Brânzica de casă pentru bebeluși: când să o introduci, cum să o prepari și ce beneficii oferă

Pe măsură ce bebelușul crește și descoperă noi gusturi și texturi, introducerea brânzicii de casă în alimentația sa poate fi o alegere excelentă. Brânzica de casă oferă un aport important de calciu și proteine, esențiale pentru dezvoltarea oaselor, a dinților și a mușchilor. Brânzica de casă nu este doar gustoasă, ci și o sursă valoroasă de nutrienți esențiali pentru dezvoltarea armonioasă a copilului. Calciul este esențial pentru dezvoltarea sănătoasă a oaselor și a dinților. Proteinele contribuie la creșterea și dezvoltarea musculară. Având o textură fină și un gust blând, brânzica de casă este de obicei bine tolerată de bebeluși, chiar și de cei mofturoși. Brânzica preparată în casă, fără sare și fără aditivi, este blândă cu sistemul digestiv al bebelușului. Una dintre cele mai sigure și sănătoase opțiuni pentru alimentația bebelușului este brânzica proaspăt preparată acasă. Brânzica astfel obținută are o textură moale, perfectă pentru amestecat cu fructe sau legume. Această rețetă simplă îți oferă un aliment proaspăt și nutritiv, pe care îl poți adapta ușor în funcție de vârsta și preferințele bebelușului. Brânzica de casă este un ingredient versatil care se combină ușor cu alte alimente sănătoase. Astfel, mesele bebelușului devin mai gustoase, mai nutritive și mai variate. Fructele adaugă dulceață naturală, fibre și vitamine. Ideal de introdus după 7-8 luni. Fiecare bebeluș are preferințe unice, așa că experimentează cu răbdare și observă reacțiile lui. Dacă ai pregătit deja brânzica de casă, poți crea în câteva minute mese gustoase și echilibrate pentru cel mic. Aceste rețete sunt rapide, sigure și potrivite pentru diversificare, dar pot fi adaptate ușor în funcție de preferințele copilului și de etapa în care se află. Brânzica de casă este un aliment sănătos și versatil, dar este important să fie folosită corect în funcție de vârsta și nevoile copilului. Textura contează: La început, oferă brânzica pasată sau amestecată în piureuri. Varietate cu moderație: Nu forța copilul să mănânce ceva ce refuză. Brânzica de casă este un aliat de încredere în diversificarea alimentației bebelușului - naturală, nutritivă și ușor de adaptat gusturilor și nevoilor fiecărui copil. Experimentează cu încredere și multă răbdare, oferă-i copilului tău ocazia să descopere gusturi noi și bucură-te de fiecare etapă a creșterii sale. Pana sa incepem diversificarea unul dintre cosmarurile mele a fost branzica de casa. Brrr, o vedeam ca pe ceva bau-bau, greu de facut. Asta pana cand a trebuit propriu-zis sa trec la treaba si sa vad cat de simplu si usor se face! Va recomand sa o faceti numai cu iaurt sau lamaie, de fapt insist :))). Va rog nu faceti branzica copiilor cu pastile de calciu lactic decat daca in urma unor analize se observa ca au deficit de calciu. Se poate face la fel de usor si cu iaurt gras, eu puneam un borcanel de iaurt tot la aceeasi cantitate de lapte. Diferenta este ca imi iesea mai multa (aproximativ 100g) si parca usor mai cremoasa. 1. 2. 3. Amestecam si mai lasam pe foc 2-3 minute maxim. Observam deja cum se separa branzica de zer. 4. Am pus-o la scurs intr-o strecuratoare unde am lasat-o vreo 10 minute. 5. Si gata 🙂 se poate servi imediat sau se tine la frigider inchisa ermetic. Brânza pentru bebeluși este o sursă excelentă de calciu și proteine, de care au nevoie pentru a crește. Când cresc mai mari este perfectă pentru copiii care pot deja să mănânce singuri. Oricum, de la 6-7 luni, în funcție de recomandarea medicului pediatru, îi poți introduce bebelușului tău în dietă brânzica.Există o mulțime de moduri prin care poți introduce brânza în alimentația copilului tău. De asemenea, poți alege să faci în casă mai multe feluri de brânzică, prin mai multe texturi.Înainte de a decide introducerea brânzeturilor în alimentația bebelușului este bine să ai o discuție și medicul lui. Este momentul în care este bine să îi spuneți dacă aveți în istoricul familiei alergii sau intoleranțe la lactoză. De asemenea, trebuie să știi că nu toate tipurile de brânză sunt potrivite pentru cei mici.Iată ce tipuri de brâzeturi sunt potrivite pentru primul an de viață al copilului: cheddar, parmezan, edam, mozzarella, provolone, gouda, brânză dulce, Grana Padano, cottage cheese, ricotta, mascarpone, creane cheese.Unele varietăți de brânză au mucegaiuri nobile sau sunt nepasteurizate, ceea ce duce la un risc destul de mare de contaminare cu bacteria lisetria. De asemenea, din cauza riscului de înec nu este recomandat consumul de brânzeturi foarte tari. Iată ce tipuri de brânză nu trebuie să consume copilul în primul an de viață: brie, cambonzola, camembert, chevre, danish blue, saga, stilton, gorgonzola, roquefort, taleggio, wensleydale.Cum se păstrează brânza?Indicat ar fi să nu cumperi cantități mari de brânză ca să nu riști să se strice. Totuși, păstreaz-o la frigider, în folie alimentară sau în hârtie cerată. Nu este o idee bună să împachetezi în plastic.În ce poți adăuga brânza pentru bebeluși?Poți să pui brânză în piureuri de legume, în piureuri de fructe, în mămăligă, în omlete, în salate, cu legume, în supe, cu paste. De asemenea, poți folosi brânza pentru sandvișuri sau pentru a face cheesecake de casă. Brânza răzuită sau tăiată cubulețe poate fi o idee de figer food pentru copiii trecuți de 8-9 luni.Ce beneficii are brânza de vaci în alimentația copiilor?Îmbunătățirea digestieiBrânza de vaci conține fosfor, un element major, care ajută la formarea oaselor, împreună cu calciul. Fosfații ajută, de asemenea, la îmbunătățirea digestiei, excreției, dar și la producția și extragerea energiei din celule.Întărirea sistemului ososCalciul este unul dintre elementele cele mai cunoscute asociate cu laptele și produsele derivate din lapte. Printre beneficiile sale se numără întărirea oaselor. Cantitatea de calciu din brânza de vaci reprezintă 8% din valoarea zilnică recomandată. Calciul regăsit în lapte și produse lactate, cum ar fi brânza de vaci sau cașul, ajută la construirea oaselor puternice atât în copilărie, cât și la maturitate. Un consum regulat de brânză de vaci poate ajuta la evitarea apariției unor boli precum osteoporoza sau cancerul de colon.Menținerea nivelurilor de zahăr din sângeBrânza de vaci reprezintă o sursă importantă de magneziu. În organismul uman, cea mai mare parte a concentrației de magneziu este concentrată în sistemul osos. Magneziul acționează ca un catalizator, promovând reacțiile biochimice și activând diverse enzime în organism. De asemenea, ajută la menținerea nivelului de zahăr din sânge și prevenirea atacurilor de cord, migrenelor și tulburărilor psihiatrice.Ce tip de brânză de vaci să alegi?Brănza proaspătă este produsul rezultat din cogularea directa a laptelui. Produsul rezultat are grasimea directa din lapte, nu e concentrat si e dietetic. Dintr-un litru lapte, ieșind cel mult 200 de grame de brânză proaspătă. Cum se face brânza pentru bebeluși. Rețetele de care ai nevoieBrânză de vaci cu calciu lacticIngrediente1l lapte de vacă 3,5% grăsime8 comprimate calciu lactic (de la farmacie)Mod de preparareLaptele se pune la fiert timp de 15-20 minute. Apoi se ia de pe foc și, cât este fierbinte, se adaugă 8 comprimate de calciu lactic pisate. Se va produce o coagulare a laptelui. Se lasă 30 minute, apoi se pune la scurs într-un tifon fiert și călcat cu fierul încins pentru dezinfectare. Brânza astfel obținută se trece printr-o sită deasă pentru a se obține bulgărași fini. Dintr-un litru de lapte de vacă integral se obțin aproximativ 200 g de brânză.Atenție! Din lapte-formula nu se va prepara branza de vaci! Ceea ce coaguleaza si devine branza este cazeina, foarte putina in laptele-formula (cu cat mai putina, cu atat formula are calitate mai buna); in plus, sarurile minerale, vitaminele hidrosolubile etc. curg odata cu zerul.Brânză din lapte de vacă cu lămâieIngrediente1 l lapte de vacă 3,5% grăsime,Zeama de la jumătate de lămâieMod de preparareSe fierbe laptele de vacă. Când dă primul clocot, se adaugă zeama unei jumătăți de lămâie, având grijă să nu pui și sâmburi. Se amestecă bine. Se pune din nou pe foc și se lasă să dea din nou în clocot, apoi se strecoară cu ajutorul unui tifon și se lasă la scurs. Se poate încerca și cu mai puțină lămâie. Se poate pune zeama de lămâie puțin câte puțin și se observă dacă se coagulează laptele sau nu, adăugând lâmâie dacă mai e necesar. Trebuie să se țină cont de faptul că prea multă lămâie va face ca brânzica să fie uscată. Se poate lăsa la scurs chiar și 24 de ore.Brânzică de vaci din lapte nefiertIngrediente1l lapte de vacă proaspăt.Mod de preparareÎn primul rând laptele trebuie să fie dintr-o sursă foarte bună, de la o vacă sănătoasă, mulsă în condiții depline de igienă. Se lasă laptele nefiert de vacă să se prindă la temperatura camerei, 24 ore. Uneori poate dura și 2-3 zile, în funcție de cât de cald este în cameră. În tot acest timp nu urca la el. Apoi, i se ia smântâna și se pune la fiert la foc mic. Se amestecă mereu cu o lingură de lemn, până când se separă zerul de brânză. Acest proces durează câteva minute. Se lasă să se răcească, apoi se pune într-un tifon să se scurgă zerul.Cremă de brânza pentru bebelușiIngrediente1 l lapte de vacă integral1 linguriță de zeamă de lămâie100 g iaurtMod de preparareLaptele se pune la foc mediu și se lasă 5 minute. Se amestecă din când în când. Când este aproape să fiarbă se pune zeama de lămâie. Se amestecă încet. Vor începe să se formeze bulgărași de brânză. Se lasă până coagulează tot laptele. Se trece apoi printr-un tifon și se lasă să se scurgă. Brânza rezultată se va pune într-un blender cu iaurtul. Se mixează până devine o cremă pufoasă. Se pune din nou în tifon, i se strâng colțurile foarte bine și se lasă 4 ore. După aceea, se pune la scurs peste noapte în frigider. Se servește a doua zi.Brânza pentru bebeluși cu iaurtIngrediente150 g iaurt simplu integral minimum 3,5% grăsime500 ml lapte integralMod de preparareSe pune la fiert laptele și când este aproape să dea în clocot se adaugă iaurtul lingură cu lingură amestecându-se constant. Este recomandat să se folosească o spatulă de silicon. Pe măsură ce vei amesteca vei observa că zerul va începe să se separe și se formează bulgărași de brânzică. Când s-au format bulgărașii de brânzică pentru bebeluși, se stinge focul. Se mai lasă brânzica de casă pentru bebeluși în zer aproximativ 5 minute înainte ca acesta să fie scurs. În felul acesta brânzica va fi foarte pufoasă și cremoasă, iar consistența ei va fi apreciată de bebeluțul tău. După aceea, se lasă la scurs maximum 3 minute și se consumă. Pentru scurs se folosește o sită foarte densă sau un tifon care a fost foarte bine spălat înainte și care este folosit doar pentru acest scop.Dacă nu se folosește imediat se pune într-un vas închis ermetic și se dă la rece. Se consumă în maxium 48 de ore după ce a fost produsă.Dacă ți-au fost utile aceste informații despre brânza pentru bebeluși îți recomandăm să mai citești și următoareșe articole: Budincă de conopidă cu brânză (după 10 luni) Brânza calcică de casă. Cum se prepară și când se introduce în alimentația copilului Risotto cu brânză și conopidă fără gluten Cartofi dulci cu brânză la cuptor Asa suna lucrurile in teorie. Alaptat fiind la cerere, mesele lui de lapte nu urmaresc niciun program. Nu-i ca si cum i-ai da un biberon cu o cantitate precisa, a mancat tot si gata, esti linistita. Daca ii e sete, foame sau are nevoie de san din orice alt motiv, il primeste. Stiti povestea cu avocado, daca il are e bine, mananca linistit, daca nu, abia, abia ii indes cateva lingurite de mancare. Deci, cel mai des, dimineata mananca banana cu avocado, plus mar sau para. Am incercat si cu kiwi, suc de portocale, mango, nu ii plac deloc. Initial ii mai dadeam sucuri de prune, apoi am renunta si la ele si la sucuri in general: isi mananca fructele sub forma de piure si mai primeste in mana bucatele de mar, banana, para, sa le roada dupa cum doreste. Si cu zmeura (congelata) am mai incercat si am avut succes, combinata cu banane si iaurt. Pentru gusturi noi (iarna fiind, nu aveam cine stie ce varietate la fructe proaspete), i-am mai dat borcanele de mancare din comert cu pepene verde, fructe de padure, ananas, caise, uneori combinate si cu cereale (toate bio, fara zahar adaugat). Nu se omoara dupa nimic si nicio combinatie nu-i la fel de buna pentru el ca cea de avocado si banana. Spre 10 luni i-am facut si branza din lapte de capra bio (nu am vrut sa-i dau lapte de vaca), dar nu i-a starnit cine stie ce interes, asa ca nu am mai insistat. I-am facut de vreo doua ori, apoi m-am oprit. Probabil voi incerca din nou, in curand. Ca idee de reteta, la 1 litru de lapte ai nevoie de 8 tablete de calciu lactic (se gaseste in farmacii). Pui laptele pe foc si, cand fierbe, adaugi tabletele de calciu pisate. Vei vedea ca laptele incepe sa coaguleze. Dupa fructe si cateva noi portii de joaca, da primele semne de somn si atunci il pun din nou la san. Adoarme dupa cateva gurite de lapte, pe care le ia mai mult pentru confort sau de sete. Ii amestec legumele in toate felurile posibile, dar nu mai mult de 3 (rar 4) odata. Incerc sa imit combinatiile care ne plac si noua, iar uneori am succes, alteori nu. I-am dat morcovi, cartofi, dovlecei, ardei gras, cartof dulce, broccoli, conopida, fasole verde, mazare, ceapa, usturoi, dovleac, telina, pastarnac (poate mi-a mai scapat cate ceva). Le adaug ulei de masline sau, foarte rar, putin unt ori smantana bio. In ceea ce priveste carnea, i-am oferit pui si vitel bio (ni s-a spus sa mai asteptam cu vitelul, dar lui i-a placut mai mult decat puiul, asa ca l-am fiert bine si i l-am introdus in meniu). Galbenusul de ou i l-am introdus tarziu, dupa 9 luni si nici dupa el nu se da in vant. Am incercat cu sufleurile de legume, nimic. De fiecare data le mancam eu. Nu-mi displacea lucrul acesta, ca erau delicioase, dar trebuia sa-mi satur si bebelusul intr-un fel. Mamaliga (din malai bio, cu putin ulei de masline, fara sare) nu i-a placut, nici combinata cu iaurt, nici cu branza de capra facuta in casa si putina smantana, nici simpla. Am taiat-o si pe ea de pe lista. In final, am ramas tot la avocado, combinat cu iaurt bio (adesea) si putina banana (uneori). Sau mere coapte cu iaurt, ori cate un borcanel cu mere si cereale. Alta varianta sa ii ofer cerealele nu prea am: lapte matern nu i-am muls niciodata, la formula de lapte nu am niciun motiv sa apelez, asa ca le mananca amestecate cu fructe. Nu ca s-ar regasi cerealele prea des in meniul lui. Acum ca e mai marisor, vreau sa-l imbii din nou cu mamaliga cu branza si smantana sau sufleuri de legume. E valabil acelasi lucru de care va spuneam la masa cu numarul 1. De seara, de pe la 22, cand ne bagam in pat si pana dimineata, bebelusul suge oricat isi doreste. Mi-a fost si greu spre imposibil sa ma incadrez in orele recomandate pentru hranire, fiindca mult timp a dormit haotic. Daca vreau sa nu isi piarda rabdarea la masa, secretul este sa ii gasesc tot felul de jucarii cu care sa ii distrag atentia, sau servetele, suluri de folie alimentara, cutii, sticle, pungi de malai, orice i-ar putea tine ocupat cat il indeasa lingurita dupa lingurita. Am invatat sa nu ma mai stresez atat de mult cand nu mananca, sa nu ma mai consum ca arunc mare parte din tot ce i-am pregatit cu drag, sa inteleg ca cea mai importanta este calitatea alimentelor consumate. De cantitati chiar habar nu am, nu i-am cantarit sau masurat nimic. Niciodata. I-am facut mancarea ochiometric, cat am crezut/sperat ca mananca si apoi l-am ademenit cu ea, pana m-am asigurat ca fie e satul, fie chiar nu are chef sa manance (nu ii place, nu ii este foame). S-a mai intamplat sa dau la o parte ceea ce tocmai ii gatisem si sa ii deschid un borcanel cu mancare din comert, pe care sa il savureze. Nu am insistat cu alimentele care nu i-au placut. Daca am vazut ca refuza o data, de doua, de trei ori, gata, i-am oferit alternative. Nu m-am grabit sa ii pun sare in mancare imediat ce a implinit 1 an. De zahar nu mai spun. Mai aman pe cat posibil cu ele, nu vad niciun pericol in asta, dimpotriva. Cam asa merge diversificarea in cazul nostru. Vreau sa retineti ca postarile acestea vorbesc strict despre alegerile mele pentru Aris si despre lucrurile care ni s-au potrivit. Nu se doresc a fi recomandari. Diversificare placuta! Acesta este un ghid pentru diversificarea alimentației la bebelusi elaborat de medicii pediatri de la clinica Tiamed Timișoara. Intre 4 si 6 luni se face tranzitia de la alimentatia lactata la cea complementara, spre un orar regulat al meselor. Respectiv către 5 mese pe zi: 3 principale si 2 gustari la 1 an. Cantitatile de alimente complementare se cresc progresiv pana se ajunge la inlocuirea completa a unei mese. Dupa inceperea diversificarii la bebelusi se vor oferi acestora apa plata (din cana de apa, pahar, ceasca). OMS recomanda ca parintii impreuna cu pediatrul sa decida asupra diversificarii. Incepem cu piure de legume (ca o supa crema) sau cu un singur aliment. Piureul il pregatim astfel: punem la fiert 1 morcov, 1 cartof, 1 ceapa, cand sunt fierte, le punem in blender si adaugam si putin din zeama in care au fiert. Sau punem la inceput putin lapte. Ii dam supa crema de legume 2-3 zile apoi incepem sa adaugam legumele permise. Incepem cu mar, para (date pe razatoarea de sticla), continuand cu fructe de sezon. Pentru o portie, la 500 ml de lapte de vaca 3.5% (sau lapte de vaca fiert si racit), adaugam 4 tb de calciu lactic, o lingura de iaurt si se fierbe pana isi schimba consistenta. Apoi se strecoara si se pune la frigider. Carnea trebuie sa existe zilnic in alimentatie, exceptand zilele in care se administreaza ou. Carnea poate fi fiarta, incorporata in piureul de legume, sub forma de perisoare, budinci, gatita la cuptor. Oul este obligatoriu in meniul copiilor, 2-3 galbenusuri /saptamana pana la varsta de 10 luni. După această vârstă se poate introduce si albusul. Oul se fierbe 10 minute sau poate fi oferit incorporat in piureul de legume. Mezelurile, branza topita, margarina, afumaturile nu sunt indicate copilasilor sub 3 ani. Consultați câteva rețete alimentare pentru bebeluși. Vă recomandăm însă ca sfaturile medicale să vină doar de la medicii pediatri sau de la nutriționiști. Autori: Dr. Andra Romana Tent; Dr. Costachescu Radmila; Dr. Gligor Mihaela; Dr. Bota Celia; Dr. Bour Alexandra; Dr. Ca sa scriu aceasta postare am stat o noapte intreaga sa analizez foile cu schemele recomandate de pediatrul lui Vlad, caci pe memorie nu ma mai pot baza. E incredibil cat de rapide uiti aceste date…Stiu foarte bine care a fost ordinea diversificarii - am inceput la 6 luni cu legume, apoi am introdus fructele, apoi galbenusul, apoi branza, apoi iaurtul…dar nici ca mai stiu exact cate masuri odata sau la ce intervale. Ramasesem datoare cu completarea acestui articol, in care va povestam despre cum merge diversificarea in cazul lui Vlad si despre cum introdusesem masa de legume cu carne. Ca si atunci, va spun si acum ca cel mai bine e sa luati orice decizie legata de alimentatia copilului impreuna cu medicul care ii urmareste evolutia. Intalnesc din ce in ce mai des articole despre autodiversificare, intalnesc articole despre alimentatia copiilor fara carne, copii vegani etc si am ajuns la concluzia ca eu am fost o “traditionalista” la acest capitol. De fapt nu doar eu, caci deciziile acestea le-am luat impreuna cu Radu, sustinuti de pediatru. Pentru ca primesc aproape in fiecare zi intrebari legate de “ce a urmat dupa masa de legume” detaliata aici, am zis sa va fac un rezumat al alimentatiei lui Vlad de pana in prezent. + galbenus ou (!dupa introducerea fructului! Din ziua 16 am renuntat sa il mai pun la san ca si completare a acestei mese si, in felul acesta, am ajuns sa am 2 mese din zi fara san (una cu legume cu carne, cealalta de fructe cu cereale), plus alte 4 - 5 de san. In cazul nostru lucrurile au fost super usoare, in sensul ca nu a mai cerut nici el san in plus, fiindu-i suficienta masa descrisa mai sus. Din Ziua 18 am inceput sa adaug treptat si para, iar mai apoi dovleac copt. A urmat introducerea branzicii de capra, facuta in casa - la noi asta a venit aproape de 9 luni, caci intre timp Vlad se imbolnavise si tin minte ca am amanat introducerea alimentelor noi, ca sa nu-I zapacim de tot. Branza o faceam (si o fac si acum) cu 500 ml lapte de capra si 5 tablete de Ca Lactic - in momentul fierberii se adauga pastilele de calciu pisate si va coagula imediat. Suna complicat, dar nu e. Sigur ca e foarte important sa urmariti evolutia bebelusului. Daca apar modificari ale scaunului, eruptii pe piele, gaze etc. trebuie anuntat medicul si sorice schema de mai sus se schimba, se adapteaza pe fiecare caz in parte. Asa cum spuneam la inceput, asta a fost schema pe care am urmat-o noi si care a functionat in cazul lui Vlad fara probleme. Asta e un rezumat, ca la varsta de 10 luni sa fi ajuns deja la: 2 mese de lapte de san, 1 masa de fructe cu branzica, 1 masa de legume cu carne (5 ori pe saptamana legume cu pui/vita/curcan/ficat/peste si 2 ori pe saptamana legume cu galbenus), 1 masa iaurt cu biscuiti sau cereale. Cam asta era formula noastra. De pe la 11 luni Vlad a inceput sa se trezeasca de mai multe ori pe noapte, dintr-odata. El e un copil care a dormit fara sa mai manance pe durata noptii de la 2 luni jumate. Initial am crezut ca sunt dintii, ca e vreun puseu de crestere, dar apoi m-am prins ca se trezea pentru ca nu ii mai ajungea laptele meu de la masa de seara. Am facut mai multe “probe” cateva nopti la rand cand m-am muls inainte sa il pun la san si am obtinut maxim 20 ml, in conditiile in care el ar fi trebuit sa pape la varsta si greutatea lui in jur de 150 - 170. Asa ca din acel moment am cerut sfatul medicului, am inceput sa ma informez cu privire la ce alternative exista si am ales sa ii dau lapte de creste, ca si lapte de completare dupa ce il puneam la san, atat dimineata, cat si seara. L-a acceptat extrem de usor. L-a iubit din prima, ce sa mai, iar pe mine asta m-a durut…Citisem ca un copil alaptat la san atat de mult timp nu va accepta usor alt lapte si…surpriza! Ma uitam la el cum inghite cu pofta laptele care ii curgea dintr-odata fara efort si imi ziceam in gand: “Heeeey!!!Nu se poate sa iti placa atat de mult…cum ramane cu alaptarea?!” Lasand gluma la o parte, pot sa zic ca lucrurile au evoluat intr-un ritm natural, firesc. Adica a fost un proces de intarcare lung si natural. Si a fost bine ca nu a trebuit sa iau eu aceasta decizie, sa zic “Gata! Stop joc! De azi nu mai papam san!”. El a dictat cumva sosirea acestui moment. Incepuse sa stea tot mai putin la san, productia incepuse si ea sa scada, asa ca am introdus laptele de crestere ca si completare. Am tinut-o asa pana la 1 an si 3 luni, cand nu a mai vrut sa suga la san (cred ca nici nu mai avea ce) si a ramas doar cu laptele de crestere, in continuare 2 mese pe zi. Cand ma gandesc la alaptare mi se face dor, caci pentru mine a fost o experienta foarte placuta; era momentul nostru, cand el avea nevoie doar de mine si atat. Dar realizez ca a crescut si ca asta e cursul firesc al lucrurilor. Revenind la discutia ramasa in aer legata de laptele de crestere vs lapte de vaca (sau alt animal), pot sa va spun, asa cum le-am spus-o si altor mame la intalnirile recente pe care le-am avut, ca am ales laptele de crestere pentru ca eu cred ca este cea mai buna varianta, desigur excluzand laptele de san (care ramane si dupa varsta de 1 an recomandarea numarul 1, acolo unde se mai poate si unde se mai doreste). Dupa varsta de 1 an am observat ca foarte multi parinti incep sa le dea copiilor mancare “de adult”. Ori Vlad al meu nu mananca ce mananc eu, adica manaca in continuare alimente atent alese, care sa formeze o dieta echilibrata. Sigur ca fata de schemele de mai sus am introdus dupa varsta de 1 an si alte “delicatese” in meniu - o supa cu galusti, niste papanasi fierti in lapte, o mamaliga cu branza, niste dovlecei umpluti cu carne la cuptor etc - adica mancaruri mai gustoase (cu putina sare, putine condimente, pe care nu I le-am dat inainte de 1 an). Dar nu am trecut direct la ciorba mea, la mancarea mea de pranz, la prajitura mea sau la laptele meu de vaca din frigider. Mentiunile facute de autoritati in ceea ce priveste laptele de crestere atrag atentia asupra faptului ca nu ar fi nevoie de acesta daca, si doar daca, alimentatia copiilor mici ar fi echilibrata. 60% dintre copiii cu varsta de 1 an au deficienta de FIER (Sursa: Statusul nutritional al copiilor in varsta de pana la 5 ani: Romania - 2005 / Institutul pentru Ocrotirea Mamei si copilului prof. dr. Conform pozitiei EFSA (European Food Safety Authority) din Octombrie 2013, in ceea ce priveste cerintele nutritionale si aportul alimentar al sugarilor si copiilor mici, aflam ca laptele de crestere pentru copiii mici reprezinta unul dintre mijloacele prin care poate fi crescut aportul de nutrienti (ca de ex. acizi grasi polinesaturati - PUFA/poli unsaturated fatty acids, Fierul, vitamina D, iod) care la unii copii mici poate fi considerat inadecvat. WHO maintains, however, that breast milk remains the most appropriate liquid part of a progressively diversified diet for the vast majority of children between 6 and 24 months of age, once complementary feeding has begun. 3Acceptable milk sources include full cream milk, fermented milk or yogurt or commercial infant formula. Infant formula is an option when it is available, affordable, can be used safely and provides a nutritional or other advantage over animal milk. “They also concluded that intakes of a range of micronutrients, including calcium, magnesium and vitamin C, were likely to be high enough to reach dietary requirements. The Panel notes that particular attention should be paid to ensure the appropriate supply of Omega-3 fatty acids, iron, vitamin D and iodine to infants and young children who either have or are at risk of having inadequate status in these nutrients. In its previous opinion (EFSA NDA Panel, 2013e), the Panel considered that, despite the fact that an adequate amount of energy and nutrients can be supplied by a balanced and varied diet, intakes of ALA, DHA, iron, vitamin D and iodine in some infants and young children living in Europe are low and some sub-groups in this population may be at risk of inadequacy. In the same opinion, the Panel noted that formulae, including young-child formulae, are one of several means to increase intakes of these nutrients in infants and young children living in Europe with inadequate or at risk of inadequate status of these nutrients. However, other means, such as fortified cow‟s milk, fortified cereals and cereal-based foods, supplements or the early introduction of meat and fish into complementary feeding and their continued regular consumption, are efficient alternatives to increase intakes of these nutrients. The selection of the appropriate form and vehicle through which these nutrients are provided in the diet will depend on national dietary habits, health authorities, the regulatory context and caregivers‟ preference. The Panel concluded that no unique role of young-child formulae with respect to the provision of critical nutrients in the diet of infants and young children living in Europe can be identified, so that they cannot be considered as a necessity to satisfy the nutritional requirements of young children when compared with other foods that may be included in the normal diet of young children. The median content of ALA, DHA (if added), iron, vitamin D and iodine in currently marketed young-child formulae is within the range of permitted concentrations in FOF and, except for iron, also in IF. The Panel notes that formulae consumed during the first year of life can continue to be used by young children. S-a facut dimineata deja si eu inca scriu pentru aceasta postare, care a devenit in mod oficial cea mai lunga ever pe acest blog! Asa e cu temele acestea din categoria Parenting, te fac sa te lungesti la vorba.

Există numeroase moduri de a introduce brânza în alimentația copiilor, iar brânzica de casă poate fi adaptată în funcție de vârsta copilului. Textura moale o face potrivită pentru începerea diversificării, iar combinațiile cu fructe sau legume asigură aport nutritiv variat. Brânzica de casă poate fi adăugată în piureuri de legume, în piureuri de fructe, în mămăligă, în omlete, în salate, cu legume, în supe, cu paste. Poți folosi brânza pentru sandvișuri sau pentru a face cheesecake de casă. Brânzica răzuită sau tăiată cubulețe poate fi o idee de finger food pentru copiii trecuți de 8-9 luni. Ideal este să început după vârsta de 7-8 luni și să variezi treptat texturile în funcție de toleranța digestivă a copilului. Brânza pentru bebeluși este o sursă excelentă de calciu și proteine, de care au nevoie pentru a crește. Când cresc mai mari este perfectă pentru copiii care pot deja să mănânce singuri. Brânza de vaci aduce beneficii clare: îmbunătățirea digestiei, întărirea sistemului osos și menținerea nivelurilor de zahăr din sânge datorită conținutului de magneziu.

Îndrumări practice de pregătire a brânzicii de casă pentru bebeluși

1. Brânza proaspătă poate fi făcută cu lapte de vacă sau de capră, cu sau fără adăugarea lămâii pentru coagulare, în funcție de rețetă aleasă.
2. Se poate prepara și prin coagulare cu iaurt sau cu calciu lactic, apoi se strecoară pentru a obține o textură cremoasă.
3. Este bine să o prepari fără sare și fără aditivi, pentru a fi ușor tolerată de sistemul digestiv al bebelușului.
4. La introducere, oferă brânzica sub formă pasată sau amestecată în piureuri, apoi treptat poți trece la bucățele sau cuburi pentru a stimula abilitățile de mușcare.
5. Asigură-te că data de expirare este respectată și păstrează brânza la frigider într-un recipient închis ermetic, pentru a evita contaminarea.

Tipuri de brânză potrivite pentru primul an de viață

• Cheddar, parmezan, edam, mozzarella, provolone, gouda
• Brânză dulce, Grana Padano, cottage cheese, ricotta, mascarpone
• Creme cheese (cu atenție la conținut și la toleranță)

Tipuri de brânză de evitat în primii ani

• Brie, camembert, roquefort, gorgonzola, stilton, taleggio, brit, camembert, branza cu mucegaiuri sau nepasteurizate
• Brânzeturi foarte tari din cauza riscului de înec

Modalități de utilizare a brânzei în meniul bebelușului

Poți să pui brânză în piureuri de legume, în piureuri de fructe, în mămăligă, în omlete, în salate, cu legume, în supe, cu paste. De asemenea, poți folosi brânza pentru sandvișuri sau pentru a face cheesecake de casă. Brânza răzuită sau tăiată cubulețe poate fi o idee de finger food pentru copii trecuți de 8-9 luni. Brânza de vaci conține calciu și magneziu, contribuind la menținerea nivelurilor de zahăr din sânge și la sănătatea oaselor.

tags: #la #cate #luni #papa #bebe #branzica

Postări populare:

• Ghid pentru diaree la copii: rehidratare cu lapte, apă de orez și apă simplă
• Cum să planifici bugetul pentru primele luni cu bebelușul
• Ghid complet despre săpunul făcut din lapte matern: rețete și beneficii
• Torturi sigure pentru primul an fără zahăr
• cum să folosești corect serul cu placentă pentru ten