitorii părinţi este să nu consuming alcool, tutun sau droguri cu 6-8 săptămâni înainte de concepere. Respectarea acestor reguli poate reduce malformaţiile cardiace cu aproximativ 50%. Este esenţial să existe o consiliere genetică înainte de concepţie, iar părinţii ar trebui să ştie că un Diagnosticul precoce şi o monitorizare atentă cresc considerabil şansele unei vieţi normale pentru copil.
Profilul Prof. dr. Constantin Iordache
Numele: Constantin Iordache. Data nașterii: 17 mai 1948, Iași. Studii și carieră: a absolvit Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa“ din Iași, iar în prezent este doctor în științe medicale. A îmbinat pediatria cu cardiologia pentru a avea grijă de inimile copiilor din zona Moldovei. Este unul dintre cei trei medici cardiologi pediatri care activează în această regiune, fiind de peste 35 de ani în slujba sănătăţii copiilor din nord-estul României, la Secţia de Cardiologie Pediatrică a Spitalului de Copii „Sfânta Maria“ din Iaşi.
Prof. dr. Constantin Iordache, medic cardiolog - despre malformațiile congenitale pe cord la copii
În final, autoritatea medicală subliniază: cu şase-opt săptămâni înainte de concepţie, evitarea alcoolului, tutunului şi drogurilor poate reduce semnificativ riscurile de malformaţii. Pe lângă tratamentul medical, uneori intervenţia chirurgicală este soluţia optimă, iar centrele din România și din străinătate pot oferi sprijin financiar și profesional, pentru a asigura sănătatea inimilor copiilor din Moldova şi din întreaga ţară.
tags: #iordache #constantin #cardiolog #pediatru #iasi
Postări populare:
- Vouchere de vacanță pentru salariați în concediu prenatal în legislația românească
- Ghidul complet al somnului bebelușului
- Cele mai cunoscute clinici pediatrice din Constanța
- Ghid despre cezariană: definiție, procedură și motive uzuale
- Beneficiile somnului de după-amiază la bebeluși și cum să-l programați